![]() Comentarii Adauga Comentariu Cum au plătit românii gaze mai scumpe în ultimii 10 ani. Statul Român trebuie să ofere întotdeauna românilor o alternativă de STAT pentru UTILITĂȚI, și nu să lase MONOPOLURILE MULTINAȚIONALE PRIVATE să-i jefuiască pe români.
![]() Nota Redacției - Cum i-au furat pe români Distribuitorii străini de gaze care au monopolul acum pe distribuția de gaze.1. Mai exact, nu s-a aplicat o clauză care cerea "aplicarea, pentru prima perioadă de reglementare, a unei reduceri de 15% asupra tarifului de distribuție a gazelor naturale stabilit de Autoritatea de Reglementare (abatere identificată în cazul Contractului nr. 6/2004 privind privatizarea SC Distrigaz Sud SA București și a Contractului nr. 7/2004 privind privatizarea SC Distrigaz Nord SA Târgu-Mureș)" 2. De asemenea, nu a fost aplicată nici reducerea tarifelor de distribuție cu echivalentul câștigurilor dobândite din eficiența noilor investiții. Potrivit prevederilor din contractul de privatizare, acestea trebuiau cedate integral consumatorilor. Aici este vorba doar de cazul Distrigaz Sud, adică a clienților racordați la infrastructura GdF SUEZ. 3. toate investițiile realizate de către companiile de distribuție sunt suportate de către consumatori, prin tariful de distribuție, care face parte din prețul final plătit de fiecare consumator. 4. Terenuri furate care nu au fost inventariate O altă problemă indicată de către Curtea de Conturi a fost faptul că E.ON și GdF SUEZ nu au inventariat terenurile primite de la statul român și pe care au primit ulterior certificate de atestare a dreptului de proprietate și nici nu au majorat capitalul social al celor două companii cu contravaloarea acestora. Aceeași problemă a fost identificată anterior și în cazul Petrom. Ministerul Energiei deține un pachet de 37% din titlurile GdF SUEZ România și 13,51% din capitalul E.ON Distribuție. 5. Au "dispărut" din inventar 3.647 de kilometri de conducte si sute de stații de reglare. Documentul nu menționează numărul de kilometri și de stații, dar cifrele apar în rapoartele anterioare. Astfel, la privatizare, Distrigaz Nord avea 13.282 de kilometri de țevi și 2.342 de stații de reglare. Numai că, la 30 iunie 2007, mai erau înregistrate în evidența societății "rețele de distribuție în patrimoniu" în lungime de 9.635 de kilometri, rezultând o diferență în minus de 3.647 de kilometri. În privința stațiilor de reglare, E.ON mai avea în acte doar 1.552 de bucăți, față de 2.342 înaintea privatizării. Curtea de Conturi cere și în acest caz rezolvarea neconcordanțelor. ![]() Românii plătesc gaze mai scumpe decât ar fi trebuit deoarece contractele de privatizare pentru Distrigaz Nord și Distrigaz Sud, cumpărate în anul 2004 de către E.ON, respectiv GdF SUEZ, nu au fost respectate, arată un raport al Curții de Conturi. E.ON asigură alimentarea cu gaze în partea de nord a țării, iar GdF SUEZ, transformată de curând în ENGIE, distribuie gaze în jumătatea de sud a României.
Instituția de control a precizat că Ministerul Energiei că nu a urmărit aplicarea prevederilor care prevăd ieftinirea gazelor.
Mai exact, nu s-a aplicat o clauză care cerea "aplicarea, pentru prima perioadă de reglementare, a unei reduceri de 15% asupra tarifului de distribuție a gazelor naturale stabilit de Autoritatea de Reglementare (abatere identificată în cazul Contractului nr. 6/2004 privind privatizarea SC Distrigaz Sud SA București și a Contractului nr. 7/2004 privind privatizarea SC Distrigaz Nord SA Târgu-Mureș)", potrivit raportului pe anul 2014 al Curții de Conturi, publicat recent. Prima perioadă de reglementare desemnează intervalul 2005-2008. O reducere a tarifului de distribuție ar echivala cu o scădere a prețului final plătit de consumatori.
Investiții și eficiență
De asemenea, nu a fost aplicată nici reducerea tarifelor de distribuție cu echivalentul câștigurilor dobândite din eficiența noilor investiții. Potrivit prevederilor din contractul de privatizare, acestea trebuiau cedate integral consumatorilor.
Astfel, Curtea de Conturi acuză că nu a fost realizată "cedarea, în întregime, consumatorilor de la începutul celei de a doua perioade de reglementare a creșterii eficienței economice realizate de Societate în activitatea reglementată de distribuție a gazelor naturale în prima perioadă de reglementare, care depășește obiectivele de eficiență stabilite în acest sens de Autoritatea de Reglementare", potrivit raportului pe anul 2014. Aici este vorba doar de cazul Distrigaz Sud, adică a clienților racordați la infrastructura GdF SUEZ.
Mai exact, investițiile din rețele și stații, efectuate în perioada 2005-2008, urmau să aducă o serie de beneficii, precum consum mai scăzut sau pierderi mai mici. Toate aceste beneficii trebuiau să fie transmise integral în facturile consumatorilor printr-o reducere suplimentară de tarif, însă Curtea de Conturi acuză că acest lucru nu s-a întâmplat.
Reamintim, toate investițiile realizate de către companiile de distribuție sunt suportate de către consumatori, prin tariful de distribuție, care face parte din prețul final plătit de fiecare consumator.
Problema este că Ministerul Energiei a preluat aceste contracte de la Ministerul Economiei, cel care a realizat efectiv privatizările, dar că niciuna dintre aceste instituții nu are atribuții în privința stabilirii tarifelor la gaze, acestea revenind Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Ministerul Energiei nu a răspuns solicitării "Adevărul", în vreme ce Niculae Havrileț, șeful ANRE, nu a putut fi contactat.
Cu toate acestea, Curtea de Conturi a pus în vedere Ministerului Energiei rezolvarea situației.
Terenurile, eterna problemă
O altă problemă indicată de către Curtea de Conturi a fost faptul că E.ON și GdF SUEZ nu au inventariat terenurile primite de la statul român și pe care au primit ulterior certificate de atestare a dreptului de proprietate și nici nu au majorat capitalul social al celor două companii cu contravaloarea acestora. Aceeași problemă a fost identificată anterior și în cazul Petrom. Ministerul Energiei deține un pachet de 37% din titlurile GdF SUEZ România și 13,51% din capitalul E.ON Distribuție.
"Triunghiul Bermudelor" în conductele de gaze
Raportul Curții de Conturi mai notează și existența unor discrepanțe foarte mari între numărul de kilometri și cel al stațiilor de reglare-măsurare înscris în contractele de privatizare și cât au spus companiile că au preluat în gestiune.
Documentul nu menționează numărul de kilometri și de stații, dar cifrele apar în rapoartele anterioare. Astfel, la privatizare, Distrigaz Nord avea 13.282 de kilometri de țevi și 2.342 de stații de reglare. Numai că, la 30 iunie 2007, mai erau înregistrate în evidența societății "rețele de distribuție în patrimoniu" în lungime de 9.635 de kilometri, rezultând o diferență în minus de 3.647 de kilometri. În privința stațiilor de reglare, E.ON mai avea în acte doar 1.552 de bucăți, față de 2.342 înaintea privatizării. Curtea de Conturi cere și în acest caz rezolvarea neconcordanțelor.
sursa: Adevarul.ro
Linkul direct catre PetitieCitiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:
|
ieri 23:59
Franța.Vaccinul anti-COVID a ucis 5 oameni
ieri 23:22
Fotbal - Liga I: FCSB - FC Voluntari 2-1
ieri 19:41
Pașaportul Covid-19 împarte Europa
ieri 06:41
CITATUL ZILEI
ieri 06:15
COMENTARIU Valeriu ȘUHAN: Poliția "veselă"
|
|
Comentarii:
Adauga Comentariu