23:59
Comentarii Adauga Comentariu

ALINA MUNGIU PIPPIDI - Finanțata lui George Soros şi Susținătoarea din Umbră a lui NICUŞOR DAN - Vrea ca Străinii să fie Lăsați să Cumpere Tot Pământul Țării

Ce propune inițiativa Fluierul cu privire la INTERZICEREA VÂNZĂRII TERENURILOR CĂTRE STRĂINI (terenuri agricole , pășuni etc..):

PREAMBUL: 40% din suprafața agricolă a țării se află în prezent în posesia străinilor.

De aceea Propunerea Fluierul.ro cu privire la VÂNZAREA TERENURILOR CĂTRE STRĂINI din Inițiativa de Modificare a Constituției poate fi descrisă pe scurt în următoarele puncte:

A. Interzicerea prin Constituție ca cetățenii străini și apatrizii să poate deține terenuri în România, cu dreaptă despăgubire pentru străinii care dețin în prezent terenuri agricole în România.

B. Deoarece TERENURILE sunt o RESURSĂ NATURALĂ (dar și nu producția agricolă obținută prin cultivarea lor), este foarte important ca exploatarea terenurilor (terenurilor agricole, pășuni, luciuri de ape etc..) să se poată face doar de către cetățenii români, de către Stat prin Fondul Național al României sau de către Firme Private cu Capital Integral românesc.

Modificarea Constituțională Propusă de Fluierul.ro cu Privirea la INTERZICEREA VÂNZĂRII TERENURILOR CĂTRE STRĂINI este următoarea:

Articolul 44

...(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. Concesionarea terenurilor se poate face doar către cetățenii români, către stat sau către firme private cu capital integral românesc. Exploatarea terenurilor se poate face doar de către cetățenii români, de către stat sau de către firme private cu capital integral românesc.



Nota Redacției:

Alina Mungiu-Pippidi este preşedinta Societăţii Academice din România (SAR) un ONG finanțat cu SUTE DE MII DE EURO de GEORGE SOROS

Alina Mungiu-Pippidi este unul dintre ACTORII PRINCIPALI din REȚEAUA PROGRESISTĂ din România

ALINA MUNGIU PIPPIDI - Finanțata lui George Soros şi Susținătoarea din Umbră a lui NICUŞOR DAN - Vrea ca Străinii să fie Lăsați să Cumpere Tot Pământul Țării

Iată ideile principale din gândirea soroşişt-internaționalistă, clar anti-românească a Alinei Mungiu Pippidi - şi nu ne jucăm cu cuvintele când spunem anti-românească aveți dovezile date direct cu citate din articolul lui Pippidi

1. Pippidi: Românul e bine să fie Emigrant şi Iobag la Străini - şi e o fericire ca Străinii din Occident să fie Proprietari la noi în țară pe Pâmântul pentru care au murit strămoșii noştri

Alina Mungiu-Pippidi: (N.Red. Mulțumim din inimă UE-ului: Românul Emigrant şi Iobag la Străini - Străinii din Occident Proprietari pe pământul nostru)
"Piaţa comună europeană a făcut ca fermierul belgian să găsească teren ieftin în România, deci să îl cumpere, iar muncitorul român din agricultură, care acasă nici nu prea muncea, preţul muncii agricole fiind atât de deprimat încât greu găseai muncitori agricoli, să se ducă la căpşuni în Occident. Cine pretinde că e o problemă proprietatea europeană în agricultura din România pentru că nu se creează locuri de muncă greşeşte".

Alina Mungiu-Pippidi: (N.Red. Românii pe lângă faptul că sunt nişte PUTORI, "care acasă nici nu prea muncesc", S-AU ÎNMULȚIT ŞI PESTE MĂSURĂ LA ȚARĂ încă din secolul XIX, de aceea ei TREBUIE RĂRIȚI)
"Vânzarea către străini şi emigrarea forţei de muncă din ruralul românesc, excedentară încă de la finele secolului 19, şi un motiv esenţial pentru care productivitatea a rămas scăzută (trebuia să dăm de lucru la ţărani), au fost consecinţe, şi parţial soluţii, la aceste probleme".

Pippidi: 2. Românul PUTUROS nu lucrează pământul de aceea e NEAPĂRATĂ NEVOIE să vină STRĂINUL HARNIC care să-i ia românului pământul pe nimic şi să-l cultive

Alina Mungiu-Pippidi: (N.Red. Nici urmă de vreun țăran român în Dobrogea. E şi rău intenționată pentru că nici n-avea cum să vadă: ea a strâns recolta la un IAS - (întreprindere agricolă de stat - iar IAS-urile erau puternic mecanizate) unde nu existau 'țărani' ci doar câțiva salariați. Că statul aducea studenți şi militari câteva săptămâni la strânsul recoltei pe post de sezonieri e un al subiect. Țăranii erau la CAP sau în zonele necooperativizate, unde lucrau din greu începând de la 5 dimineață. Ea însă nu a avut neam de neamul ei rude la țară, ca să ştie cât de greu se lucra.)
"Nu am văzut în şase ani, totalizând vreo trei luni de strâns recolta, niciun ţăran în Dobrogea".

Alina Mungiu-Pippidi: (N.Red. Românii sunt cei mai mari PUTUROŞI)
"Este adevărat că noi avem cele mai vaste suprafeţe agricole nelucrate din Europa pe la anul 2000, când cercetam cu studenţii mei pentru a scrie Secera şi buldozerul"

Alina Mungiu-Pippidi: (N.Red. Pe lângă că sunt mari PUTORI, Românii se şi BAT ÎNTRE EI și SUNT NEPRICEPUȚI)
"Nelucrarea terenurilor noastre agricole e sigur o mare problemă, cu cauze diverse, de exemplu conflictele de proprietate (vă reamintesc că eu scriam despre bătăliile pentru pământ din Nucşoara, unde terenurile deţinuţilor politici fuseseră împărţite celorlalţi săteni, care nu voiau să le dea înapoi, sau Scorniceşti, unde cei care îşi cumpăraseră apartament la bloc se treziseră că pământul de sub ei e restituit altora), dar şi monopsonul care a deprimat producţia de grâu ani de zile, şi lipsa de pricepere şi capital a noilor fermieri etc.

Alina Mungiu-Pippidi: (N.Red. România "O Pârloagă" din cauza românilor puturoşi)
"Ca atare, printr-un simplu mecanism de piaţă, pârloaga noastră a atras ca un magnet fermieri şi investitori din toată Europa".

Alina Mungiu-Pippidi: (N.Red. Italienii? Italienii UN VIS (românii niște putori))
"Italienii au făcut ca Banatul să recapete, din avion, aspectul mozaicat de covor pe care îţi vine să te întinzi pe care îl au terenurile din Elveţia sau Germania văzute din avion, adică aerul îngrijit, planificat la detaliu de culturi diversificate, după care poţi vedea unde este ştiinţă şi investiţie umană în pământ, pe baza unei proprietăţi raţionale, şi unde este pustiirea dată fie de neglijenţă, fie de proprietatea colectivă a poporului".

Alina Mungiu-Pippidi: (N.Red. Străinii CIVILIZAȚI aduc civilizația în România prin cumpărarea de terenuri și așa îi europenizează pe români care sunt niște PRIMITIVI)
"Fermieri europeni, care aduc o agricultură mai modernă, cu mai mult respect faţă de mediu, la standarde europene şi finalmente plătesc impozit pe profit şi desăvârşesc europenizarea României".

3. Pippidi: Cine dorește Oprirea Vânzării Pământurilor la Străini ANALFABET

Alina Mungiu-Pippidi: (N.Red. strămoșii noștri care și-au apărat pământul timp de mii de ani erau niște dobitoci că nu l-au dat italienilor de la bun început și l-au lăsat pârloagă, iar cine spune contrariul "e analfabet")
"Al cui e pământul patriei? Dar analfabeţii?"

4. ÎNTR-UN SINGUR LOC PIPPIDI ARE DREPTATE. Legea nu e suficientă. SE-AUDE MARIAN MUNTEANU, tu care ne ABUREȘTI doar 'cu schimbarea legii' și care ești împotriva modificării Constituției? Trebuie modificată Constituția.

Alina Mungiu-Pippidi: Limitarea vânzării terenurilor la străini ar fi imposibilă – orice lege ar fi atacată la Curtea Europeană de Justiţie, după părerea mea, cu şanse minime pentru statul român, dat fiind că tratatele europene nu permit limitarea vreunei libertăţi economice la vreun cetăţean european

N.Red. Orice lege ar putea fi atacată - DA, dar NU şi Constituția. Constituția are prioritate în fața oricărui Tratat Internațional.

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 11
2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei".

Ca o consecință a faptului că Constituția are prioritate în fața oricărui Tratat Internațional ('ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei' sau Deloc dacă revizuirea nu mai are loc căzând la Vot),

orice tratat internațional care are putere doar de lege ('fac parte din dreptul intern' dar nu din Constituție), trebuie renegociat dacă modificăm Constituția.
Prin urmare, Tratatele Internaționale vor trebui renegociate ca să fie puse în acord cu Constituția, care e Legea Supremă.

ÎN PLUS, nimeni nu ne poate obliga să fim la nesfârșit parte dintr-un tratat care ne face rău, lucru care se poate rezolva tot printr-un referendum pentru Modificarea Constituției.

Alina Mungiu-Pippidi este preşedinta Societăţii Academice din România (SAR) un ONG finanțat cu SUTE DE KII DE EURO de GEORGE SOROS

Alina Mungiu-Pippidi: Al cui e pământul patriei? Dar analfabeţii?

8 august 2016, 07:23

Somat din diverse locuri, premierul Cioloş anunţă că vrea să modifice legislaţia privind vînzarea terenurilor agricole, pentru a îngreuna şi mai mult înstrăinarea acestora către ”străini”.

De asemenea, a fost adoptată o lege conform căreia supermarketurile ar trebui să vândă obligatoriu jumătate din produse alimentare româneşti.

Cei care se agită să promoveze asemenea proiecte, ca şi Parlamentul sau Guvernul care se dovedesc incapabile să le ţină piept, or vrea să facă bine.

Nu aş vrea să pun totul pe seama electoralismului ieftin, deşi evident e explicaţia cea mai la îndemână. Prefer, din limitata mea perspectivă de profesor de politici publice, să desluşesc ce probleme încearcă românii să rezolve cu prin revenirea la ”Nu ne vindem ţara” şi să arăt de ce nu vor face decât să adauge alte probleme, fără a le rezolva pe primele.

Să începem cu proprietatea rurală.

Este adevărat că având noi cele mai vaste suprafeţe agricole nelucrate din Europa pe la anul 2000, când cercetam cu studenţii mei pentru a scrie Secera şi buldozerul, ca şi enorme suprafeţe de pădure restituite şi deci introduse în proprietate privată, o irezistibilă piaţă a terenurilor agricole a apărut în UE; unde există fermieri cu experienţă în folosirea fondurilor europene şi care nu se pot dezvolta la ei în ţară, unde preţul terenurilor este enorm.

Ca atare, printr-un simplu mecanism de piaţă, pârloaga noastră a atras ca un magnet fermieri şi investitori din toată Europa. Că mecanismul a fost unul de piaţă se vede din faptul că aceia care au venit să cumpere şi să lucreze terenurile (pârloaga a scăzut constant) nu au fost ruşii care au vrut să pună gheara pe Moldova bucată cu bucată (costă nimica toată chiar şi azi), ci europenii care au scontat că România intră în UE şi va beneficia de Piaţa Comună agricolă cu subvenţiile ei, adică nemţii, italienii, finlandezii (păduri), luxemburghezii, belgienii şi englezii. Prinţul Charles a achiziţionat astfel sate întregi în Transilvania şi s-a pus pe renovat biserici săseşti.

Italienii au făcut ca Banatul să recapete, din avion, aspectul mozaicat de covor pe care îţi vine să te întinzi pe care îl au terenurile din Elveţia sau Germania văzute din avion, adică aerul îngrijit, planificat la detaliu de culturi diversificate, după care poţi vedea unde este ştiinţă şi investiţie umană în pământ, pe baza unei proprietăţi raţionale, şi unde este pustiirea dată fie de neglijenţă, fie de proprietatea colectivă a poporului.

Şi azi, îmi povestea un pilot german, vezi din avion, fără să ai trasate graniţe, când treci din Germania de Vest în cea de Est, pentru că nici douăzeci şi cinci de ani de plantat păduri şi privatizat cooperative după unificare nu au reuşit să refacă pământul, temeinic distrus de comunişti în RDG.

Şi îl cred, că în cei şase ani în care am fost la agricultură în Dobrogea ca student la medicină mă întrebam adesea ce se va alege pe viitor de ariile vaste şi pustii în care umblam ore întregi fără a întâlni decât armata şi deţinuţii scoşi din închisori pentru munca obligatorie.

Nu am văzut în şase ani, totalizând vreo trei luni de strâns recolta, niciun ţăran în Dobrogea.

Nelucrarea terenurilor noastre agricole e sigur o mare problemă, cu cauze diverse, de exemplu conflictele de proprietate (vă reamintesc că eu scriam despre bătăliile pentru pământ din Nucşoara, unde terenurile deţinuţilor politici fuseseră împărţite celorlalţi săteni, care nu voiau să le dea înapoi, sau Scorniceşti, unde cei care îşi cumpăraseră apartament la bloc se treziseră că pământul de sub ei e restituit altora), dar şi monopsonul care a deprimat producţia de grâu ani de zile, şi lipsa de pricepere şi capital a noilor fermieri etc.

Lipsa de productivitate pe pământul lucrat, o alta. Vânzarea către străini şi emigrarea forţei de muncă din ruralul românesc, excedentară încă de la finele secolului 19, şi un motiv esenţial pentru care productivitatea a rămas scăzută (trebuia să dăm de lucru la ţărani), au fost consecinţe, şi parţial soluţii, la aceste probleme.

În niciun caz, contrar a ce spune un raport concesionat unui institut obscur de către Parlamentul European (pentru cine nu ştie, fiecare parlamentar poate concesiona studii, şi cum sunt peste şase sute vă daţi seama că oricine poate găsi ceva de ideologia sa ca să aducă argumente), vânzarea terenurilor către străini nu este cauza pentru care un milion de imigranţi români au plecat din zona rurală şi s-au dus să lucreze în Italia sau Spania.

Nu avem cazuri de români concediaţi din agricultură de patroni italieni care ajung să lucreze la vii în Piemont, avem doar oameni care compară costul unei zile de lucrat la vie la Cotnari faţă de Piemont şi care trag concluziile.

Piaţa comună europeană a făcut ca fermierul belgian să găsească teren ieftin în România, deci să îl cumpere, iar muncitorul român din agricultură, care acasă nici nu prea muncea, preţul muncii agricole fiind atât de deprimat încât greu găseai muncitori agricoli, să se ducă la căpşuni în Occident. Cine pretinde că e o problemă proprietatea europeană în agricultura din România pentru că nu se creează locuri de muncă greşeşte.

Modernizarea agriculturii, cu creşterea de productivitate care e un avantaj, nu un dezavantaj, duce peste tot la scăderea locurilor de muncă în agricultură. În Danemarca, prima ţară din Europa care şi-a modernizat agricultura în secolul XIX când noi nu am reuşit, avem o înjumătăţire a populaţiei angajate în agricultură în ultimii zece ani, ajungându-se la doar 2.4 la sută din totalul forţei de muncă. Iar noi nu vrem mai multe locuri de muncă în agricultură, fiind lideri europeni în ceea ce priveşte ponderea populaţiei ocupate în agricultură în total, cu 13% din total, un indicator al modernizării noastre neîncheiate. La o populaţie ocupată de 10 milioane de oameni în România, 1,3 milioane sunt implicaţi în agricultură, în scădere cu aproximativ 50% faţă de anul 2005, când populaţia ocupată în agricultura românească era de 2,5 milioane de persoane.

Or, cum se încheia şi cartea mea, planurile noastre de dezvoltare pentru viitorul ţăranilor nu pot avea ca principală opţiune ca ei să rămână ţărani. Ei trebuie ajutaţi să evolueze la o viaţă mai bună. Problema României nu este faptul că ne cumpără terenurile agricole firme sau fermieri europeni, care aduc o agricultură mai modernă, cu mai mult respect faţă de mediu, la standarde europene şi finalmente plătesc impozit pe profit şi desăvârşesc europenizarea României.

Ce ar trebui să ne îngrijoreze este faptul că aceia care au plecat, care oricum figurau mai mult nominal în agricultură, contribuţia lor şi a întregului sector fiind extrem de slabă la produsul naţional brut, prin contrast cu Danemarca, nu au trecut în alte sectoare economice, dat fiind că acestea nu au creat suficiente slujbe, ci au emigrat. Mai bine că au emigrat decât să fi stat aici, dar, din nou şi de peste 150 de ani, problema României este că nu dezvoltă slujbe în industrie şi servicii suficiente, de asta am fost şi am rămas o ţară nedezvoltată, la care marele salt încă nu s-a produs.

Asta e problema noastră, pe care au încercat să o rezolve înaintaşii fără succes, şi nu faptul că ne cumpără terenurile agricole firme sau fermieri europeni, care aduc o agricultură mai modernă, cu mai mult respect faţă de mediu, la standarde europene şi finalmente plătesc impozit pe profit şi desăvârşesc europenizarea României. Limitarea lor ar fi imposibilă – orice lege ar fi atacată la Curtea Europeană de Justiţie, după părerea mea, cu şanse minime pentru statul român, dat fiind că tratatele europene nu permit limitarea vreunei libertăţi economice la vreun cetăţean european.

Ţările astea care cumpără teren la noi, Germania, Franţa, Anglia, Portugalia, Olanda, Belgia, Luxemburgul, nu au nici o restricţie privind propriile lor terenuri, nici măcar pentru neeuropeni.

Celebrele vii din Bordeaux au fost de mult vândute în bună parte la japonezi, nu găseşti case de cumpărat la Londra sau Berlin de răul ruşilor care investesc, iar parveniţii români, unii urmăriţi de DNA, au cumpărat case pe Coasta de Azur şi lacurile italiene, ce să mai spunem de Londra sau Paris, într-o veselie. Singurele restricţii care există în Europa sunt în Italia sau Spania, la terenuri de graniţă.

Spaniolilor le era frică să nu cumpere englezii în jurul enclavei Gibraltar şi grecilor să nu le cumpere turcii insulele. Nu avem şi noi decât să ne îngrijim să nu cumpere ruşii Prutul – că nu mă îndoiesc că unii din noi l-am vinde – sau Delta. Între timp, ai noştri băieţi ca brazii, Hrebenciuc în Moldova şi Verestoy în Ardeal, au fost cei care au pus mâna prin restituiri pe enorme terenuri, mafia a fost locală, nu străină, tot ei sunt la originea tăierilor iraţionale, că numai cine a căpătat ceva de furat şi e sigur că va fura şi mâine taie sau cultivă iraţional.

Sigur, să ne apărăm pădurile, dar nu le apărăm interzicând finlandezilor să le cumpere, ci doar întărind şi făcând respectate standardele de tăiere şi recultivare… Principalul duşman în materie de păduri atâţia ani a fost Romsilva, regia naţională, unde pădurarii aveau în scripte ace de cravată din diamant, nu altcineva… Problemele noastre sunt altele…

Dacă vreţi altceva decât voturi, uitaţi-vă că ruralul românesc nu are azi, în 2016, condiţiile pe care le avea întrunite ruralul danez la 1850 pentru a moderniza agricultura şi ţara. Danezii nu au dat pământul pe gratis în reforme agrare, ci l-au vândut ţăranilor, raţionalizând proprietatea agricolă. Din 1788, o bancă publică agrară a fost fondată ca să ajute cu dobânde mici pe ţărani să devină proprietari (Argetoianu a încercat asta de abia după primul război mondial), pe la 1820 jumătate din terenuri aveau deja ca proprietari pe cei care le lucrau (noi am avut nevoie de răscoala de la 1907 şi primul război mondial), în 1814 educaţia primară a devenit obligatorie şi a avut întotdeauna, prin grija statului, o componentă agricolă la ţară, iar producţia era deja orientată majoritar spre export, ducând la stimularea dezvoltării productivitivităţii, la anul 1880.

În 1868 un sistem de training a fost pus la punct pentru tinerii fermieri (noi risipim fondurile POSDRU şi azi, tocmai dăm înapoi jumătate de miliard). La finele secolului XIX, danezii cucereau temeinic pieţele agricole din Germania şi Anglia, cu o productivitate care a rămas de atunci în top, cu o producţie adaptată la dimensiunea proprietăţilor, în vreme ce România îşi pierdea pieţele de cereale produse extensiv deîndată ce întâlnea prima concurenţă globală…

Şi aşa am ajuns azi să concepem legi ca asta cu cinzeci la sută, care nu va stimula în nici un fel productivitatea, nici producţia, e o tipică lege de eşec guvernamental care va genera mai rele eşecuri ale pieţei. Dar nu-i nimic, ne consolăm cu ideea că orice firmă europeană înregistrată în România, de exemplu Danone, lideri şi la export, sunt o firmă românească şi o să ne umple rafturile (o făceau deja, cine e competitiv oricum exportă).

În rest, lipsa de asociere agricolă pe care danezii au rezolvat-o din secolul XIX cu un sector puternic asociat şi sindicalizat e la noi azi încă problema numărul 1 pentru care producătorii nu ajung în supermarketuri, iar abandonul şcolar e la o cincime din total, de trei ori mai mare în rural ca în urban (deci la peste 30 la sută), ducând la cereri disperate ale societăţii ca statul să creeze acces egal la educaţie.

Cum credeţi că am ajuns la doar 47 la sută din populaţia şcolară care are bacalaureatul? Ce probleme credeţi că rezolvă copiii din zona rurală la examen, tot rolul cratimei şi romanul urban interbelic, pariez, adică ceva super-adaptat la nevoile lor? Principalul factor de eşec la testul PISA, cum spuneam pe vremea când Funeriu şi echipa dădeau vina pe profesori, e rezidenţa rurală. Mergem în sens invers, spre secolul optsprezece danez, nu douăzeci şi unu european.

Iată ce ar trebui liderii noştri, dacă nu ar fi populişti, să spună oamenilor, sau să pună în marele proiect de ţară, şi iată aici probleme de rezolvat pentru programe de partide pentru o generaţie, dacă nu e să vă pierdeţi vremea luptându-vă cu legile pieţei, în timp ce societatea românească regresează în lumea a treia, de unde nu decretele pot să o scoată… ***

Citeste mai mult: adev.ro/obkp9p


CÂȚI BANI A ÎNCASAT PIPPIDI DE LA SOROS - AVEȚI AICI DOAR O MICĂ PARTE DIN EI

Alina Mungiu Pippidi si Romania Curata au incasat sume URIAŞE din finanţări SOROS, bani din care e platit si Mihai Gotiu si alti activisti care scriu la Romania Curata. Câţi bani de-ai lui SOROS toacă şmecherii de la ONG-urile ecologiste si civice

Foto: bindiribli.ro

Foto: romaniacurată.ro

Foto: Fotogramă B1 TV


Citiți și:

Circa 40% din suprafața agricolă a țării e vândută străinilor. În top se află fondul speculativ american Paine&Partners şi portughezii de la firma Nutre. Ce propune inițiativa Fluierul cu privire la INTERZICEREA VÂNZĂRII TERENURILOR CĂTRE STRĂINI


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

BBC News: De ce importă România GUNOAIE DIN STRĂINĂTATE?

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

FRF va sesiza UEFA după declarațiile șocante ale selecționerului Norvegiei la adresa copiilor români. Anunțul făcut de Răzvan Burlean

Val de reacții după meciul României cu Norvegia. Presa din străinătate, surprinsă de cei aproximativ 30.000 de copii de pe Arena Națională

Afiș la intrarea în biserică: Lumânările de altă proveniență nu vă aduc niciun folos duhovnicesc

Măsuri anti-poluare. Franța vrea introducerea de taxe pentru combustibilii avioanelor și navelor

Madridul denunță "violența generalizată" în manifestațiile din Catalonia

Cum a "rămas" Palatul Buckingham fără hârtie igienică. Ce au povestit celebritățile care au călcat pragul reședinței reginei

Guvernul spaniol condamnă violențele din Catalonia

"Omenește vorbind, eu am iubit trei lucruri: femeile, vânătoarea și vinurile bune". Un interviu inedit cu Ion Gheorghe Maurer realizat de istoricul Marius Oprea

Spania: Noi ciocniri violente, la Barcelona, între protestatarii catalani și poliție

Reacția lui Paleologu, după ancheta publicată de Rise Project despre Barna: Eroare de casting. Înțeleg dezamăgirea votanților săi

Competiție strânsă între Cornel Feruță și argentinianul Rafael Mariano Grossi pentru funcția de director al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică

Acuzat de hărțuire de 20 de femei, Placido Domingo se declară ''bucuros'' să concerteze la Moscova

Cutremur în Vrancea: Ce magnitudine a înregistrat seismul

Canada suspendă noile vânzări de arme către Turcia

Washingtonul dorește să coopereze în continuare cu luptătorii kurzi împotriva SI

Mădălina Mezei: Am fost revocată în această seară din funcția de CEO al TAROM; m-a informat președintele Consiliului de Administrație

METEO #azi 16 octombrie 2019: Vreme călduroasă, dar ceață dimineața. Cum va fi vremea în București

Vicepreședintele SUA Mike Pence și Rudy Giuliani transmit că nu vor coopera cu ancheta privind demiterea lui Donald Trump

Erdogan: Nu vom declara niciodată o încetare a focului în nordul Siriei

China solicită Congresului american să nu mai încerce să întervină în situația din Hong Kong

Fifor îl atacă pe Orban: "Nebunul de sacrificiu de pe tabla de șah a lui Iohannis! Va fi cel mult un premier respins"

Orban, despre OUG 114: Trebuie abrogate prevederile legate de energie, domeniul bancar

Tenis: Principala favorită a debutat cu dreptul la turneul WTA de la Luxemburg

Tenis: Maria Sakkari și Daria Kasatkina, învinse în primul tur la Moscova (WTA)

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 octombrie

Grav accident în Mureș: Un TIR s-a izbit de două case și a rupt țeava de gaze. O persoană a fost rănită - FOTO

Portugalia: Mario Centeno rămâne ministru de finanțe în noul guvern

Erdogan susține că un militar turc a murit în urma bombardamentelor efectuate de forțele guvernamentale siriene

Fotbal: Ciprian Tătărușanu - Mai avem șanse, trebuie să credem în ele până la capăt

HBO pregătește un serial inspirat din ''Grease''

Accident cumplit: Un biciclist a murit după ce a fost lovit de o ambulanță

Mădălina Mezei, după ce a fost demisă din funcția de director general al Tarom: "Cum am fost numită, așa am fost retrasă"

Portarul de handbal al echipei Dinamo a fost inclus în echipa ideală a etapei în Liga Campionilor

Rezultatele înregistrate marți în preliminariile EURO 2020: Cel mai spectaculos duel s-a jucat în Liechtenstein

Trafic restricționat în zona Stadionului Sportul Studențesc, cu ocazia meciului de fotbal Rapid - Petrolul Ploiești

Eurostat: România, Slovacia și Ungaria, cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, în septembrie

Ofensivă turcă în Siria: Vladimir Putin l-a invitat pe Erdogan în Rusia ''în zilele următoare'' (Kremlin)

Telemeaua de Sibiu, al șaptelea produs românesc înregistrat la Uniunea Europeană

Vaslui: Bărbat rănit grav după ce ar fi căzut într-o seceră

Tenis: ''Veteranul'' Karlovic a câștigat duelul așilor cu Bedene, la Moscova (ATP)

Federația Română de Handbal a primit o amendă de peste 2.000 de euro de la Curtea de Handbal a EHF

Tenis: Andy Murray, calificat în optimile de finală la turneul de la Antwerp (ATP)

CCR discută sesizarea privind alegerea lui Teodor Meleșcanu la conducerea Senatului

ANM: Cod GALBEN de ceață în Capitală și alte 23 de județe din țară. Traficul se desfășoară îngreunat pe mai multe drumuri județene

Mii de pompieri au protestat marți la Paris

CITATUL ZILEI

Polițist prins în flagrant când lua mită: Anchetatorii ar fi găsit banii ascunși sub preșul mașinii

Oamenii de știință spun că albinele pot face operații matematice de bază

România are, în primele nouă luni ale anului 2019, a două creștere a înmatriculărilor de autoturisme noi din UE

Golf: Tiger Woods își scrie memoriile pentru a restabili "adevărul" despre viața sa

Fifor: Iohannis va trebui să vină cu altă propunere după ce Orban va fi respins de Parlament

Prințul William și Kate au vizitat o zonă montană din nordul Pakistanului, afectată de schimbările climatice

O carte pe zi: "Monsieur Karenin", de Vesna Goldsworthy

ȘTIRILE OREI 09.00 | 15 octombrie 2019

Spania s-a calificat la EURO 2020, cu două etape înaintea finalului preliminariilor

Nicolae Stanciu, după România-Norvegia, scor 1-1: După aspectul reprizei secunde, meritam victoria

Klaus Iohannis și-a publicat programul prezidențial. Care sunt principalele obiective ale unui nou mandat

Reînhumarea osemintelor la Curtea de Argeș, după 37 de ani de la deces. Sicriul cu rămășițele pământești ale Reginei mamă Elena, depus și la Palatul Elisabeta


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11

Nr. de articole la aceasta sectiune: 657, afisate in 11 pagini.



ieri 05:26 CITATUL ZILEI