Predoiu, la JAI: Barometrul Schengen apreciază contribuţia autorităţilor din România

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a participat, luni, la sesiunea Afaceri Interne a Consiliului JAI, care a avut loc la Bruxelles, în cadrul căreia au fost dezbătute, între altele, starea generală a Spaţiului Schengen şi evaluarea regulamentului privind garda de coastă.

În cadrul lucrărilor Consiliului au fost dezbătute subiecte referitoare la: starea generală a spaţiului Schengen: Barometrul Schengen; decizia de punere în aplicare a Consiliului de adoptare a unei recomandări privind bunele practici identificate în cadrul evaluării tematice privind lupta împotriva traficului de droguri; evaluarea Regulamentului privind poliţia de frontieră şi garda de coastă; implementarea interoperabilităţii; prevenirea şi combaterea abuzului sexual asupra copiilor; dimensiunea externă a migraţiei; lupta împotriva traficului de droguri şi a crimei organizate; aspecte de securitate.

În contextul evaluării stării curente a Spaţiului Schengen, Cătălin Predoiu a subliniat faptul că raportul elaborat de Comisia Europeană, cunoscut sub denumirea de Barometrul Schengen, apreciază contribuţia autorităţilor din România, evidenţiindu-se, în particular, procentul semnificativ de acceptare a cererilor bazate pe Regulamentul Dublin, care se ridică la 79%. De asemenea, s-a remarcat o reducere considerabilă a fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest, cu o diminuare de 88%. Această scădere a avut ca efect direct ameliorarea situaţiei operaţionale la frontiera dintre România şi Serbia, fiind atribuită succesului Proiectului Pilot implementat în anul precedent.

Cu privire la evaluarea tematică referitoare la lupta împotriva traficului de droguri, demnitarul român a evidenţiat importanţa concluziilor acestei evaluări, deşi România nu a făcut obiectul evaluării, subliniind că lupta împotriva drogurilor este o prioritate pe care o va aborda, în continuare, cu acţiuni concrete la nivelul structurilor MAI.

Referindu-se la evaluarea Regulamentului privind Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, Cătălin Predoiu a subliniat angajamentul de a sprijini în continuare activitatea FRONTEX, evidenţiind faptul că România se situează pe locul 2 atât în ceea ce priveşte personalul de la sediul Agenţiei, cât şi personalul operaţional al corpului permanent.

În cadrul prânzului de lucru care a abordat implicaţiile conflictului din Orientul Mijlociu şi consecinţele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pentru securitatea internă a UE, reprezentantul României a evidenţiat faptul că cele două conflicte armate suprapuse cu care ne confruntăm generează, pe lângă consecinţele umanitare devastatoare şi probleme securitare fără precedent la nivelul Uniunii, context în care este necesară continuarea eforturilor conjugate pentru a asigura securitatea cetăţenilor europeni.

În cadrul schimbului de opinii referitoare la dimensiunea externă a migraţiei, reprezentantul României a evidenţiat faptul că acest pilon rămâne un element esenţial pentru funcţionarea Pactului privind Migraţia şi Azilul, subliniind interesul României pentru relansarea relaţiilor cu statele din Africa, evoluţia pozitivă a colaborării bilaterale cu Tunisia, precum şi relaţia cu Serbia, permanent consolidată, cu rezultate foarte bune obţinute în cadrul Proiectului Pilot derulat în anul 2023 la frontiera cu acest stat.

În cadrul Consiliului JAI, ministrul român a avut întâniri cu omologii din Austria şi Bulgaria, ocazie cu care au fost abordate aspecte de interes de pe agenda bilaterală şi europeană.

De asemenea, în acelaşi context, a avut loc un schimb de scrisori între comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson şi ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care confirmă angajamentului părţilor de a continua, într-un cadrul mai structural, Proiectul Pilot implementat de România la frontiera cu Serbia, pe parcursul anului 2023. Iniţiativa se înscrie în linia demersurilor întreprinse de România pentru a contribui la abordarea eficientă a provocărilor actuale legate de migraţie şi reprezintă contribuţia efectivă a României la implementarea deciziilor formulate la nivelul UE, propunându-şi să ofere lecţii importante pentru viitor, inclusiv în ceea ce priveşte implementarea Pactului privind Migraţia şi Azilul, care urmează să fie adoptat în curând.

(Fluierul)