13:56 2021-12-07
crimes - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
_ DETALIUL EXPLOZIV din dosarul HIDROELECTRICA - CINCI MILIOANE de euro a fost suma inițial CERUTĂ `băiatului deștept` Bogdan Buzăianu
DETALIUL EXPLOZIV din dosarul HIDROELECTRICA - CINCI MILIOANE de euro a fost suma inițial CERUTĂ `băiatului deștept` Bogdan Buzăianu
Curtea de Apel Bucureti, l-a audiat, după mai multe încercări, pe omul de afaceri Bogdan Buzăianu, martor esențial în dosarul de mare corupție al Elenei Udrea privind pretinse sume de bani primite pentru intervenții legate de prelungirea contractului Energy Holding cu Hidroelectrica.
Acesta fost audiat prin videoconferință, în Elveția, și a declarat că a livrat prin intermediul omului său de legătură, Radu Budeanu, 2,5 milioane de euro sediul din aleea Modrogan al PDL.
Audierea acestuia a durat trei ore iar pe parcursul acesteia omul de afaceri Buzăianu, fost martor acoperit sub numele conspirat de Gelu Alexandru, a explicat în detaliu de ce a ajuns să ofere bani, cui credea că îi sunt destinați banii, cum știe că s-au petrecut lucrurile în realitate și mai ales ce rezultate a perceput prin propriile simțuri după ce a dat 2,5 milioane de euro bani gheață.
Niciodată înapoi în România
„Nu. Nu doresc din varii motive prezentarea în fața instanței. Linșajul media la care am fost supuși în ultima perioadă e unul dintre motivele evidente.
Eu nu mai vin in România de zece ani și linșajul continuă. Ce sa fac? Să vin in România și să mă ia in primire de cum ajung? Nu vad cu ce e mai diferită audierea aici. Pot spune totul și aici. Nu mai spun de măsurile de restricție privind pandemia.”, a spus martorul când a fost întrebat de ce nu se prezintă în instanță.
În introducere...
„Curtea: Vă mențineți declarațiile??
Buzaianu: Da. Îmi mențin declarațiile date la procuror sub numele Gelu Alexandru. Nu am relatii de amiciție prietenie sau dusmanie. La un moment dat mi-as fi dorit. Curtea: ce v-ati fi dorit. Sa am o relație de prietenie cu unul dintre inculpați. Curtea: Reiterați declarația de la dna. Deci începând cu anul 2006 Energy Holding a fost sub tirul de atac al puterii de atunci. Respectiv cu atacul PDL De la Băsescu provine sintagma de băieți deștepți și a fost preluată succesiv de Boc, Udrea si alții. Pe parcursul acestor ani în afară de Băsescu cea mai virulenta a fost doamna Udrea la adresa Energy Holding. În aceasta perioada ideea era sa găsesc un partener foarte mare cu care sa ju mai pot sa fiu atacat de către forțele politice. 7n partener economic mare zonal. Am găsit un partener în Fondul Suveran de investiții din Qatar care din 2009 era interesat financiar si legal și a propus sa investească timp de cinci ani o suma foarte mare pe fondul întrării in acționariatul companiei. Era vorba de construcția de centrale noi. În toată aceasta perioadă noi eram atacați continuu de către putere. În acest context începând cu vara lui 2010 Radu Budeanu m-a vizitat de mai multe ori spunând că ar fi foarte adecvat și că are o soluție pentru oprirea acestor atacuri frontale. Curtea: ce însemnau atacurile in afara de campaniile mediatice? Se crea un climat incorect si o percepție ca noi cumparam ieftin și ca dam scump. Uniunea Europeana a stabilit atunci preturile.
Partidul de guvernământ de la acea vreme lovea in băieți deștepți din energie pe motiv ca luam energie de la Hidroelectrica pe preturi mici și o revindeam la preturi mari nu era adevărată. Atacurile resimțite vizau riscul denunțarii unilaterala a contractelor. Ele fuseseră prelungite in 2009 cu majorare de preț”, a explicat introductiv Bogdan Buzăianu.
A venit la el Radu Budeanu „Domnul Radu Budeanu mi-a prezentat ca soluție discuția cu PDL in persoana doamnei Udrea. Ca a avut sau ca ar avea o discuție în acest sens și ca in cazul unei sponsorizări am putea fi ajutați. Eu nu știu exact ce se întâmplase exact până la acea discuție. Era vorba de o sponsorizare pentru rezolvarea acestei situații. Ma gândesc ca nu poți veni la o discuție în mod logic unde sa propui ceva daca tu nu ai deja ușa deschisă acolo unde vrei să mergi. Curtea: ce se urmăreau de fapt cu sponsorizarea?? Ideea era atunci sa identificam suma, dacă sunt sau nu de acord cu ea și cel mai important care putea fi rezultatul în materializarea lui în ipoteza plății banilor.”, a mai spus martorul.
S-ar fi vrut CINCI MILIOANE de euro
„Curtea: Ce doreați dvs. personal?? Scopul urmărit de mine atunci era acela de a nu mai exista niciun fel de atac mediatic din partea doamnei Udrea, a PDL sau a domnului Băsescu la adresa Energy Holding. Menționez ca atunci din due-diligence-ul legal și financiar compania stătea foarte bine. Singura problema era cea de imagine pe care o creau factorii menționați. Mai departe după o perioada de timp domnul Budeanu a venit la mine, a spus ca s-a întâlnit cu doamna Udrea, ca ea a spus că în principiu ea este de acord sa se înceteze atacurile la imagine. Domnul Budeanu mi-a spus că pentru aceasta suma ar trebui să fie de 5 milioane de euro. Personal nu m-am intalnit cu doamna Udrea și nu o cunosc in această speță. Declarația mea se bazează pe spusele domnului Radu Budeanu in diferite momente. Știu ca suma a fost data la un sfârșit de luna noiembrie. Dar mai rețin că după discuția inițială i-am spus că suma propusă este mult prea mare și că nu sunt de acord să fie dată. În discuția cu domnul Budeanu am acceptat să dau suma de 2.5 milioane de euro și creanță pe care Gramotehniki o deținea la Bobby Păunescu. Ea avea o valoare de 900.000 de euro și era gajată cu 50 la suta din acțiunile de la Evenimentul Zilei”, a mai relatat martorul în fața celor din sală.
Cum îl liniștea Radu Budeanu „...Discuția de confirmare a acceptului privind remiterea banilor cu Radu Budeanu a avut loc cu doua trei luni înainte de remiterea efectivă a sumei de bani. Aceste discuții cu Radu budeanu au început undeva în vara lui 2010, au fost mai multe iar în septembrie 2011 am purtat discuția finala de acceptare a plătii. Tineam legătura permanent cu Radu Budeanu. El spunea permanent că legătura sa e directa cu doamna Udrea si spunea mereu „stai liniștit ca atata vreme cât PDL are guvernul nu se va întâmpla nimic”. Curtea: La ce va așteptați dvs.? Vreau să vă spun că denunțarea unilaterală era o himeră juridică si practică. Se putea realiza foarte greu și de aceea s-a si recurs la varianta insolvenței Hidroelectrica. În mintea mea in toata aceasta perioada era clar ca acești bani se vor duce la doamna udrea bazandu-mă pe spusele lui Budeanu. Ceea ce am aflat ulterior e că în momentul în care a dus banii i-a dus doamnei Topoliceanu în aleea Modrogan”, a mai povestit Bogdan Bzăianu.
Audieri pe bandă rulantă
Până la acest moment Curtea a audiat zeci de martori ai DNA, inclusiv pe cei care în timpul anchetei de amploare a procurorilor anticorupție au avut identitate protejată la solicitarea anchetatorilor.
Citește și: Apărarea Elenei Udrea `PUSĂ ÎN CUI` de judecătorii CAB - Au RESPINS DEFINITIV...
Elena Gabriela Udrea, membru al Guvernului la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și spălare a banilor;
Dan Cătălin Andronic, om de afaceri și jurnalist pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
În rechizitoriul transmis judecătorilor Curții procurorii DNa notau că în cursul anului 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD.
Citește și: Se ZGUDUIE ministerul de INTERNE - Pretinse fapte penale de ABUZ în SERVICIU și DELAPIDARE..
Banii ar fi fost primiți de fostul demnitar din Guvern pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (preț și cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri Bogdan Buzăianu le încheiase cu SC Hidroelectrica SA.
Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro; creanța reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terț și care era garantată cu părți sociale ale unei societăți comerciale care deținea două publicații.
Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media), Udrea Elena Gabriela a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparținând unei cunoștințe.
Citește și: RAPORT BOMBĂ privind ASASINATUL EXPLOZIV de la ARAD-Angajați MApN ce ar putea face parte din anturajul...
Cu ocazia audierii sale ca martor, inculpatul Dan Cătălin Andronic a făcut afirmații mincinoase, cu privire la aspectele esențiale ale cauzei. De exemplu, Dan Cătălin Andronic a declarat mincinos:
- că nu a avut cunoștință de împrejurarea că Elena Gabriela Udrea este beneficiara reală a creanței amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părți sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deținut de această societate;
- că îi comunica Elenei Udrea date privind situația financiară a cotidianului deținut de societatea media și indicatori de performanță, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoștința că publicației îi „merge bine”;
- că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informațiilor obținute.
Citește și: ALERTĂ SURSE Falimentara City Insurance CĂLCATĂ de procurorii PICCJ - Se ridică documente ...
Separat, față de inculpatul Budeanu Radu Ioan s-au continuat cercetările iar finalmente anchetatorii au încheiat cu acesta un acord de recunoaștere a vinovăției.
Acordul a fost aprobat și de către judecătorul Tribunalului București, investit cu analizarea sa, astfel că afaceristul a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul Hidroelectrica.
Este de menționat că DNA nu a dat publicității informația privind încheierea acestuia acord de recunoaștere a vinovăției, motivul fiind Ghidul de Bune Practici dintre Mass-Media și sistemul judiciare revizuit de Consiliul Superior al Magistraturii.
Comentarii:
Adauga Comentariu