LIVE TEXT  Războiul din Ucraina, ziua 751. Alegerile prezidenţiale încep azi în Rusia / Incidente la urne / Putin: Ucraina nu va rămâne nepedepsită pentru peturbarea alegerilor din Rusia / Atac cu morţi mulţi la Odesa

Portugalia promite un sprijin în valoare de 100 de milioane de euro, ca parte a iniţiativei Cehiei care urmăreşte să livreze muniţie pentru Ucraina din ţări terţe.

Macron, Tusk şi Scholz se întâlnesc azi la Berlin.

Kremlinul acuză Ucraina că atacurile ucrainene din ultimele zile sunt concepute să destabilizeze situaţia în timpul alegerilor prezidenţiale din Rusia.

Vladimir Putin: Ucraina nu va rămâne nepedepsită pentru peturbarea alegerilor din Rusia.

Bilanţul oficial al morţilor în urma atacului rusesc cu rachete care a provocat un masacru în oraşul Odesa, din sudul Ucrainei, este de 16 morţi şi 73 de răniţi. Bilanţul a fost făcut de Ministerul de Interne ucrainean, după cum a raportat The Kyiv Independent. Printre cele 16 victime, potrivit autorităţilor locale, se numără fostul viceprimar al Odesei, Serhii Tetiukhin, şi comandantul unui batalion al forţelor speciale de poliţie, Oleksandr Hostishchev.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a promis să pedepsească Ucraina pentru ceea ce a spus că au fost eforturile acesteia de a perturba alegerile prezidenţiale.

Vorbind în faţa consiliului de securitate al Rusiei, acesta a declarat: "Pentru a perturba procesul de votare şi pentru a intimida oamenii, cel puţin în zonele de frontieră, regimul de la Kiev... încearcă să desfăşoare o serie de acţiuni criminale, lovind aşezările civile din Rusia.

"Aceste lovituri inamice nu vor rămâne nepedepsite", a declarat preşedintele rus, potrivit Sky News.

El a spus că 60% dintre luptătorii susţinuţi de Kiev au fost ucişi, adăugând: "Sunt sigur că poporul nostru, poporul rus, va răspunde la acest lucru cu o solidaritate şi mai mare.", relevă sursa citată.

Statele Unite nu vor recunoaşte niciodată rezultatele unor alegeri false organizate de Rusia în teritoriile ucrainene ocupate, anunţă Ambasada SUA în Ucraina, potrivit Ukrinform.

"Zaporojia, Herson, Luhansk, Doneţk şi Crimeea sunt Ucraina. Statele Unite nu recunosc şi nu vor recunoaşte niciodată legitimitatea sau rezultatul acestor alegeri false desfăşurate în teritoriile ucrainene ocupate", se arată în postarea de pe platforma X.

Suedia va trimite Ucrainei nouă hidrobiciclete pentru paza de coastă, a anunţat la 15 martie serviciul de presă al guvernului suedez, potrivit Kyiv Independent.

Hidrobicicletele sunt foarte solicitate în Ucraina şi pot fi trimise "imediat", se arată în anunţul guvernului suedez.

Agenţia de informaţii militare a Ucrainei (HUR) a declarat că piratează sistemele de vot online din Rusia, în timp ce prima zi a alegerilor prezidenţiale din ţară a început pe 15 martie.

O sursă din cadrul agenţiei a confirmat, pentru Kyiv Independent, că în prezent se fac încercări de a perturba votul, adăugând: ,,Oricum, acolo nu există alegeri sau democraţie".

Ucraina a bombardat vineri o secţie de votare din Herson, controlată de Rusia, a relatat agenţia rusă de ştiri de stat TASS, citând oficiali electorali instalaţi de Moscova în regiunea ucraineană.

Ministerul ucrainean de Externe a declarat joi că încercările Rusiei de a organiza alegeri în teritoriile ocupate sau de a-i forţa pe locuitorii din regiune să se îndrepte spre urne ar fi "ilegale" - un sentiment reluat de şeful NATO, Jens Stoltenberg, într-o şedinţă separată, potrivit agenţiei Reuters, citată de Sky News.

Comisia de anchetă, formată din trei membri, a afirmat într-un raport că amploarea acestor cazuri de tortură ar putea echivala cu cele mai grave abuzuri, care intră în categoria crime împotriva umanităţii, descriindu-le ca fiind "generalizate şi sistematice", scrie Reuters.

Un atac cu rachete ruseşti asupra oraşului Odesa, din sudul Ucrainei, a ucis cel puţin 14 persoane şi a rănit alte 46, potrivit guvernatorului regional Oleh Kiper, citat de Sky News.

"Există, de asemenea, răniţi grav printre medici şi salvatori. Numărul total al victimelor este în curs de precizare", a declarat el pe Telegram.

20 de ţări au denunţat oficial aşa-zisele „alegeri” prezidenţiale din Rusia şi organizarea lor în teritoriile din Ucraina, ocupate de Rusia.

"Viitoarele alegeri prezidenţiale din Rusia nu vor fi nici libere, nici corecte şi vor fi afectate de o reprimare cuprinzătoare a opoziţiei şi a presei independente şi vor suferi de o absenţă totală de alternative legitime, de o lipsă de supraveghere internaţională, ceea ce va face ca rezultatul să fie lipsit de orice aparenţă de validitate democratică", se precizează într-un comunicat comun al celor 20 de ţări.

Pe fondul îndoielilor legate de continuarea ajutorului militar american pentru Kiev, Borrell a declarat reporterilor că mesajul său pentru factorii de decizie politică din SUA a fost următorul: "Orice trebuie făcut, trebuie făcut rapid". "Este adevărat pentru noi. Trebuie să accelerăm. Trebuie să ne creştem sprijinul, să facem mai mult şi mai repede."

,,De aceea ne creştem capacităţile de apărare industrială", a spus Borrell despre eforturile Europei de a sprijini efortul de război al Ucrainei.

"Următoarele luni vor fi decisive. Mulţi analişti se aşteaptă la o ofensivă rusă majoră în această vară, iar Ucraina nu poate aştepta până la rezultatul următoarelor alegeri din SUA", a adăugat el.

Serghei Narîşkin, şeful serviciului de informaţii externe al Rusiei, a declarat vineri că remarcile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea de a trimite soldaţi din ţările NATO în Ucraina sunt ,,vise nebuneşti şi paranoice", relatează Reuters, citat de The Guardian.

Kremlinul a declarat că atacurile ucrainene asupra regiunii de frontieră ruseşti Belgorod au fost concepute pentru a destabiliza situaţia din ţară în timpul alegerilor prezidenţiale de trei zile, între vineri şi duminică, scrie Sky News.

Luptele şi bombardamentele din Belgorod, o provincie de frontieră care a fost frecvent atacată de Ucraina, s-au intensificat în ultimele zile, ambele părţi afirmând că forţele Kievului au trecut graniţa pentru a ataca ieri.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, l-a ironizat pe Vladimir Putin în prima zi a alegerilor prezidenţiale pseudo-democratice din Rusia, care se aşteaptă să-i acorde încă şase ani la putere.

Michel l-a "felicitat" pe Putin pentru "victoria sa zdrobitoare" înainte de aflarea rezultatelor la alegerile care se vor desfăşura în următoarele trei zile.

"Doresc să îl felicit pe Vladimir Putin pentru victoria sa zdrobitoare în alegerile care încep astăzi", a scris Michel pe platforma X la 15 martie. "Nu există opoziţie. Fără libertate. Fără alegere".

Forţele ruseşti îşi concentrează principalele eforturi pentru a face o breşă în apropierea oraşului Avdiivka, căzut recent la datorie, a declarat comandantul-şef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi la 15 martie, potrivit Kyiv Independent.

Trupele ucrainene care apără zona din apropierea Avdiivka se confruntă cu "focuri intense de artilerie, utilizarea activă a dronelor FPV (first-person-view)", atacuri aeriene "periodice" şi asalturi "zilnice" din partea vehiculelor blindate şi a trupelor de asalt.

Ucraina a ţintit cu succes încă o rafinărie de petrol rusă, de data aceasta în regiunea Kaluga din ţară, la sud-vest de Moscova, în primele ore ale zilei de 15 martie, a confirmat o sursă din cadrul agenţiei de informaţii militare ucrainene (HUR), pentru Kyiv Independent.

HUR a efectuat atacul cu drone, potrivit sursei.

Ucraina a doborât toate cele 27 de drone de atac de tip Shahed lansate de Rusia în cursul nopţii de 15 martie, a declarat Forţele Aeriene în actualizarea sa de dimineaţă.

Dronele au fost lansate din oraşul Primorsko-Akhtarsk, Krasnodar Krai şi Kursk Oblast din Rusia. Unităţile de rachete antiaeriene, unităţile de război electronic şi grupurile mobile de foc au respins atacul deasupra oblasturilor Kirovohrad, Kiev, Vinnytsia, Khmelnytskyi, Mykolaiv, Herson şi Harkov, potrivit raportului.

Rusia a pierdut 428.420 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale la scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei la 15 martie.

Acest număr include 580 de pierderi suferite de forţele ruseşti în ultima zi.

Ca răspuns la raidurile limitate de pe teritoriul ucrainean în regiunile de frontieră ruseşti, Kremlinul ar putea fi nevoit să aleagă între a plăti un cost în resurse sau în reputaţie, a apreciat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în raportul său din 14 martie.

ISW notează că aceste raiduri au jucat un rol în intensificarea criticilor din partea naţionaliştilor ruşi la adresa Kremlinului, pentru eşecul de a proteja în mod adecvat cetăţenii ruşi care trăiesc în oraşele de frontieră.

Ca urmare, Kremlinul ar putea fie să răspundă criticilor şi să aloce baricade şi forţe suplimentare de securitate la frontieră, fie să aleagă să păstreze majoritatea echipamentelor şi personalului militar în Ucraina pentru a economisi resurse, notează Kyiv Independent.

Pachetul de sprijin militar vizează livrarea rapidă a celei mai mari cantităţi posibile de muniţie de diferite calibre, în special de 155 milimetri, potrivit sursei citate.

,,Utilizarea acestor muniţii pe câmpul de luptă a atins niveluri extrem de ridicate, ceea ce face vital şi urgent ca Ucraina să obţină muniţii suplimentare pentru a răspunde la atacurile continue şi mai intense ale Rusiei", a precizat ministrul Apărării într-o declaraţie joi seara târziu.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că Ucraina a rămas fără muniţie în războiul său împotriva invaziei Rusiei şi că aliaţii nu fac suficient pentru a ajuta Kievul.

Aprovizionarea cu muniţie a devenit o problemă critică pentru Ucraina, în condiţiile în care războiul a intrat în cel de-al treilea an, iar pachetul de asistenţă militară din partea SUA, în valoare de 60 de miliarde de dolari, este blocat în Camera Reprezentanţilor, condusă de republicani.

(Fluierul)