Scholz, Macron şi Tusk se întâlnesc la Berlin pentru a aplana tensiuni cu privire la Ucraina

După un schimb de replici aprige în urma Conferinţei de susţinere a Ucrainei organizată la Palatul Élysée la 26 februarie, liderii francez şi german participă la o ”întâlnire lungă care, să sperăm, va clarifica lucrurile”, scria în ediţia de vineri influenta revistă Der Spiegel.

O mediere a lui Donald Tusk este susceptibilă să ajute.

Fostul preşedinte al Consiliului European ”obişnuieşte să unească interese contradictorii. El este în măsură să calmeze divergenţele”, consideră un cercetător asociat la Conferinţa Securităţii de la Munchen (MSC), expertul Nico Lange.

Divergenţele între Franţa şi Germania s-au multiplicat - trimiterea unor trupe din Occident la sol în Ucraina, a unor rachete cu rază lungă de acţiune, sumele ajutoarelor - şi fragilizează mesajul unităţii aliaţilor Kievului.

Această ceartă pică prost, în contextul în care forţele ruse înaintează în estul Ucrainei, din cauza lipsei ajutorului Occidentului.

Preşedintele rus Vladimir Putin se îndreaptă către un triumf, sigur de obţinerea încă unui mandat de şase ani în alegerile prezidenţiale - fără opoziţie - care se desfăşoară de vineri şi până duminică.

MILITARI GERMANI

Summitul de vineri este ”un semn bun, care arată că lucrurile se aşează la locul lor şi că greşelile poate vor fi corectate”, apreciază Nico Lang.

Ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski se declară ”încrezător în ceea ce poate să reprezinte acest summit în trei”.

”Presiunile interne ale coaliţiei (germane) şi presiunile internaţionale asupra cancelarului (german Olaf) Scholz îndeamnă la mai multă acţiune”, aprecia el într-un interviu publicat în ediţia de joi de cotidianul francez Ouest-France.

Cei trei lideri urmează să rotunjească asperităţile înaintea unui important summit european, la Bruxelles, prevăzut în perioada 21-22 martie.

La sfârşitul lui februarie, declaraţii ale şefului statului francez cu privire la o eventuală trimitere de trupe în Ucraina au semănat furtună.

Această eventualitate a fost respinsă în mod categoric de către Olaf Scholz.

”Discuţii au avut loc (...), dar cancelarul a insistat ca ele să nu fie făcute publice”, declară Jacob Ross, de la grupul german de reflecţie DGAP.

Divergenţele au crescut cu un nivel în săptămâna care a urmat, când Emmanuel Macron a apreciat, la Praga, că Uniunea Europeană (UE) intră într-o perioadă în care ”ar fi bine să nu fie laşi”.

Iar preşedintele francez a subliniat joi seara că cei care pun ”limite” angajamentului în susţinerea Ucrainei ”nu aleg pacea, ci aleg înfrângerea”.

”Dacă Rusia învinge (...) noi nu mai avem securitate”, iar ”credibilitatea UE va firedusă la zero”, a avertizat Macron

Cancelarul german, care se teme de o escaladare a Războiului din Ucraina, este criticat de către mai mulţi dintre aliaţii săi, inclusiv în cadrul majorităţii sale guvernamentale, din cauza refuzului de a livra Kievului rachete cu rază lungă de tip Taurus, deoarece o reglare a acestora ar necesita, estimează el, o intervenţie a militarilor germani.

CAMPANIE

”Asta nu trebuie să se întâmple cu militarii germani. În calitate de cancelar, am responsabilitatea să împiedic ca Germania să participe la acest război”, a reiterat el miercuri în Bundestag.

”Prudenţa nu trebuie să fie calificată drept slăbiciune, aşa cum o fac unii”, a adăugat el.

Olaf Scholz repetă neîncetat că Germania este cel mai mare contributor din UE în privinţa valorii absolute a ajutoarelor financiare şi militare ecordate Kievului, cu mult înaintea Franţei.

El a dat asigurări miercuri că are ”o relaţie personală foarte bună” cu Emmanuel Macron, în contextul în care experţi subliniază cu regularitate diferenţele de caracter şi de stil între germanul prudent şi francezul adept al loviturilor de teatru.

Apropierea alegerilor europene se amestecă în strategia celor doi lideri, atenţi la opiniile lor publice.

Olaf Scholz - care se află în cădere liberă în sondaje - se află ”sub presiunea” Partidului său Social Democrat (SPD), consideră Nico Lange.

O majoritate a germanilor, arată un sondaj recent, se opune livrării rachetelor de tip taurus Ucrainei.

Tabăra lui Emmanuel Macron îşi axează campania în vederea alegerilor europene pe susţinerea Ucrainei şi acuză extrema dreaptă - favorit în acest scrutin - de poziţii pro-Kremlin.

(Fluierul)