Ştiinţa a aflat ce vedem înainte de a muri. Electroencefalogramă unui pacient de 87 de ani spulberă misterul

Înainte de a muri, oamenii văd cu adevărat filmul vieţii lor.

Pentru prima dată, s-au găsit dovezi că, înainte cu puţin timp înainte de a muri, toată viaţa ne trece pe dinainte.

Informaţiile sunt susţinute de cercetări, publicate în Frontiers in Aging Neuroscience de un grup internaţional de specialişti, care a înregistrat, întâmplător, o electroencefalogramă a unui pacient de 87 de ani.

Viaţa ne trece cu adevărat înaintea ochilor chiar înainte de a muri şi, din pură întâmplare, avem dovada acestui fapt. Un grup de oameni de ştiinţă din Vancouver, Canada, a decis să măsoare undele cerebrale ale unui pacient de 87 de ani care dezvoltase epilepsie.

Dar, în timpul monitorizării neurologice, pacientul a suferit un atac de cord fatal, lăsând oamenilor de ştiinţă o înregistrare neaşteptată a unui creier pe moarte. Imaginile au dezvăluit că, cu 30 de secunde înainte şi 30 de secunde după moartea pacientului, undele cerebrale au urmat aceleaşi tipare ca în vise sau în amintiri.

Potrivit cercetătorilor, activitatea cerebrală de acest tip ar putea sugera că, cu puţin timp înainte de moarte, o persoană îşi revizuieşte de fapt întreaga viaţă ca pe un film.

Detaliile acestui studiu fascinant au fost publicate în jurnalul Frontiers in Aging Neuroscience. Ajmal Zemmar, coautor al studiului şi în prezent neurochirurg la Universitatea din Louisville, consideră că aceasta este prima înregistrare a unui creier pe moarte.

„De fapt, a fost complet aleatoriu, nu am plănuit să facem acest experiment sau să înregistrăm aceste semnale”, a spus el pentru BBC. Este imposibil de spus ce amintiri trec prin mintea unui muribund, fie că sunt triste sau fericite. Sau dacă îţi aminteşti de cei dragi sau te vezi în trecut.

Dar Zemmar este gata să parieze că o călătorie pe drumul memoriei, în această circumstanţă particulară, ar fi formată din amintiri „de lucruri bune, mai degrabă decât lucruri rele”. Şi precizează: „Ceea ce este memorabil este diferit pentru fiecare persoană”.

Zemmar a spus că în cele 30 de secunde înainte ca inima pacientului să înceteze să bată şi, astfel, să furnizeze sânge creierului bărbatului, undele sale cerebrale au urmat aceleaşi tipare ca atunci când îndeplinim sarcini cognitive înalte, cum ar fi concentrarea, visarea sau amintirile.

Acest tip de activitate a continuat chiar şi la 30 de secunde după ce inima pacientului s-a oprit, adică atunci când o persoană este în general declarată moartă.

„Aceasta ar putea fi ultima amintire a amintirilor pe care le-am trăit în viaţă şi care se repetă prin creierul nostru în ultimele secunde înainte de a muri”, explică Zemmar.

Studiul ridică, de asemenea, întrebări despre când, exact, viaţa se termină: când încetează inima să mai bată sau când încetează să funcţioneze creierul? Zemmar şi echipa sa au avertizat că nu se pot trage concluzii generale după un singur studiu. Faptul că pacientul era epileptic, cu creierul sângerând şi umflat, complică şi mai mult lucrurile.

Acesta este şi motivul pentru care omul de ştiinţă şi-a luat ceva timp înainte de a raporta ceea ce s-a întâmplat. Înregistrarea neaşteptată a fost făcută în 2016 şi apoi oamenii de ştiinţă au căutat cazuri similare pentru a consolida analiza, dar fără rezultat.

În trecut, un studiu efectuat pe şobolani sănătoşi în 2013 ne-a oferit câteva indicii. În acel studiu, cercetătorii americani au înregistrat niveluri crescute de unde cerebrale aproape de moarte până la 30 de secunde după ce inimile şoarecilor au încetat să bată, la fel ca rezultatele găsite la pacientul epileptic al lui Zemmar.

Asemănările dintre studii sunt relevante, potrivit omului de ştiinţă. Acum, oamenii de ştiinţă speră că publicarea acestui caz ar putea deschide uşa către alte studii despre ultimele momente ale vieţii.

„Cred că există ceva mistic şi spiritual în toată această experienţă aproape de moarte”, spune Zemmar. „Şi rezultate ca acesta reprezintă un moment pentru care trăiesc oamenii de ştiinţă”, conchide el.

(Fluierul)