Eșecul sondajelor din SUA, explicat de experți - De ce Donald Trump a fost subestimat a treia oară la rând

După victoria preşedintelui republican ales Donald Trump în alegerile din această lună, unele instituţii de sondare a opiniei publice din SUA se străduiesc să înţeleagă de ce anchetele lor i-au subestimat din nou sprijinul în rândul alegătorilor americani, relatează Reuters și news.ro.

Înainte de votul din 5 noiembrie, sondajele îl arătau pe Trump în urma vicepreşedintei democrate Kamala Harris cu un punct procentual, potrivit unei medii a zeci de sondaje de opinie naţionale compilate de 538, un site de analiză a datelor pentru politică şi sport. Cu numărătoarea voturilor aproape finalizată, Trump o conduce pe Harris la nivel naţional cu 2 puncte procentuale: 50% la 48%.

Această subevaluare de 3 puncte urmează sondajelor din 2020, care au subestimat marja naţională a lui Trump cu 4 puncte, şi din 2016, care au subestimat performanţa sa cu 2 puncte, conform mediilor 538.

Toate aceste rezultate se încadrează în mare parte în marjele normale de eroare ale institutelor de sondare - o măsură a preciziei statistice influenţată de o serie de factori, inclusiv numărul de respondenţi la un sondaj - iar diviziunea îngustă a electoratului american face ca alegerea corectă să fie deosebit de dificilă.

Dar faptul că sondajele de opinie prezidenţiale la nivel naţional s-au abătut în mod persistent în aceeaşi direcţie generează suspiciuni în rândul unor sociologi şi experţi în sondaje că anchetele au probleme în a obţine răspunsuri de la susţinătorii lui Trump, ceea ce îi determină să subestimeze puterea acestuia.

„Este greu să scapi de ideea că există o provocare în a ajunge la votanţii lui Trump”, a declarat Charles Franklin, un specialist în sondaje de la Facultatea de Drept Marquette din Milwaukee, care va face parte dintr-un grup de lucru de evaluare a sondajelor preelectorale pentru Asociaţia Americană pentru Cercetarea Opiniei Publice, principala organizaţie profesională a experţilor în sondaje şi cercetări de opinie din Statele Unite.

NEÎNCREDERE?

Chiar şi în statele de luptă Arizona, Georgia, Nevada şi Carolina de Nord - unde sondajele au fost în mare parte corecte în ceea ce priveşte victoriile lui Trump pe 5 noiembrie - marja fostului preşedinte la urne a fost cu 1 până la 3 puncte procentuale mai mare decât era în sondaje.

În statele oscilante din zona „Rust Belt” - Pennsylvania, Wisconsin şi Michigan - unde Trump era în urmă în sondaje, dar a câştigat votul - mediile sondajelor l-au subestimat în mod similar cu 2 până la 3 puncte.

Politologul Josh Clinton de la Universitatea Vanderbilt, care a condus un grup de lucru ce a analizat modul în care sondajele au funcţionat în ciclul electoral 2020, a declarat că este îngrijorat de faptul că aparenta eroare de măsurare ar putea amplifica posibila sa cauză: neîncrederea publicului în sondaje şi în instituţiile politice în general.

„Aceasta delegitimează întreaga operaţiune într-un mod pe care îl consider destul de dăunător”, a declarat Clinton, unul dintre cei patru experţi americani în sondaje intervievaţi de Reuters.

În ciuda faptului că au ratat ţinta, unii experţi în sondaje subliniază faptul că a te apropia la câteva puncte de rezultat rămâne o performanţă remarcabilă, iar îmbunătăţirea performanţei în viitor va fi dificilă pentru institutorii de sondaje. În plus faţă de faptul că sunt mai puţin predispuşi să răspundă la telefon, creşterea uriaşă a volumului de e-mailuri şi mesaje de tip spam din ultimele decenii i-a făcut pe americani mai puţin receptivi la contactele nesolicitate în general, au spus ei.

„Aceasta este o lume foarte diferită faţă de cea cu care ne confruntam în urmă cu 20 sau 30 de ani”, a declarat Christopher Wlezien, politolog la Universitatea Texas din Austin, care a participat la analiza sondajelor prezidenţiale din 2016 şi 2020.

EFECTUL TRUMP

Experţii în sondaje au declarat pentru Reuters că nu sunt încă siguri de ce sondajele îl subestimează pe Trump, care de-a lungul carierei sale politice a denunţat astfel de exerciţii ca fiind părtinitoare şi îndreptate împotriva sa.

„Sondajele de opinie, experţii şi mass-media l-au subestimat întotdeauna pe preşedintele Trump şi coaliţia sa istorică de susţinători”, a declarat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a echipei de tranziţie a lui Trump. „Singurul sondaj care contează are loc în ziua alegerilor”, a subliniat ea.

Campania lui Harris nu a răspuns la o cerere de comentarii.

Analiza Asociaţiei Americane pentru Cercetarea Opiniei Publice după alegerile din 2020 a luat în considerare posibilitatea ca sondajele să îl subestimeze pe Trump deoarece susţinătorii săi au răspuns mai puţin la sondaje, în concordanţă cu marca sa de outsider politic. Însă experţii nu au tras o concluzie fermă.

Experţii în sondaje spun, de asemenea, că este posibil ca cei care realizează sondajele să introducă erori atunci când prelucrează cifrele brute ale anchetelor lor pentru a acorda mai multă importanţă răspunsurilor venite de la persoanele pe care le consideră cele mai susceptibile de a vota efectiv.

REGLAJ FIN

Măsurarea sprijinului pentru Trump pare să fie o problemă specială pentru realizatorii de sondaje.

Potrivit lui Franklin, sondajele de opinie publică nu au subestimat în mod similar puterea republicanilor în perspectiva alegerilor legislative intermediare din 2018 şi 2022, când Trump nu era pe buletinul de vot. Acest lucru sugerează că s-ar putea întâmpla ceva diferit în alegerile prezidenţiale, când electoratul include mai multe persoane care votează doar ocazional.

Aproape două treimi dintre alegătorii eligibili au votat la alegerile din acest an, comparativ cu puţin sub jumătate la alegerile pentru Congres din 2022, potrivit unei analize realizate de Laboratorul electoral al Universităţii din Florida.

Franklin, care conduce sondajul Marquette din Wisconsin, a încercat mai mult în acest an să ajungă la votanţii lui Trump. În loc să împartă statul în cinci regiuni din care să fie prelevat eşantionul prin apelarea aleatorie a numerelor de telefon ale oamenilor, aşa cum se întâmpla în trecut, sondajul Marquette din acest an a împărţit statul mai fin, în 90 de regiuni, şi a urmărit potenţialii respondenţi mai întâi prin e-mail şi apoi prin telefon, toate acestea în efortul de a obţine rate de răspuns mai ridicate în oraşele republicane şi democrate.

Franklin a declarat că aceste schimbări ar putea fi motivul pentru care sondajul său a subestimat marja lui Trump cu 2 puncte în acest an, comparativ cu o eroare de 4 puncte în 2020.

Problema non-răspunsului la sondaj este, de asemenea, anterioară ascensiunii lui Trump ca un simbol anti-establishment.

Ratele de răspuns sunt în scădere de zeci de ani în cadrul marilor sondaje apolitice, cum ar fi cele efectuate de Census Bureau. „Ne confruntăm cu o provocare majoră de non-răspuns”, a declarat Chris Jackson, şeful cercetării opiniei publice din SUA la Ipsos, care realizează sondaje pentru Reuters. (Sondajele Reuters/Ipsos au arătat că Harris îl conducea pe Trump cu 1 punct procentual chiar înainte de alegerile din 5 noiembrie, în conformitate cu media 538 a sondajelor naţionale).

(Fluierul)