Europa va fi lovită în plin, dacă Donald Trump revine la putere: va fi un adevărat botez al focului

După victoria incontestabilă a lui Trump în alegerile primare, aceste temeri sunt în crescendo. La acestea se adaugă problemele din Congresul SUA de a debloca ajutorul către Ucraina, care arată că ajutorul pentru țara invadată de Vladimir Putin nu depinde doar de cine se află la Biroul Oval. La summitul desfășurat joia trecută în capitala comunității, Cei 27 au ajuns la un acord cu privire la un ajutor pentru Kiev în valoare de 50 de miliarde de euro în următorii patru ani, pentru ca țara să poată continua să funcționeze. După ce a anunțat decizia, într-o conferinţă de presă, președintele Consiliului, Charles Michel, şi-a exprimat încrederea că Washingtonul va urma acum aceeași cale, dar nu pare atât de ușor.

"Evenimentele recente au demonstrat că capacitatea președintelui american de a asigura un sprijin continuu pentru Ucraina este limitată. Rezultatul alegerilor pentru Congres va fi, prin urmare, crucial în acest sens. Luând în considerare toate variabilele, pare puțin probabil ca nivelurile de sprijin financiar din 2025 să fie aceleași cu cele pe care le-am văzut în primele 14 luni de război. "Este posibil ca sprijinul să fie redus dramatic", spune Rachel Tausendfreund în analiza sa pentru think tank-ul German Marshall Fund.

Indiferent de ce se va întâmpla la alegerile legislative din 2026, este evident că ajutorul acordat Ucrainei se va schimba brusc dacă Trump va ajunge la Casa Albă după ce a câștigat alegerile din 2024, ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană va trebui să abordeze singură sprijinul pentru Ucraina. O povară care poate că fi prea grea şi va provoca diferențe între partenerii europeni și poate că le va testa unitatea, deja deteriorată de simpatiile lui Viktor Orban pentru Vladimir Putin.

La acestea se adaugă și veștile proaste de pe câmpul de luptă. Ofensiva ucraineană începută vara trecută nu dă rezultatele scontate, iar frontul abia se mișcă, deși armata rusă se plânge de situație și victimele se înmulțesc. Acest lucru poate slăbi, de asemenea, răbdarea americanilor în următoarele luni înainte de posibila sosire a lui Trump la Casa Albă.

Magnatul nord-american dă asigurări că poate pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore, fapt care l-a determinat pe cel mai înalt reprezentant al diplomației comunitare, Josep Borrell, să răspundă ironic:„Credeam că miracolele se produc doar la Lourdes”.

Diferențele privind sprijinul pentru Ucraina pot exacerba alte tensiuni deja prezente înainte de începerea conflictului, cum ar fi distribuția sarcinii cheltuielilor militare în cadrul Alianței. În timpul mandatului său de președinte al Statelor Unite, Trump a amenințat că va contesta pactele în vigoare încă de la al Doilea Război Mondial, prin care Statele Unite s-au angajat să vină în ajutorul europenilor prin clauza de apărare colectivă, întrucât consideră că europenii nu contribuie suficient la cheltuielile militare. Deși poate părea că aceste declarații ale fostului președinte sunt menite să-i inflameze pe alegători, înalți oficiali europeni asigură că aceste amenințări nu au fost făcute la microfon. Comisarul pentru Piața Internă, Thierry Breton, a dezvăluit că, în cursul anului 2020, Trump i-a spus președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: "Dacă Europa este atacată, nu vom veni niciodată să vă ajutăm sau să vă sprijinim".

După războiul din Ucraina, Uniunea Europeană a încălcat multe tabuuri prin înarmarea, pentru prima dată, a țării invadate cu bani comuni dintr-un instrument din afara bugetului comunitar, așa-numitul Fond European de Sprijin al Păcii și, de asemenea, a stabilit un plan de a trimite un milion de obuze de 155 mm în Ucraina în 12 luni, ceea ce reprezintă o mare provocare pentru industria europeană a armelor. Clubul creat în chinul celui de-al Doilea Război Mondial și, prin urmare, conceput pentru Pace, a descoperit că trebuie să fie capabil de luptă. Problema constă în a afla dacă va reuși să o facă cu viteza și cu forța necesară. În trecut, Franța și Germania au manifestat puncte de vedere diferite asupra conceptului de "autonomie strategică", având în vedere posibilitatea ca făurirea unei Politici Europene de Apărare autentice să fie contrară menținerii Alianței Atlantice, ceea ce ar presupune ruperea definitivă a legăturilor cu Statele Unite. O posibilitate căreia i se opune Berlinul.

Noua venire a lui Trump la Casa Albă ar putea fi perturbatoare nu numai în ceea ce privește Apărarea, ci și, de exemplu, pe alte fronturi, cum ar fi o posibilă nouă retragere a SUA din Acordul de la Paris împotriva schimbărilor climatice, după ce Joe Biden s-a alăturat după începutul mandatului său. Comisia prezidată de Von der Leyen a făcut din tranziția ecologică una dintre prioritățile sale, deși, la finalul mandatului ei, se confruntă cu lumea rurală din cauza criteriilor de mediu pe care trebuie să le urmeze fermierii și o parte din propria sa forță politică, Partidul Popular European, care consideră că această tranziție este prea rapidă și dăunează anumitor sectoare vulnerabile. Revenirea lui Trump ar crește aceste tensiuni.

Sursa: Revista Presei Rador Radio România

(Fluierul)