Joe Biden ar putea da arme nucleare către Ucraina. Kremlinul reacționează vehement

Discuţia din Occident despre înarmarea Ucrainei cu arme nucleare este "absolut iresponsabilă", a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca reacţie după un articol în care publicaţia New York Times face referire la oficiali neprecizaţi care au sugerat o astfel de posibilitate.

Conform oficialilor neidentificaţi citaţi de New York Times, preşedintele democrat Joe Biden ar putea oferi Ucrainei arme nucleare înainte să-şi încheie mandatul pe 20 ianuarie.

"Mai mulţi oficiali au sugerat chiar că Biden ar putea restitui Ucrainei arme nucleare care au aparţinut acesteia după destrămarea Uniunii Sovietice. Aceasta ar reprezenta o descurajare enormă şi imediată (faţă de Rusia n.red). Totuşi, un asemenea pas ar fi complicat şi ar avea implicaţii serioase", mai scrie ziarul american, informează Reuters, relatează Agerpres.

Întrebat despre această relatare, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a răspuns presei: "Acestea sunt argumente absolut iresponsabile ale unor oameni care au o înţelegere greşită a realităţii şi care nu au nicio fărâmă de responsabilitate când fac asemenea declaraţii. Remarcăm de asemenea că toate aceste afirmaţii sunt anonime".

Mai devreme, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a declarat că dacă Occidentul furnizează Ucrainei arme nucleare, Rusia va considera acest transfer echivalent cu un atac nuclear asupra sa şi un temei pentru a răspunde cu atacuri nucleare.

Ucraina a moştenit de la fosta Uniune Sovietică arme nucleare, dar în urma semnării Memorandumului de la Budapesta, în anul 1994, a renunţat la acestea în schimbul unor garanţii de securitate din partea SUA, Regatului Unit şi Rusiei.

Întrebat despre riscul unei escaladări nucleare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că Occidentul trebuie "să-l asculte cu atenţie pe Putin" şi să citească noua doctrină nucleară revizuită a Rusiei, prin care aceasta a scăzut pragul utilizării armelor nucleare şi va considera de acum înainte că orice agresiune împotriva sa efectuată de un stat non-nuclear, dar sprijinit de un stat nuclear, un atac comun al acestora.

Astfel, noua doctrină va permite represalii nucleare inclusiv în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus efectuate de o ţară care nu deţine arme nucleare, dar care este susţinută de puteri nucleare. De asemenea, Rusia va considera orice atac efectuat asupra sa de un membru al unei alianţe militare drept un atac efectuat de întreaga alianţă.

Revizuirea doctrinei nucleare ruse survine după ce preşedintele american Joe Biden şi guvernul britanic au autorizat săptămâna trecută lovirea unor ţinte militare pe teritoriul rus cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow, care au o rază de acţiune de 300 de kilometri şi sunt furnizate ca ajutor militar Ucrainei, un acord similar venind duminică şi din partea Franţei, care oferă Ucrainei rachete SCALP, versiunea franceză a rachetei britanice Storm Shadow.

După acordul venit de la Washington şi Londra au avut loc primele atacuri cu rachete de acest tip asupra unor ţinte militare în Rusia, care a răspuns prin utilizarea în premieră a noii sale rachete hipersonice Oreşnik pentru a lovi o fabrică de armament în oraşul ucrainean Dnipro.

Administraţia preşedintelui Biden încearcă să livreze Ucrainei întreg ajutorul aprobat de Congres, înainte ca republicanul Donald Trump să se instaleze din nou la Casa Albă pe 20 ianuarie. Donald Trump s-a manifestat foarte critic faţă de ajutorul financiar şi militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, deşi încă nu este clar ce politică va urma acesta după ce va redeveni preşedinte

(Fluierul)