Raportul care dă fiori: Execuţii extrajudiciare, violuri, avorturi forţate, tortură şi insecte ca hrană - viaţa în închisorile nord-coreene

După interviuri cu sute de supravieţuitori, martori şi autori ai unor abuzuri care au fugit din ţară, coroborate cu documente oficiale, imagini din satelit, analize arhitecturale şi modelări digitale ale unităţilor penitenciare, ONG-ul Korea Future a construit ceea ce consideră a fi cea mai detaliată imagine de până acum a vieţii din interiorul sistemului penitenciar al regimului secret nord-coreean.

"Scopul raportului nostru este, în esenţă, de a dezvălui încălcările drepturilor omului care au avut loc în cadrul sistemelor penitenciare din Coreea de Nord. Raportul constată că deşi sunt 10 ani de la înfiinţarea de către ONU a unei comisii de anchetă, există în continuare încălcări sistematice şi răspândite ale drepturilor omului", a declarat Kim Jiwon, investigator Korea Future.

Organizaţia non-profit are birouri la Londra, Seul şi Haga şi se concentrează pe probleme legate de drepturile omului în Coreea de Nord.

Pe lângă reconstituirea pe baza unor modele 3D a unora dintre locurile de detenţie, grupul a documentat peste 1.000 de cazuri de tortură şi tratamente crude, inumane sau degradante, sute de cazuri de viol şi alte forme de violenţă sexuală şi peste 100 de cazuri de negare a dreptului la viaţă.

"Comparabil cu Gulagul sovietic, sistemul penal al Coreei de Nord nu are drept scop să reţină şi să reabiliteze persoanele condamnate de instanţe. Scopul său nu este nici acela de a diminua recidiva şi de a creşte siguranţa publică. Scopul este de a izola de societate persoanele al căror comportament intră în conflict cu susţinerea autorităţii unice a liderului suprem, Kim Jong Un", se arată în raport.

Documentul afirmă că a identificat sute de participanţi activi care ar fi luat parte la violenţe şi solicită anchete şi urmăriri penale pentru abuzuri.

Korea Future a folosit mărturii ale martorilor şi imagini din satelit pentru a cartografia 206 centre de detenţie, în fiecare provincie nord-coreeană, şi susţine că abuzurile sunt comise personal de oficiali de rang înalt, cum ar fi generalii.

Raportul este o lectură care dă fiori, precizează CNN.

Un exemplu este cazul a trei persoane încarcerate după ce au încercat să treacă graniţa - o infracţiune pedepsită aspru în Coreea de Nord.

Una dintre ele a fost forţată să avorteze când era însărcinată în şapte sau opt luni.

O alta a fost hrănită cu doar 80 de grame de porumb pe zi, o dietă de înfometare ce a dus la scăderea greutăţii sale de la 60 de kilograme la 37 de kilograme în decurs de o lună, persoana în cauză fiind forţată să îşi completeze dieta cu gândaci şi rozătoare.

O a treia persoană a fost forţată să stea în poziţii incomode timp de până la 17 ore pe zi, timp de 30 de zile.

Alţi supravieţuitori, care au vorbit cu CNN, au povestit că s-au menţinut în viaţă cu hrană pentru animale, au devenit emaciaţi, au fost martori la violuri şi au fost supuşi la bătăi crunte.

Anchetatorii de la Korea Future, dar şi raportori ONU spun că mulţi deţinuţi devin atât de dezumanizaţi de abuzuri, încât încep să simtă că le merită cumva. De asemenea, mulţi dintre ei pur şi simplu nu au nicio noţiune despre drepturile omului, astfel încât să-şi poată da seama cât de grav este ceea ce li se întâmplă.

O fostă deţinută, care spune că a fost închisă în 2015 timp de aproape un an după ce s-a plâns autorităţilor cu privire la situaţia sa locativă, a comparat tratamentul de care a avut parte cu cel al unui animal.

"Când creştem iepuri, îi ţinem în cuşti cu plasă şi le dăm de mâncare. În închisoare, era ca şi cum noi eram iepurii, ţinuţi într-o celulă şi ni se dădea mâncare de după gratii. Nu eram trataţi ca oameni, ci ca un fel de animale", a declarat supravieţuitoarea, al cărei nume CNN a acceptat să îl protejeze, deoarece în Coreea de Nord familiile transfugilor se pot confrunta cu represalii.

Celula ei avea în jur de doi metri pătraţi. "Ştiu asta pentru că dormeam în zig-zag şi picioarele cuiva îmi atingeau umerii. Nu trebuia să ne mişcăm în celulă şi trebuia să stăm cu mâinile pe lângă corp. Nu trebuia să ne uităm în sus, trebuia să ne uităm numai în jos. Nu aveam voie să vorbim, aşa că tot ce auzeai era şuierul respiraţiei oamenilor", a povestit ea.

Femeii i s-a dat de mâncare doar cu porumb amestecat cu tărâţe de orez - folosit mai frecvent ca hrană pentru animale. "Cum să fie suficient? Când iei micul dejun, din momentul în care pui lingura jos, ţi-e foame. (...) Toată nutriţia din corpul tău dispare, aşa că ajungi să arăţi ca un schelet ambulant în momentul în care pleci", a spus ea.

A fost eliberată după puţin mai mult de un an de detenţie. "Nu simţeam că mai sunt o fiinţă umană. M-am gândit că ar fi fost mai bine să mor, dacă trebuia să trăiesc aşa", a mărturisit ea.

Coreea de Nord se confruntă de mult timp cu acuzaţii de tortură şi abuzuri în lagărele sale pentru deţinuţii politic, cunoscute sub numele de "kwalliso".

O investigaţie a ONU din 2014 a constatat că Phenianul foloseşte acest tip de lagăre pentru a ţine sub control disidenţa şi pentru a menţine la putere dinastia Kim. Până la 120.000 de persoane erau deţinute în ele la acea vreme. De asemenea, ONU a estimat că, în ultimele decenii, sute de mii de deţinuţi politic au murit în kwalliso în urma unor "atrocităţi de nedescris".

Korea Future susţine că metode similare de abuz sunt folosite "în mod sistematic" în închisorile obişnuite, cunoscute sub numele de "kyohwaso", dar şi în alte instituţii penale, cum ar fi centrele de arest şi birourile de anchetă. ONG-ul susţine chiar că abuzurile din aceste centre sunt "de o mai mare amploare decât în lagărele pentru deţinuţi politic" şi că, deşi unele dintre persoanele deţinute în kyohwaso sunt acuzate de infracţiuni obişnuite, cum ar fi furtul, multe dintre ele sunt ţinute, în esenţă, ca deţinuţi politic.

"Deţinuţii sunt reeducaţi prin muncă forţată, instrucţie ideologică şi brutalitate punitivă cu scopul de a le impune supunere şi loialitate neştirbită faţă de liderul suprem", afirmă raportul ONG-ului.

Atât de dezumanizant este tratamentul lor, încât mulţi "pur şi simplu nu îşi dădeau seama că este vorba de tortură", spune Kim Jiwon. "Întotdeauna li se spunea de către penitenciar, de către ofiţerii de corecţie că au făcut ceva rău. Aşa că pur şi simplu ei credeau că sunt oameni răi şi că, din acest motiv, sunt pedepsiţi. Acest lucru era foarte înrădăcinat în mentalitatea lor", a povestit investigatorul de la Korea Future. "Nici măcar nu şi-au dat seama că au fost supuşi la tortură", a subliniat el.

Un supravieţuitor de sex masculin a cărui mărturie a fost folosită în raportul Korea Future a declarat pentru CNN că a fost reţinut de mai multe ori pentru dezertare, inclusiv în 2000 şi 2017, după ce a trecut graniţa cu China pentru a căuta de lucru. El spune a văzut gardieni de închisoare care violau femei deţinute. Personal, a fost bătut şi a fost forţat să se plimbe cu corpul înclinat în unghi drept pe timpul uneia dintre perioadele în care a stat în închisoare, dar el spune că a constatat totuşi o îmbunătăţire faţă de prima sa experienţă în închisoare. "În trecut, trebuia să ne târâm în mâini şi genunchi atunci când ne deplasam, dar în 2017, puteam să ne ridicăm şi să mergem. Tot ce trebuia era să îţi îndoi spatele şi să stai la 90 de grade atunci când te deplasezi", a povestit el.

Bărbatul a relatat că până la cinci persoane erau ţinute într-o singură cameră de 6,6 metri pătraţi, care nu avea încălzire, dar că, în 2017, cel puţin li s-au dat pături pentru a-i ajuta să facă faţă frigului - temperaturile de iarnă în Coreea de Nord pot coborî până la minus 23 de grade Celsius - spre deosebire de perioada în care a fost încarcerat în 2000, când nu li s-a dat nimic.

Mai mult, el a povestit şi despre unele perioade din detenţia sa pe care le-a descris ca fiind "fără stres", pentru că la un moment dat a fost mutat într-un centru unde nu existau bătăi sau tortură şi s-a gândit: "Wow, Coreea s-a schimbat".

Totuşi, destul de repede şi-a dat seama că nu era chiar aşa. "Am observat că paznicii centrului violau deţinute pe timp de noapte. Le cereau unor femei să îşi spele hainele noaptea, iar când femeile ieşeau, le violau... Atunci m-am gândit că unele lucruri nu s-au schimbat după atâţia ani", a comentat el.

Când a povestit unui inspector ce a văzut, iniţial, i s-a mulţumit pentru că a sesizat problema, dar la scurt timp după aceea, doi bărbaţi l-au bătut "crunt". La scurt timp după aceea, "m-am gândit că nu mai pot trăi aşa, aşa că am spart fereastra din cameră şi am luat o bucată de sticlă", a spus el. "Gardianul a intrat în camera mea şi în faţa lor m-am înjunghiat în burtă", a povestit fostul deţinut.

În ciuda tuturor acestor lucruri, el a remarcat şi alte aspecte care s-au îmbunătăţit. El a spus că în 2017 a primit trei mese pe zi şi aceeaşi mâncare pe care o mâncau şi gardienii, spre deosebire de anul 2000, când raţiile sale erau doar supă de legume.

"Eram obişnuiţi să fim numiţi nenorociţi în 2000. Dar în 2017, am fost numiţi tovarăşi", a mai relatat el.

James Heenan, reprezentant al Biroului ONU pentru Drepturile Omului din Seul, a declarat că mulţi dintre cei care au scăpat din închisoare pur şi simplu nu aveau nicio idee despre drepturile omului şi nu realizau că ce li s-a întâmplat este un abuz.

"În general, ei ne spun versiunea brută, nealterată, a ceea ce li s-a întâmplat şi, uneori, consideră că este un lucru rău. Dar alteori cred că aşa funcţionează sistemul. Se gândesc:'Am fost bătut pentru că am meritat-o'. Aşadar, problema cunoaşterii drepturilor omului este una esenţială", spune Heenan. Oficialul arată că abuzurile se încadrează în patru categorii principale. Sunt oameni reţinuţi în mod arbitrar şi fie că nu au parte de niciun proces, fie au parte de un simulacru de proces, fără un avocat, care durează doar 10 minute.

Apoi sunt oamenii torturaţi şi supuşi la diverse forme de rele tratamente legate de sănătate, hrană şi igienă. În al treilea rând, "vedem problema execuţiilor extrajudiciare în închisoare, oameni care sunt pur şi simplu executaţi în închisoare, fără proces, sunt supuşi pedepsei cu moartea", a spus el.

"Şi ultimul lucru pe care îl vedem este munca forţată. Oamenii din închisori, din detenţie, sunt forţaţi să muncească în condiţii inumane, fără a fi plătiţi, pentru profitul statului. Şi aceasta este una dintre cele mai răspândite practici pe care le vedem", a arătat oficialul ONU.

După ce izbucnirea pandemiei de Covid-19 a determinat Coreea de Nord să-şi închidă puţinele sale conexiuni rămase cu lumea exterioară, a devenit mai greu de ştiut ce se întâmplă în centrele de detenţie, mai spune Heenan, însă lucruri precum tortura şi relele tratamente, care este clar că se întâmplă în acele facilităţi, "ating nivelul unei crime împotriva umanităţii", consideră oficialul ONU.

La rândul său, ONG-ul Korea Future speră că unele ţări vor lua în considerare posibilitatea de a intenta procese interne împotriva agenţilor nord-coreeni şi că unele dintre descoperirile sale pot fi folosite ca dovezi. De asemenea, speră că ţările occidentale vor aplica sancţiuni specifice împotriva unora dintre acuzaţii din raportul său.

(Fluierul)