01:57
Comentarii Adauga Comentariu

Daca raportul munca-capital ar respecta proportia din tarile occidentale de 60% pentru munca si 40% pentru capital - Romanii care lucreaza la Firmele Private ar trebui sa aibe un salariu cu 50% mai mare.

in Romania, munca primeste doar 39.7% din beneficiu patronilor. Raportul dintre procentul care le revine salariatilor din totalul beneficiului obtinut de patroni din munca. Salariatii Romani sunt pur si simplu JECMANITI fata de salariatii din tarile dezvoltate ale lumii.

Foto Hotnews

Romanii SCLAVI IN PROPRIA LOR TARA

Ca idee, in Romania anului 2014, capitalul public a fost de 17% iar cel privat de 83% (43% autohton vs 40% strain), spune si Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR in cadrul unei conferinte recente sustinute la ASE.

"Sectorul privat reprezinta motorul economiei romanesti, absorbind cea mai mare parte a fortei de munca salariate.

Astfel, in anul 2014, repartizarea numarului mediu al salariatilor pe forme de proprietate releva faptul ca mai mult de doua treimi dintre acestia au lucrat in societati cu capital privat (72,5%).

Comparativ cu anul 2013 s-a inregistrat o crestere a numarului mediu de salariati in societatile cu capital privat, cu 73,6 mii persoane".

Drept e ca in privinta modului in care e platita munca in Romania, avem si aici o problema. In teorie raportul este 60-65% pentru munca si de 30-35% pentru capital.

In timp ce in tarile dezvoltate, capitalului ii revine 40% din VNN si muncii 60%, in Romania, situatia este inversa:

capitalul primeste 60%, iar munca sub 40% in 2014.

Desi in anul 2000 raportul era 50%-50%, dupa 2008 (raport 48%- 52%), costul crizei a fost transferat asupra salariatilor, iar raportul s-a degradat pentru munca la 40%, capitalului revenindu-i 60% (evolutie favorizata de legislatia muncii adoptata in 2010)

Nivelul de trai este dat de ce incaseaza un stat (Venitul National Brut- VNB) si mai putin de ce produce (PIB).

Dealtfel, UE calculeaza contributia tarilor la propriul buget in functie de VNB nu de PIB.

Iar raportul VNB/PIB a scazut cu 3 p.p. In 1989, VNB era mai mare decat PIB cu 0,4 mld.euro (+1%).

Dupa 1990, situatia se inverseaza, PIB fiind tot mai mare fata de VNB , iar in 2013, diferenta negativa dintre VNB si PIB ajunge la 2,7 mld. euro (-2%)

Cand vorbim de salarii e bine sa avem in vedere si randamentul capitalului, cel care masoara totalul veniturilor anuale obtinute din capital, raportat la capitalul investit.

Cati lei scoti la 100 de lei investiti, altfel spus. In Romania, randamentul capitalului privat autohton a crescut continuu de la 11% in 2003 la 21% in 2013, factorul determinant fiind cresterea de la 52% la 60% a remunerarii capitalului din VNN - un rezultat al concurentei slabe pe piata capitalului si a fortei reduse de negociere a salariatilor.

Ca idee, in tarile dezvoltate, in care este mai echilibrat raportul capital-munca in VNN, randamentul capitalului este mai mic :6%-Franta, 8%-Marea Britanie, 10%-Germania

Jaful Privatizarilor

Pe privatizarea a 7500 de intreprinderi s-au incasat doar 7 mld. euro, la un pret mediu de 667.000 euro/intreprindere adica "7500 de fabrici au fost vandute la pret de vila"

Din 1989 incoace au fost privatizate 7500 de intreprinderi pentru care s-au incasat 7 mld. euro, din care contravaloarea BCR a fost de 2,3 mld. (rezulta, fara BCR, un pret mediu de 667.000 euro/intrep.)

Doar 7 miliarde au fost obtinute din toate privatizarile. Numai Petrom SINGURA cu redeventele de nimic facea MULT MAI MULT

Cele 7 mld. euro obtinute prin privatizare au fost folosite astfel:

4,4 mld. euro virate la Trezoreria Statului,

0,2 mld. euro despagubiri acordate de AVAS

2,4 mld. euro au finantat cheltuieli curente ale bugetului de stat

Suma de 4,4 mld. euro virata la Trezoreria Statului a fost folosita astfel:

1 mld. euro pentru finantarea datoriei publice

1 mld. euro imprumuturi acordate autoritatilor de management al fondurilor europene

0,2 mld. euro imprumuturi catre autoritatile locale

sold disponibil in cont 2,2 mld. euro

Prin contractele de privatizare, alte 3,5 mld. euro au reprezentat majorari de capital ale noilor actionari privati la societatile comerciale privatizate.

Privatizarea a cuprins si transferul gratuit a 30% din capitalul social al statului (1,6 mld. euro) prin programul de privatizare in masa si, institutional, prin intermediul a cinci fonduri ale proprietatii private (actualmente societati de investitii financiare)

Despagubirile in bani au reprezentat 5,5 mld. euro, din care

4 mld. euro prin Fondul Proprietatea (in realitate activele statului date gratis Fondului Proprietate au fost subevaluate)

1,5 mld. prin ANRP, AVAS si MFP

Despagubirile in natura:

10.500 imobile (scoli, spitale, muzee, biblioteci, locuinte, inclusiv apartinand cultelor religioase etc.) reprezentand echivalentul a 2 mld. euro

2,2 mil. ha terenuri, din care: 1,9 mil. ha teren extravilan ( 1,3 mil. ha teren agricol si 0,6 mil. ha paduri) si 0,3 mil. ha teren intravilan

Alte 5 mld. euro reprezinta obligatii ale statului, conform legislatiei specifice, care se vor achita in bani sau in alte active publice, din care:

0,5 mld.euro obligatii evaluate si aprobate, dar neplatite,

4,5 mld. euro estimari privind obligatii viitoare, pe baza cererilor formulate de cetateni, dar neaprobate, inca, de institutiile competente

S-au dat "privatilor si ajutoare de stat"

S-au aprobat ajutoare de stat in valoare de 0,8 mld. euro aferente unor planuri de investitii de 3,1 mld. euro o din care s-au achitat 0,45 mld. euro (56%) pentru investitii realizate de 2,6 mld. euro (84%)

Preluare partiala prezentare Florin Georgescu

Prima radiografie serioasă a evoluţiei economiei în ultimii 25 de ani Cum s-a format capitalul privat în România Publicat acum 7 ore si 49 minute

În ultimii 25 de ani, economia românească a trecut de la o proprietate de stat domninantă, cu o pondere a cooperaţiei foarte redusă, la unde capitalul public deţine 17% şi cel privat 83%, din care 43% autohton şi 43% străin. PIB-ul din 1989 era de 42,6 miliarde echivalent euro, iar cel din 2014 a fost de 150 miliarde de euro, adică de 3,5 ori mai mare. În 1989, industria deţinea 46,2% din PIB, agricultura 14,4%, construcţiile 5,5% şi alte ramuri 37,5%. 25 de ani mai târziu, industria a coborât la 25,2% din PIB, agricultura la 5,5% iar construcţiile au crescut uşor, până la 7%. În schimb, alte ramuri au ajuns la 62,3% din PIB.

În 1989 existau 8,2 milioane de salariaţi, iar în 2014 numărul a scăzut cu aproape jumătate, la 4,4 milioane. În 1989 erau 3,7 milioane de pensionari iar azi 5,2 milioane de persoane, aducă un plus de 41%. Puterea de cumpărare a unui salariu mediu era în 1989 6 coşuri de consum alimentar (corectat la 4 coşuri alimentare, deoarece mărfurile respective, nefiind pe rafturi, pentru acestea se plătea de cele mai multe ori la suprapreţ).

În 2014, puterea de cumpărare a unui salariu mediu a fost de 8,4 coşuri de consum alimentar (+40%, respectiv +110% faţă de nivelul recalculat). Puterea de cumpărare a unei pensii era de 4 coşuri de consum alimentar în 1989 şi de 5,3 coşuri de consum alimentar în 2014. Aceste cifre au fost făcute publice de către prim viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, în cadrul unei prezentări pe care a făcut-o săptămâna trecută la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Plecând de la cifrele de mai sus, Georgescu, fost ministru de finanţe în guvernul Văcăroiu dar şi într-unul din guvernele Ponta, a prezentat modul cum s-a format capitalul privat în România ultimilor 25 de ani. Şi în acest context a punctat cinci moduri distincte de formare: privatizare, resituirea proprietăţilor, acordarea de ajutoare de stat, fondurile europene, investiţiile străine plus acumularea capitalului autohton.

În privinţa privatizării, Georgescu spune că au fost vândute 7.500 de întreprinderi pentru care s-au încasat 7 miliarde de euro, din care contravaloarea BCR a fost de 2,3 miliarde de euro. Cele 7 mld. euro obtinute prin privatizare au fost folosite, conform legislaţiei fiecărei perioade, astfel:- 4,4 miliarde de euro virate la Trezoreria Statului, -- 0,2 miliarde de euro despăgubiri acordate de AVAS- 2,4 miliarde de euro au finanţat cheltuieli curente ale bugetului de stat.

Suma de 4,4 mld. euro virată la Trezoreria Statului a fost folosită astfel: 1 miliard de euro pentru finanţarea datoriei publice, 1 miliard de euro împrumuturi acordate autoritatilor de management al fondurilor europene, 0,2 miliarde de euro împrumuturi către autorităţile locale, sold disponibil în cont 2,2 miliarde de euro.

Prin contractele de privatizare, alte 3,5 miliarde euro au reprezentat majorări de capital ale noilor acţionari privaţi la societăţile comerciale privatizate.

Privatizarea a cuprins şi transferul gratuit a 30% din capitalul social al statului (1,6 miliarde de euro) prin programul de privatizare în masă şi, instituţional, prin intermediul a cinci fonduri ale proprietăţii private (actualmente societăţi de investiţii financiare).

Recent, o analiză a Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor care arăta că din 1990 şi până azi, statul român a vândut 7.726 de societăţi iar rata de succes a privatizărilor este undeva sub un sfert.

Un al doilea mod de formare a capitalului privat în ultimii 25 de ani îl reprezintă aplicarea legilor de restituire a proprietăţilor.

Conform lui Florin Georgescu, despăgubirile în bani au reprezentat 5,5 miliarde de euro, din care 4 miliarde de euro prin Fondul Proprietatea şi 1,5 miliarde prin ANRP, AVAS şi Ministerul Finanţelor. În natură s-au restituit : 10.500 imobile (şcoli, spitale, muzee, biblioteci, locuinţe, inclusiv aparţinând cultelor religioase etc.) reprezentând echivalentul a 2 miliarde de euro; 2,2 milioane hectare terenuri, din care: 1,9 milioane ha teren extravilan (1,3 milioane ha teren agricol şi 0,6 milioane ha păduri) şi 0,3 milioane ha teren intravilan.

Alte 5 miliarde de euro reprezintă obligaţii ale statului, conform legislaţiei specifice, care se vor achita în bani sau în alte active publice, din care: 0,5 miliarde de euro obligaţii evaluate şi aprobate, dar neplătite şi 4,5 miliarde de euro estimări privind obligaţii viitoare, pe baza cererilor formulate de cetăţeni, dar neaprobate, încă, de instituţiile competente.

Ajutorul de stat acordat de la buget a fost un instrument de stimulare a investiţiilor, preponderant străine.

S-au aprobat ajutoare de stat în valoare de 0,8 miliarde de euro aferente unor planuri de investiţii de 3,1 miliarde de euro. Din aceşita s-au achitat 0,45 miliarde euro (56%) pentru investiţii realizate de 2,6 miliarde de euro (84%).

Principalele ramuri beneficiare au fost:- industria auto (36% din totalul ajutorului de stat aprobat)- IT (14% din totalul ajutorului de stat aprobat)- industria aeronautică (4% din totalul ajutorului de stat aprobat)- industria extractivă (4% din totalul ajutorului de stat aprobat).

Angajamentele de investiţii vor genera 24,1 mii locuri de muncă, din care 60% au fost deja create, respectiv 14,4 mii locuri de muncă.

O mare parte din fondurile europene absorbite de România s-au materializat în capital fix, îndeosebi public. Din suma de 32 miliarde de euro primită de la Uniunea Europeană, în perioada 2005-2015, cca. 40% (12,6 miliarde de euro) au fost utilizate pentru formarea de capital fix (preponderent public).

Din total, suma de 3 miliarde euro (9%) reprezintă fonduri de preaderare, din care 53% (1,6 miliarde de euro) au fost folosite pentru constituirea capitalului fix (majoritar public). Cele 31,8 miliarde de euro au avut ca destinaţii: 40% investiţii (12,6 miliarde de euro) şi 60% diferite cheltuieli curente (19,2 miliarde de euro). Luând în calcul că România a achitat 11,9 miliarde de euro contribuţii către UE, suma netă rămasă în ţară a fost 19,9 miliarde de euro (62% din total).

Practic, din sumele provenite de la UE numai 6,1 miliarde de euro (20%) au ajuns, în mod direct, în economia reală (restul în subvenţii, pregătirea forţei de muncă şi proiecte de infrastructură fără impact major asupra dezvoltării economice).

Din intrările de la UE de 31,8 miliarde de euro: 53% (17,8 miliarde de euro) au fost utilizaţi în sectorul public pentru: infrastructură rutieră şi feroviară naţională (4,7 miliarde de euro), infrastructură rutieră, reţele de apă şi canal, locale (8,9 miliarde de euro), lucrări de protecţia mediului (1,6 miliarde de euro), securizarea frontierelor (1,5 miliarde de euro), cercetare ştiinţifică şi asistenţă tehnică (0,3 miliarde de euro). 47% (14,8 miliarde de euro) au avut ca destinaţie sectorul privat pentru: subvenţii agricole (7,4 miliarde de euro), înfiinţarea de capacităţi de producţie agricolă (5,1 miliarde de euro), pregătirea forţei de muncă şi dezvoltarea capitalului uman (1,3 miliarde de euro), susţinerea competitivităţii (1 miliard de euro).

Investiţiile străine directe (ISD) au cumulat la finele anului 2014 60 de miliarde de euro. 54% dintre acestea, adică 32,5 miliarde de euro, au fost reprezentate de investiţiile de la zero, iar 46%, 27,5 miliarde de euro, au fost fuziuni şi achiziţii.

Din totalul de 60 miliarde de euro 51% sunt localizate în sectorul bunurilor comercializabile la export (tradables) şi asigură două treimi din exporturile de bunuri. 49% s-au orientat către sectorul construcţiilor şi serviciilor, care acoperă în principal necesităţile pieţei interne.

Stocul de ISD în sumă de 60 miliarde de euro este, în fapt, rezultatul a trei fluxuri: participaţiile directe la capital (44 miliarde de euro, respectiv 73%); profitul reinvestit (-3 miliarde de euro); creditul net (19 miliarde de euro).

Profitul reinvestit, în cazul României cu minus, la rândul său, este format din profitul realizat de 61 miliarde de euro, din care se scad: dividendele în sumă de 23 miliarde de euro şi pierderile înregistrate de ISD-uri în valoare de 41 miliarde de euro.

Creditul net de 19 miliarde de euro este format din: 156 miliarde de euro împrumuturi intrate şi 137 miliarde de euro rambursări. Ieşirile de capital străin prin dividendele încasate de 23 miliarde de euro şi dezinvestire (pierderi însumând 41 miliarde de euro) s-au situat, practic, la nivelul stocului de ISD de 60 miliarde de euro.

Acumularea capitalului la nivelul firmelor autohtone a fost realizată prin reinvestirea anuală a profitului nedistribuit acţionarilor, iar în ceea ce priveşte antreprenorii nerezidenţi, acumularea capitalului se găseşte în volumul total al investiţiilor străine directe.

Pe lângă căile menţionate anterior, capitalul privat s-a format şi ca efect al unor tranzacţii ilegale, prin care fie a fost diminuat patrimoniul public, fie anumiţi cetăţeni au fost păgubiţi.

În toţi aceşti 25 de ani au avut loc schimbări majore în economie şi societate.

În 1989, exista un acces relative sigur la o locuinţă cu chirie mică în timp de câţiva ani.

Azi, statul asigură locuinţe cu chirie în situaţii foarte rare.

Astfel, cetăţenii trebuie să îşi cumpere locuinţele necesare. În 1989, veniturile şi avuţia populaţiei erau mai egalitar repartizate, potrivit ideologiei comuniste, în timp ce azi, avem o poralizare ridicată în ceea ce priveşte repartiţia veniturilor şi a avuţiei populaţiei.

În 1989, preţurile erau fixate de stat, în timp ce azi avem parte de o economie de piaţă funcţională cu o concurenţă în creştere.

Datoria public era zero iar disponibilităţile valutare erau de 1,5 miliarde de dolari în 1989. La finele lui 2014, datoria publică netă era de 54 miliarde de euro, adică 36% din PIB.

Liberătăţile individuale erau puternic îngrădite în 1989 în timp ce azi avem libertăţi individuale conform standardelor europene, manifestate în cadrul democraţiei şi economiei de piaţă funcţională.

Pe piaţă se manifestau acute lipsuri de alimente, alte bunuri de consum şi servicii iar azi avem parte de abundenţă pe piaţa alimentară, a altor bunuri de consum şi a serviciilor.

În industrie, se remarcă mişcări majore din 1990 până încoace, în sensul că producţia unor produse a explodat în timp ce producţia altora a scăzut şi chiar a dispărut. Conform prezentării lui Florin Georgescu, 9 produse au avut creşteri de volum al producţiei: aspiratoare (590%), anvelope (332%), frigidere (320%), autoturisme (172%), cherestea (57%), preparate din carne (21%), maşini de gătit (12%), uleiuri comestibile (9%).

Majoritatea produselor, 22 la număr, au nivelul producţiei în scădere, de la 1% la 84%. Acesta sunt carne, brânzeturi, energie electrică, zahăr, ciment, motorină, ţevi de oţel, bezină, sodă calcinată, încălţăminte, lapte, ţiţei extras, ciorapi, cărbune extras, laminate de oţel, îngrăşăminte chimice, sodă caustică, sticlărie, acid clorhidric, oţel, fontă, energie termică.

Există o categorie de 8 produse unde scăderea a fost mai mare de 90%: tricotaje (-91%), ţesături (-94%), maşini de spălat rufe (-94%), locomotive (-95%), păcură (-97%), tractoare (-98%), autobuze (-99%), camioane (-100%).

Schimbările profunde din economie au dus la scăderea intensităţii energetice (cantitatea de energie necesară pentru producerea unei unităţi de PIB).

În 2002, intensitatea energetică era de 573 kg echivalent petrol/1.000 euro, în timp ce în 2013 aceasta a coborât la 335 kg echivalent petrol/1.000 euro. De asemenea, a scăzut consumul de energie electrică din economie dar a crescut exportul.

Comparativ cu 2005, consumul din economie a scăzut cu 7%, adică un minus de 2,7 miliarde de kWh. De asemenea, s-a diminuat şi consumul tehnologic din reţelele electrice cu 14%, ceea ce înseamnă un minus de 1 miliard de kWh.

În aceeaşi perioadă, exportul de curent a crescut cu 58%, adică 3 miliarde de kWh. Consumul de gaze naturale s-a comprimat în 2014 faţă de 2013 (-60 milioane de MWh), ca efect a reducerii accentuate a producţiei în ramurile mase plastice şi fibre sintetice, îngrăşăminte chimice, sticlă şi ceramică, energie electrică obţinută pe bază de gaze naturale.În ceea ce priveşte rezultatele financiare ale firmelor, Florin Georgescu remarcă faptul că acestea reflectă disciplina necorespunzătoare a capitalului.

La finele lui 2014, existau 747.700 de persoane juridice active. 147.000 dintre acestea nu au depus bilanţul. Din cele 600.700 care au depus bilanţul, 258.300 au înregistrat un profit cumulat de 63 miliarde de lei, 87.500 au raportat rezultat nul, în timp ce 244.900 firme au terminat pe minus.

Din cele care au scos profit, majoritatea sunt private: 267.720 de companii au scos profit net de 57,5 miliarde de lei. Din cele care au raportat pierderi, cele mai multe vin tot din mediul privat: 244.520 de firme au cumulat pierderi de 39 miliarde de lei.

Firmele cu capital privat autohton au realizat profituri cu cca. 23% mai ridicate decât cele cu capital străin (+1,3 miliarde de euro).

Firmele cu capital străin au înregistrat pierderi mai mari cu 18% decât cele private autohtone (+0,7 miliarde de euro).

În 2014, capitalul privat, inclusiv cel format prin investiţii străine directe, a consemnat 3,5 milioane salariaţi, respectiv cu 1% mai puţini angajaţi (-38 mii persoane) comparativ cu anul 2000, dar cu o productivitate pe salariat mai ridicată.

Distribuţia pe regiune a investiţiilor străine directe este profund dezechilibrată, pentru că 60% din ISD s-au canalizat în Bucureşti-Ilfov şi 30% în Ardeal.

Moldova, Dobrogea şi Muntenia, fără Bucureşti-Ilfov, au reuşit să adune împreună doar 10% din totalul ISD.

Majoritatea angajaţilor au salarii mici.

Salariul mediu net, fără câştigurile din IT&C, industria extractivă şi servicii financiare, (850 euro) scade cu 7% (-130 lei) față de nivelul mediu, respectiv la 1675 lei similar celui înregistrat ca medie pe economie în urmă cu doi ani.

54% (2,3 milioane angajaţi) din numărul de salariaţi, exclusiv cele trei ramuri, primesc lunar sub 1250 lei (280 euro/lună). În cele 8 ramuri care concentrează cei 2,3 milioane de angajaţi sunt localizate un sfert din ISD.

Media câștigurilor salariale pentru primele trei ramuri (IT&C, industria extractivă şi servicii financiare) este dublă față de media pe economie (285 mii persoane, respectiv 6% din efectivul total)


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

IZOLAȚI ÎN ROMÂNIA? Ei sau noi? Maria Zăican - Bătrâna din pădure - VIDEO

Elicopterul construit de chinezi care arată ca un OZN - FOTO

Oficiali democrați: Donald Trump a insultat-o pe Nancy Pelosi în timpul unei ședințe

''Ducem gunoiul la Garda de Mediu'', acțiune organizată joi de comunitatea Declic

Turcia: Alte sancțiuni americane vor fi aplicate dacă nu se decretează armistițiu în Siria (Mnuchin)

Reuniune despre Siria: Trump a calificat-o pe Nancy Pelosi că "politician de joasă speță" (democrați)

Maramureș: Pădurar găsit mort în pădure, împușcat cel mai probabil de hoții de lemne

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 octombrie

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 octombrie

Un pădurar a fost ucis de hoții de lemne în județul Maramureș

Donald Trump amenință cu sancțiuni "devastatoare" dacă discuțiile cu Turcia nu vor da rezultate

Spania: Șeful guvernului regional catalan cere încetarea "imediată" a violențelor

CITATUL ZILEI

Human Rights Watch: Administrația Bolsonaro încalcă drepturile fundamentale ale omului

FlightClaim prezintă, joi, cele mai noi statistici privind zborurile întârziate sau anulate pe aeroporturile din România

Pedro Sanchez: Guvernul catalan trebuie să condamne violențele de la Barcelona

Noapte cu violențe EXTREME în centrul Barcelonei. Separatiștii au incendiat mașini și au aruncat cu ACID în polițiști

ULTIMA ORĂ Locomotiva trenului internațional de Viena a luat foc. Călătorii au fost evacuați

Abuz sexual pe internet, pe un site găzduit pe Dark Web. Sute de persoane din 38 de țări, arestate

Cutremur cu magnitudinea 3,2 pe scara Richter în județul Buzău, joi dimineața

Japonia: Un minstru a vizitat sanctuarul Yasukuni

METEO #azi 17 octombrie 2019: Vreme frumoasă și caldă, ceață densă dimineața / Regiunile cu cele mai scăzute temperaturi

O carte pe zi: "Panorama comunismului în Moldova sovietică", editor Liliana Corobca. Ce nu știai despre Moldova sovietică

IGPR: Acțiune a Poliției Române pentru prevenirea accidentelor în zona căilor ferate

Unde i se pot aduce ultimele omagii actriței Tamara Buciuceanu Botez

HOROSCOP 17 octombrie 2019: Zodiile care vor avea parte azi de fler pe plan social și spirit de inițiativă

Conferință de presă organizată de FTSE Russell și Bursa de Valori București

Alegeri legislative în Canada: Obama îi îndeamnă pe canadieni să voteze cu Trudeau

Femeie beată la volan. Trei copii răniți, după ce mașina pe care o conducea s-a răsturnat

Fostul președinte al Consiliului European, Herman Van Rompuy, evaluează joi la București cum va arăta Europa viitorului

BBC News: De ce importă România GUNOAIE DIN STRĂINĂTATE?

Liderii PPE se reunesc joi, la Bruxelles, înaintea Consiliului European de toamnă

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Premierul ceh Andrej Babis a anunțat construcția de noi centrale atomice chiar dacă va trebui să încalce legile UE

Cel puțin trei morți, în urma cutremurului cu magnitudinea de 6,4 din Filipine - FOTO, VIDEO

Regina-mamă Elena pentru principesa Margareta: "Ne-a ajutat să înțelegem frumusețea lumii"

Fifor: Iohannis vrea să vă prostească. Winter is coming!

Incendiu la un magazin de textile din municipiul Timișoara

Locomotiva trenului de persoane Cluj-Napoca - Viena a fost cuprinsă de flăcări

Artista rap Nicki Minaj a confirmat colaborarea cu Adele pentru o nouă piesă: "Este o melodie epică"

Peste 1.500 de polițiști acționează în zona trecerilor la nivel cu cale ferată - VIDEO

Tenis: Wawrinka, în sferturile de finală la turneul de la Antwerp (ATP)

Doi bunici care au plecat cu nepotul de cinci ani s-au rătăcit lângă Predeal. Ce le-au recomandat jandarmii

MANIPULAREA PRIN SEX. IMAGINI EXPLICITE! Mădălina GHENEA, GOALĂ PUȘCĂ în SCENE de SEX SĂLBATIC in serialul "Familia Borgia - Adevar si Frica" | VIDEO 18+

Exporturile germane de arme către Turcia în primele opt luni ale anului, un record după 2005

Un cutremur de 3,2 grade în zona seismică Vrancea

Dan Catalin Stancu este noul director general al Electrica. PLUS Cum ajung familii intregi la conducerea companiei

Ruşine! Tupeu fără precedent din partea corporatiilor americane prezente în România: i-au dat premierului Grindeanu o foaie de parcurs privind "statul de drept". Acesta a accepta-o ca o slugă.

Judo: Lucian Borș Dumitrescu, locul 5 la Mondialele de juniori

Alo Iohannis se-aude? FRANȚA. Guvernul francez a anunțat că vrea să interzică finanțarea moscheilor cu Fonduri care Vin din Străinătate.

Kovesi a cerut, când era șef DNA, ca interceptările unui fost șef de parchet să fie transmise SRI, în calitate de "beneficiar secundar". Ce s-a întâmplat cu dosarul

Tenis: Julia Goerges, adversara Soranei Cîrstea în optimi la Luxemburg (WTA)

Cum făceau brânza vechii Daci. "O lingură de păstorit" - Film Etnografic - Coșbuc 1918.

"Certificatele verzi și de poluare" soroșisto-progresiste FALIMENTEAZĂ Mineritul Românesc și au băgat adânc pe pierdere Complexul Energetic Oltenia, ultimul mare complex minier din România

Maramureș: Stațiunea Șuior din Munții Gutâi, apreciată de turiști pentru lacul situat la 1.000 de metri

Le Pen: Franța nu este responsabilă pentru deportarea evreilor în Al Doilea Război Mondial

SUA: Camera Reprezentanților condamnă politica lui Trump în Siria

Iată cum se vinde țara. Portul Constanța promis de Cioloș Olandezilor în schimbul aderării la Schengen. Deutsche Welle: "Premierul Cioloș propune Olandei o bună afacere în domeniul transporturilor"

Rusia cere României și SUA să renunțe la sistemul antirachetă "cât timp nu este prea târziu". Nici o reactie a autoritatilor romane pe parcursul unei intregi zile.

Daniela Crudu, sex la Burlăciţa. Ce decizie au luat şefii show-ului după apariţia IMAGINILOR XXX


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5

Nr. de articole la aceasta sectiune: 250, afisate in 5 pagini.



ieri 05:07 CITATUL ZILEI