Analiză: cum ar putea arăta un război deschis între Israel şi Iran / Armata israeliană e superioară din punct de vedere tehnologic, dar Teheranul are la dispoziţie un "stoc substanţial" de rachete şi drone

Statele Unite se tem că atacul din 1 aprilie din Siria, în urma căruia au fost ucişi mai mulţi ofiţeri iranieni, ar putea împinge Israelul şi Iranul în pragul unui conflict pe care l-au evitat timp de decenii: un război deschis.

Până acum, Iranul, cu o singură excepţie, a folosit intermediari din Siria, Liban şi Fâşia Gaza pentru a ataca Israelul, în timp ce Israelul a evitat loviturile aeriene pe teritoriul iranian.

Israelul se pregăteşte de represalii pentru atacul din Damasc, o perspectivă care provoacă temeri privind un conflict regional.

În acest moment, cele mai probabile scenarii par a fi un atac cu rachete asupra teritoriului israelian, fie din partea intermediarilor din Liban (Hezbollah), fie chiar din partea Iranului, sau un atac cu drone, scrie Bloomberg.

Singurul precedent de atac al Iranului asupra teritoriului israelian a avut loc în 2018, când Teheranul a tras rachete din Siria asupra poziţiilor din Înălţimile Golan.

Detaliile capabiltăţilor actuale ale Iranului cuprinse într-o evaluare a Agenţiei de Informaţii a Apărării din SUA, publicată pe 11 aprilie, sugerează că orice atac iranian asupra Israelului ar fi probabil o combinaţie de rachete şi vehicule aeriene fără pilot, sau drone.

"Forţa de rachete a Teheranului este sporită din ce în ce mai mult de dronele iraniene şi serveşte ca principal factor de descurajare convenţional al regimului împotriva atacurilor asupra personalului şi teritoriului său", a declarat agenţia. Aceasta a adăugat că Iranul dispune de un "stoc substanţial" de rachete balistice şi de croazieră capabile să lovească ţinte aflate la 2.000 de kilometri.

Ar fi de aşteptat ca avioanele de luptă israeliene să riposteze, inclusiv cele din flota sa de avioane de luptă F-35I Adir şi F-15I. Un F-35 a intrat în istoria aviaţiei când Forţele Aeriene israeliene au anunţat în noiembrie că a doborât o rachetă de croazieră din sud-est care se îndrepta spre spaţiul aerian israelian.

Israelul a bruiat semnale de navigaţie deasupra zonei metropolitane Tel Aviv la începutul acestei luni, în pregătirea unui atac iranian, o demonstraţie a capacităţilor sale.

Un alt scenariu este războiul cibernetic. În urmă cu mai bine de un deceniu, un malware cunoscut sub numele de Stuxnet a compromis operaţiunile la o instalaţie nucleară iraniană în ceea ce se bănuieşte că a fost o operaţiune americană şi israeliană. De asemenea, Iranul a lansat propriile atacuri, inclusiv un hacker care a încercat să paralizeze calculatoarele şi fluxul de apă pentru două districte israeliene.

FOTO: Drone iraniene

Forţele israeliene sunt net superioare celor iraniene în ceea ce priveşte tehnologia. Cu toate acestea, Iranul are în arsenalul său stocuri masive de arme ieftine, dar eficiente.

Din 2022, Iranul a furnizat peste 1.000 de drone Shahed-136, precum şi Shahed-131 şi Mohajer-6, pentru a sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina. În luna mai, Iranul a început să asiste Rusia în stabilirea unei instalaţii de producţie a dronelor Shahed-136 în Rusia. Aşadar, se poate presupune că Iranul are în inventar sute, dacă nu mii de drone pentru a ataca Israelul.

Israelul ar contracara rachetele balistice cu interceptoarele sale Arrow şi atacurile cu drone cu sistemele de apărare aeriană David's Sling şi poate cu un sistem numit Drone Guard, fabricat de ELTA Systems.

FOTO: Sistemul Iron Dome

Cei mai importanţi aliaţi ai Iranului sunt forţele şiite din Liban, Irak, Siria şi Yemen, pe care regimul de la Teheran le sprijină cu bani, arme şi pregătire. Gruparea libaneză Hezbollah ar fi în măsură să joace cel mai important rol. Hezbollah a lansat în mod regulat rachete în nordul Israelului de când a izbucnit războiul din octombrie între Israel şi gruparea militantă palestiniană Hamas, susţinută de Iran. Arsenalul Hezbollah conţine peste 70.000 de rachete şi proiectile, inclusiv rachete cu rază lungă de acţiune şi rachete ghidate cu precizie, potrivit serviciilor de informaţii israeliene.

O escaladare a atacurilor sale asupra Israelului ar putea testa apărarea ţării într-un moment în care aceasta se confruntă, de asemenea, cu Iranul şi Hamas.

Singurul stat aliat Iranului în Orientul Mijlociu este Siria. Este puţin probabil ca guvernul preşedintelui Bashar al-Assad să fie de ajutor, având în vedere că încă se luptă să obţină controlul asupra întregii ţări după izbucnirea războiului civil în 2011.

Iranul are relaţii bune cu Rusia, deşi războiul acesteia din Ucraina ar limita probabil capacitatea sa de a ajuta, şi cu China, care a cumpărat petrol iranian.

Israelul are SUA de partea sa. Washingtonul a accelerat livrările de muniţie către Israel, pentru a ajuta administraţia Netanyahu să lupte împotriva Hamas. Printre forţele americane din regiunea Orientului Mijlociu se numără două distrugătoare ale Marinei care s-au mutat în estul Mediteranei la începutul lunii aprilie, potrivit unui oficial al Marinei: USS Carney şi USS Arleigh Burke, ambele capabile de apărare aeriană.

La începutul războiului dintre Israel şi Hamas, Pentagonul a mutat cel mai nou portavion al său, Gerald R. Ford, şi grupul său de luptă în estul Mediteranei. De atunci, acesta s-a întors acasă. Grupul de atac al portavionului Dwight D. Eisenhower va fi trimis în zonă. Fiecare dintre ele este plin de avioane de vânătoare F/A-18E/F Super Hornet şi alte aeronave avansate. În plus, 2.000 de puşcaşi marini au fost puşi în stare de alertă sporită pentru o potenţială mobilizare.

FOTO: Portavionul USS Dwight D. Eisenhower

Un război Israel-Iran ar pune multe dintre ţările din regiune într-o poziţie dificilă. Patru ţări arabe au încheiat acorduri de pace cu Israelul în 2020 prin aşa-numitele Acorduri Abraham. Neîncrederea lor faţă de Iran a fost motivul ce le-a adus împreună. Dar este puţin probabil ca vreun stat arab să fie alături de Israel într-o confruntare împotriva unei ţări musulmane, cu atât mai puţin una atât de puternică precum Iranul.

Anul trecut, Iranul şi Arabia Saudită au restabilit relaţiile diplomatice după o îngheţare de şapte ani. Arabia Saudită a explorat posibilitatea de a normaliza legăturile cu Israelul ca parte a unui acord mai amplu prin care speră să obţină garanţii de securitate din partea SUA, şi ar încerca probabil să evite să se implice în conflict

(Fluierul)