Propuneri controversate de modificare a legislației rutiere - ACR denunță încălcarea unor drepturi constituționale

Dezbaterea, desfășurată miercuri, 17 aprilie 2024, a adus în prim-plan preocupările ACR legate de o serie de propuneri pe care le consideră problematice. Printre acestea, ACR critică o propunere care ar impune medicii să certifice „capacitatea psihologică redusă” de conducere a pacienților, văzută ca o restrângere a drepturilor constituționale ale automobiliștilor. În plus, modalitatea de contestație a acestor constatări ar fi permisă doar contra cost, ceea ce ar îngrădi accesul la justiție.

O altă preocupare majoră este legată de practicile Direcției Generale de Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (D.G.P.C.Î), acuzată de lipsă de transparență și de posibile încălcări ale drepturilor cetățenilor. Aceasta include și relocarea autovehiculelor parcate regulamentar în cazul unor măsuri de ordine și siguranță publică, ceea ce ar încălca dreptul la proprietate.

În plus, ACR critică tentativa de a elimina posibilitatea ca persoanele juridice să achite jumătate din cuantumul amenzilor, o măsură văzută ca discriminatorie și orientată strict spre creșterea încasărilor bugetare. Mai mult, se menționează prezentarea de informații eronate în Nota de Fundamentare a propunerii și încălcarea normelor de tehnică legislativă, necesitând o documentare și analiză științifică riguroasă înainte de a elabora astfel de acte normative.

Automobil Clubul Român propune, ca alternativă, dezvoltarea unui adevărat Cod Rutier, care să fie elaborat de specialiști, discutat în Parlament și aprobat corespunzător. Această propunere vine în contextul unei legislații rutiere considerate deja complexe și cu un impact semnificativ asupra jumătate din populația României.

Astfel, în cadrul dezbaterii publice care a avut loc în data de miercuri 17 aprilie 2024, ACR și-a expus opiniile, printre altele, cu privire la următoarele:

„a) Încercarea de restrângere a drepturilor constituționale ale automobiliștilor prin prevederea obligativității ca orice medic să constate ”capacitatea psihologică” redusă de conducere a vehiculelor pentru un pacient pe care îl are în îngrijire sau observație. Propunerea de față este total nefuncțională din start, deoarece nu orice medic poate să constate această situație, ci numai cei specializați într-un astfel de domeniu. De asemenea, propunerea îngrădește dreptul de acces liber la justiție, prin prevederea modalității de contestație, contra cost,  numai la ”Comisia centrală medicală și psihologică în siguranța transporturilor”, ai cărei membri se întrunesc în afara orelor de program, deci în timpul liber al acestora.

b) Apetența crescută a D.G.P.C.Î (Direcția generală permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor) în ceea ce privește încheierea de protocoale cu diverse instituții, practică total netransparentă și necontrolabilă, prin care automobiliștilor li se încalcă dreptul la informare prin  ascunderea față de public a anumitor proceduri și informații, în vederea realizării unor interese instituționale și nu ale cetățenilor României. În acest sens, nu putem să nu remarcăm aspectele de imoralitate și chiar nelegalitate în ceea ce privește încheierea protocolului dintre Direcția generală permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor din cadrul M.A.I și chiar M.A.I.

c) Se dorește relocarea autovehiculelor care sunt parcate regulamentar. Chiar dacă utilizatorii acestora nu încalcă nicio lege, în cazul unor măsuri de ordine și siguranță publică, sau pentru efectuarea unor lucrări, acestora le sunt încălcate drepturile asupra proprietății vehiculului în sine,  drepturi cetățenești care nu pot fi restrânse decât în conformitate cu prevederile Constituției României și cele ale Declarației Universale a Drepturilor Omului.

d) Prin supra-legiferare, se afectează atât drepturile de imagine, cât și libera circulație a cetățenilor prin oferirea Poliției Române a dreptului de prelucrare a datelor de monitorizare a traficului rutier, deși aceste aspecte sunt deja reglementate prin Legea 383/2022.

e) Dorința de modificare a OG 2/2021, în ceea ce privește eliminarea posibilității achitării, de către persoanele juridice, a jumătate din cuantumul amenzilor, măsură pe care o considerăm discriminatorie și reglementată doar în scopul creșterii încasărilor bugetare.

f) Prezentarea de informații eronate în Nota de Fundamentare a propunerii, în care se specifică că nu vor exista costuri suplimentare bugetare generate de intrarea în vigoare a acestui act normativ, deși la art. V. alin. (3) și (4) se stipulează suplimentarea posturilor din cadrul M.A.I.

g) Încălcarea prevederilor Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Având în vedere complexitatea legislației rutiere, deoarece aceasta afectează aproape jumătate din populația României, documentarea în vederea elaborării acestui act normativ trebuia precedată de o activitate de ”documentare și analiză științifică”, aspect care nu se regăsește în Nota de Fundamentare prezentată pe site-ul M.A.I.

h) Modificarea repetată a OUG 195/2002 poate afecta siguranța rutieră, deci inclusiv a tuturor participanților la traficul rutier. În acest sens, Automobil Clubul Român a propus realizarea unui adevărat Cod Rutier, prin dezvoltarea unei legi care să fie elaborată de către specialiști, discutată în Parlamentul României în cadrul unor dezbateri serioase și aprobată de către Forul Legislativ al țării noastre.

Minuta dezbaterii publice care a avut loc la sediul M.A.I poate fi consultată aici.”

(Fluierul)