10:32 2024-02-25 science - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu

_ Psihologia marilor artiști: Dincolo de mitul geniului singuratic, chinuit

_ Psihologia marilor artiști: dincolo de mitul geniul singuratic și torturat

În căutarea noastră constantă de a înțelege artiștii și geniul lor, îi punem adesea pe un piedestal sau presupunem că sunt ființe de altă lume cu gânduri de neînțeles. Acest mit, deși comun, ne îndepărtează de tot ceea ce ne împărtășesc. Ne face să simțim că faptele și succesele lor sunt cu mult dincolo de atingerea noastră.

Este important să demistificăm ideea că artiștii sunt radical diferiți de noi. Putem face acest lucru analizând modul în care comportamentul lor este conectat la experiența noastră comună ca oameni.

De ani de zile, am cercetat personalitatea și caracterul figurilor istorice, analizând în profunzime figura lui Beethoven, în special din o perspectivă psihologică. De asemenea, am aprofundat mai mult în literatura academică despre psihologia unora dintre cele mai faimoase minți creative din istorie.

Deși fiecare artist este diferit, există anumite trăsături și modele în personalitatea lor care merită atenție. Înțelegându-le pe acestea, ne putem apropia de lumile lor creative fără a ne simți ca niște străini.

Putem face acest lucru uitându-ne la „Cinci Mari” piloni psihologici ai personalității: extroversiune, conștiinciozitate, nevroticism, agreabilitate, și deschiderea către experiență.

Artiștii, în general, tind să fie introvertiți. Acest lucru este firesc, având în vedere că adesea trebuie să petreacă mult timp lucrând în singurătate, iar în zgomotul și haosul societății este mult mai greu să lucreze creativ. Asta nu înseamnă că evită toate oportunitățile de a socializa și nici că nu le face plăcere să fie înconjurați de prieteni și de cei dragi. La fel ca noi toți, găsirea echilibrului potrivit este ceea ce contează.

Pablo Picasso este un bun exemplu. În apartamentul său din Montparnasse, Paris, a dedicat cea mai mare cameră picturii și a interzis cuiva să intre fără permisiunea lui. Acolo, s-a înconjurat de rechizite pentru pictură, alte articole diverse și animalele lui de companie: un câine, trei pisici și o maimuță. Lucrează până la căderea nopții și, deși aprecia vizitele și era o gazdă bună, ura distragerile nedorite.

Conceptul de conștiinciozitate la artiști este adesea înțeles greșit. Este adesea asociată cu ordinea și organizarea, în timp ce artiștii tind să fie percepuți ca mai haotici sau mai absenți. Cu toate acestea, ei au alte aspecte ale conștiinciozității, cum ar fi nevoia de realizare, o dorință puternică de a excela și un nivel înalt de disciplină.

Putem să ne uităm la pictorița mexicană Frida Kahlo pentru un exemplu de conștiinciozitate în artiștilor. În ciuda faptului că s-a confruntat cu probleme de sănătate în copilărie și a rămas țintă la pat după un accident de autobuz la vârsta de 18 ani, ea a făcut eforturi uriașe pentru a-și continua munca, lăsând o moștenire artistică și un exemplu pentru lume.

Acolo. este o mulțime de speculații în jurul subiectului artiștilor și nevroticismului sau bolilor mintale. Mulți artiști manifestă fără îndoială o anumită intensitate în exprimarea emoțiilor sau au suferit de perioade instabile, dificile din punct de vedere psihologic. Cu toate acestea, știința psihologică nu a găsit nicio corelație între nevroticismul mai mare și capacitatea artistică crescută.

Sensibilitatea emoțională sporită nu se traduce întotdeauna în instabilitate. Acest lucru nu înseamnă, totuși, că artiștii nu își folosesc producția pentru a exprima dificultăți emoționale, durere sau traume și nici că sentimentele nu pot fi canalizate în expresia artistică.

În cartea ei recentă Saved by a Song, SUA Cântăreața și compozitoarea americană Mary Gauthier povestește istoria traumei și a dependenței și modul în care compoziția și muzica i-au oferit un sentiment de scop și o ieșire. În prezent, are o sănătate mintală bună, așa cum se reflectă în spectacolele sale muzicale și în modul ei de a se implica cu publicul.

Trăsătura agreabilității, care implică încredere în ceilalți, modestie și dorința de a coopera, poate părea să lipsească printre mulți artiști. Înclinația lor către singurătate și dedicarea lor pentru munca lor pot crea o imagine despre ei ca fiind neprietenos și neîncrezători.

Cu toate acestea, nu implică egoism sau lipsă de simpatie. Cei angajați în artă se simt obligați să dezvolte un sentiment al propriei unicități și originalități, motivând pe mulți să-și arate arta lumii și să câștige existența din ea. Ceea ce numim conceptul de sine creativ este uneori interpretat greșit ca aroganță.

Într-un interviu, dansatorul și coregraful spaniol Nacho Duato a sugerat nevoia de a se separa de ceilalți pentru a crește personal și profesional. În același timp, a fost, de asemenea, modest în recunoașterea propriei sale lucrări, definindu-se ca un „artizan al mișcării”.

Singura trăsătură care iese în evidență printre artiști este deschiderea către experiență. Aceasta implică curiozitate, dorința de a descoperi lucruri noi, aprecierea frumuseții și voința de a extinde orizonturile. Deschiderea către noi experiențe permite crearea de idei proaspete, originale, care pot conduce la inovație în domeniul artistic.

Un exemplu clasic al acestei trăsături îl găsiți la compozitorul german Beethoven. Întotdeauna a respectat de unde a venit și ceea ce a învățat, dar a simțit și o nevoie puternică de a experimenta și de a depăși granițele. El le-a cerut producătorilor de piane să adauge clape la instrumente și a sfidat convențiile muzicale confortabile, sigure și previzibile ale timpului său. Una dintre inovațiile sale majore a fost includerea părților vocale într-o simfonie, un stil de compoziție care până atunci fusese exclusiv instrumental.

Deși unică în anumite privințe, personalitatea artiștilor are multe asemănări cu experiența umană comună. Pe măsură ce explorezi singur aceste trăsături, s-ar putea să descoperi că și tu adăpostești o scânteie creativă care merită să fie exprimată.

Principala diferență dintre artiști și alți oameni ar putea fi doar curajul de a te asculta, de a observă-te și îndrăznește să arăți ce este original în tine.

Acest articol este republicat din The Conversation sub o licență Creative Commons. Citiți articolul original.

(Fluierul)

Inapoi