Netanyahu îi amenință pe americani, după ce SUA au luat în colimator soldații de elită ai Israelului

Vorbind înaintea sărbătorii evreiești a Paștelui, care începe luni, liderul israelian a declarat că toate propunerile de eliberare a ostaticilor au fost "respinse categoric de Hamas", scrie Sky News.

„În zilele următoare vom crește presiunea militară și politică asupra Hamas, deoarece aceasta este singura modalitate de a ne elibera ostaticii și de a ne obține victoria”, a declarat el.

El a răspuns, de asemenea, la informațiile privind iminența unor sancțiuni americane asupra batalionului religios Netzah Yehuda al IDF, spunând: "dacă cineva crede că poate impune sancțiuni asupra unei unități din FDI, mă voi lupta cu toată puterea mea".

Ministrul israelian Benny Gantz a declarat, duminică, că a vorbit cu Antony Blinken şi l-a rugat să revină asupra acestei chestiuni.

Gantz a afirmat că orice astfel de sancţiune ar fi o greşeală, deoarece ar afecta legitimitatea Israelului pe timp de război şi că acestea sunt nejustificate, deoarece Israelul are un sistem judiciar independent şi o armată care respectă legea internaţională.

Departamentul de Stat a refuzat să comenteze dincolo de remarcile făcute vineri de secretarul de stat american Antony Blinken.

Blinken a declarat vineri că a făcut "constatări " în legătură cu acuzaţiile potrivit cărora Israelul a încălcat un set de legi americane care interzic acordarea de asistenţă militară unor persoane sau unităţi ale forţelor de securitate care comit încălcări grave ale drepturilor omului.

Potrivit unui articol din presa israeliană, oficialii Departamentului de Stat american au confirmat că se pregătesc să impună sancţiuni batalionului Netzah Yehuda din IDF, care a fost acuzat de încălcări grave ale drepturilor omului împotriva palestinienilor.

Mişcarea extrem de semnificativă, care ar fi pentru prima dată când guvernul SUA va viza o unitate IDF, a stârnit furie imediată în rândul liderilor politici israelieni care au promis să se opună acesteia. Cotidianul israelian Haaretz a relatat duminică că SUA iau în considerare mişcări similare împotriva altor unităţi de poliţie şi militare.

Sancţiunile, care ar fi impuse în temeiul legii Leahy din 1997, ar interzice transferul ajutorului militar american către unitate şi ar împiedica soldaţii şi ofiţerii să participe fie la antrenamente cu armata SUA, fie la programe care primesc finanţare SUA.

Dezvăluirea planurilor a venit în timp ce atacurile israeliene asupra oraşului Rafah, din sudul Gazei, au ucis sâmbătă seara 18 persoane, inclusiv 14 copii, potrivit oficialilor din domeniul sănătăţii din Gaza.

Vestea posibilelor sancţiuni împotriva batalionului Netzah Yehuda vine în urma unei declaraţii a secretarului de Stat american, Antony Blinken, vineri, potrivit căreia a luat ”determinări” cu privire la afirmaţia că Israelul a încălcat legea Leahy, care interzice acordarea de asistenţă militară către unităţile de poliţie sau de securitate care comit încălcări grave ale drepturilor omului.

De când legea a fost adoptată, ajutorul SUA a fost blocat pentru sute de unităţi din întreaga lume acuzate de încălcarea drepturilor.

Departamentul de Stat a investigat o serie de unităţi de securitate israeliene, inclusiv poliţie şi armată, pentru presupuse încălcări, în timp ce înalţi oficiali israelieni au indicat că au făcut lobby împotriva impunerii oricăror sancţiuni.

Batalionul Netzah Yehuda, parte a brigăzii Kfir, a fost înfiinţat iniţial în 1999 pentru a include convingerile religioase ale recruţilor din comunităţile religioase ultra-ortodoxe şi naţionale, inclusiv pe cei din aşezările extremiste, şi a fost în mod istoric desfăşurat în principal în Cisiordania.

Soldaţii din unitate au fost acuzaţi de moartea unui cetăţean american în vârstă de 78 de ani, Omar Assad, care a murit în urma unui atac de cord în 2022, după ce a fost reţinut, legat şi apoi abandonat de membrii unităţii. A fost unul dintre numeroasele incidente importante care au inclus acuzaţii de tortură şi maltratare.

Acest caz a atras atenţia Departamentului de Stat, care a cerut o anchetă penală.

Unitatea a fost ulterior redistribuită din Cisiordania în nordul Israelului şi a fost de asemenea dislocată în Gaza.

Potrivit ProPublica, săptămâna trecută, departamentul de stat primise în decembrie un dosar privind încălcările legii Leahy.

Informaţia potrivit căruia un batalion al IDF se confruntă cu sancţiuni iminente a provocat un răspuns acut din partea personalităţilor israeliene de rang înalt, inclusiv a prim-ministrului ţării, Benjamin Netanyahu.

”IDF nu trebuie sancţionat! Am lucrat în ultimele săptămâni împotriva sancţionării cetăţenilor israelieni, inclusiv în conversaţiile mele cu administraţia americană. Într-un moment în care soldaţii noştri se luptă cu monştrii terorişti, intenţia de a emite sancţiuni împotriva unei unităţi din IDF este apogeul absurdului şi un factor de reducere a moralului” a scris el pe X, angajându-se să lupte cu această mişcare, deşi nu este clar cum.

”Batalionul Netza Yehuda este o parte inseparabilă a Forţelor de Apărare Israelului. Este supus dreptului militar şi este responsabil să funcţioneze în deplină conformitate cu dreptul internaţional. Statul Israel are un sistem judiciar puternic, independent, care evaluează meticulos orice pretenţie de încălcare sau abatere de la ordinele şi codul de conduită ale IDF şi va continua să facă acest lucru.”, a adăugat Benny Gantz, un membru senior al cabinetului de război al lui Netanyahu şi fost şef de stat major al IDF.

Organizaţiile pentru drepturile omului au susţinut de mult, totuşi, că sistemul de investigaţii militare al IDF nu reuşeşte să investigheze şi să urmărească în mod corespunzător abuzurile împotriva drepturilor omului comise de soldaţi.

Planul de a impune sancţiuni unităţii vine pe fondul unei campanii internaţionale tot mai mari de sancţiuni împotriva israelienilor implicaţi în violenţe împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată, care au văzut noi anunţuri care vizează indivizi şi organizaţii, aproape lunar.

Vineri, SUA şi UE au anunţat separat noi sancţiuni împotriva grupurilor israeliene de extremă dreaptă şi a ONG-urilor legate de violenţa coloniştilor, precum şi a unor indivizi de profil înalt, inclusiv Bentzi Gopstein, care a fost un aliat politic apropiat al ministrului securităţii naţionale de extrema dreapta al Israelului, Itamar Ben-Gvir.

Coregrafia internaţională complexă şi conflictuală a ajutoarelor şi sancţiunilor referitoare la Israel, evidentă izbitor în acest weekend şi în timpul atacului Iranului asupra Israelului cu o săptămână în urmă, pare menită să demonstreze că, deşi aliaţii săi vor sprijini ceea ce consideră că este apărarea Israelului, ei sunt hotărâţi să nu permită escaladarea violenţei extremiste în Cisiordania.

Administraţia Biden, în special, a condamnat mai degrabă politicile de acţiuni israeliene în Cisiordania decât în Gaza, unde Israelul luptă împotriva Hamas într-un conflict de şase luni care a strămutat peste 85% din populaţia regiunii şi a ucis 34.000 de palestinieni, mulţi dintre ei civili.

Cel mai recent incident, despre care oficialii din domeniul sănătăţii din Gaza au spus că s-a soldat cu vieţile a 14 copii, a avut loc în urma unor atacuri aeriene asupra oraşului Rafah, din sud, care a fost bombardat aproape zilnic de Israel.

Prima lovitură a ucis un bărbat, soţia sa şi copilul lor în vârstă de trei ani, potrivit spitalului din Kuweit, care a primit cadavrele. Femeia era însărcinată, iar medicii au reuşit să salveze copilul, a spus spitalul.

A doua lovitură a ucis 13 copii şi două femei, toţi din aceeaşi familie, potrivit dosarelor spitalului. Un atac aerian la Rafah, cu o noapte înainte, a ucis nouă persoane, inclusiv şase copii.

(Fluierul)