Dificultățile cu care se confruntă ucrainenii refugiați în România

„Părinţii copiilor ucraineni care s-au refugiat în România declară că principalele lor nevoi sunt legate de ajutor financiar (23%), sprijin pentru accesarea serviciilor medicale (19%), cursuri de limba română (16%), servicii de afterschool pentru copii (13%) şi sprijin pentru găsirea unui loc de muncă (12%)”, sunt rezultatele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România şi ale cărei concluzii au fost făcute publice luni

Cei mai mulţi dintre părinţii ucraineni ai căror copii sunt incluşi în programele educaţionale ale acestei organizaţii spun că prioritate lor absolută este menţinerea în siguranţă a copiilor, urmată de accesul la servicii medicale, care de multe ori este dificil şi contra cost, şi de accesul la educaţie, menţionând, în acest sens, nevoia de transport gratuit pentru copii.

„La întrebarea dacă au fost expuşi unei situaţii de bullying sau agresiune, cele mai multe răspunsuri fac referire la atitudinea proprietarilor de locuinţe, care s-a schimbat odată cu lipsa sprijinului financiar acordat de stat”, informează Salvaţi Copiii.

Ancheta derulată pe parcursul lunii februarie, prin intermediul unui chestionar dar şi prin realizarea a 22 de focus grupuri formate din copii, adolescenţi şi adulţi arată că cei mai mulţi dintre refugiaţi locuiesc cu chirie în Romînia, şi doar unu din zece îşi poate acoperi toate nevoile de bază.

„93% dintre respondenţi locuiesc în apartamente sau case închiriate, 2,86% în centre de cazare puse la dispoziţie de guvern, 2,39% la persoane private, fără a plati chirie. Doar 10% dintre respondenţi îşi pot acoperi toate nevoile de bază, 26% majoritatea nevoilor, 60% parţial/unele nevoi, 4% nicio nevoie. Dintre nevoile pe care nu le pot acoperi, cele mai frecvente (74%) sunt legate de plata chiriei şi a utilităţilor, 54% sunt legate de vizite la doctor şi achiziţia de medicamente, 43% de îmbrăcăminte şi încălţăminte, 39% sunt legate de articole pentru uz casnic, 32% de mâncare”, informează oficialii Salvaţi Copiii.

În ceea ce priveşte educaţia 49,44% dintre copii sunt înscrişi în sistemul de învăţământ ucrainean, la distanţă, 19% sunt înscrişi în ambele sisteme (ucrainean la distanţă şi românesc), 12% urmează cursuri în şcoli şi grădiniţe din România, 10% urmează o formă de învăţământ de tip ucrainean în România, 8% nu sunt înscrişi în nicio formă de învăţământ.

Pentru copiii care nu sunt înscrişi în sistemul de învăţământ românesc, principala barieră menţionată, invocată de 71% dintre cei chestionaţi, a fost bariera lingvistică.

Nevoile legate de educaţie sunt legate, în cazul a 34% dintre copii, de sprijin pentru învăţarea limbii române, în timp ce 28% spun că au nevoie echipamente IT, 15% de rechizite, 10% de programe afterschool.

Statistica privind accesul la servicii medicale pentru copii realizată în urma anchetei arată că 37% spun că serviciile medicale sunt accesibile, 45% au răspuns că sunt dificil de accesat, 6% au răspuns ca nu au deloc acces, 10% au menţionat că nu au nevoie de aceste servicii, 2% preferând să nu răspundă,

Adulţii ucraineni refugiaţi au declarat, în proporţie de 30% ,că serviciile sunt accesibile, 54% au răspuns ca sunt dificil de accesat, 7% au răspuns că nu au deloc acces, pe când 9% au menţionat că nu au nevoie de servicii medicale.

Dintre refugiaţii intervievaţi, 62% nu erau angajaţi la momentul aplicării chestionarului, 17% erau angajaţi cu contract în România, 11% lucrează la distanţă pentru o companie din afara României, 7% sunt angajaţi fără contract de muncă, iar 3% sunt pensionari.

Principalele bariere în ceea ce priveşte găsirea unui loc de muncă în România sunt lipsa abilităţilor de comunicare în limba romană în 65% dintre cazuri, urmată de nevoia de îngrijire a unui membru al familiei, adult sau copil, pentru 54% dintre cei chestionaţi. Cei mai mulţi dintre cei care au participat la anchetă spun fie că nu vor, fie că nu ştiu dacă ar vrea să rămână să locuiască în România. Cu toate acestea, mulţi dintre cei care spun că vor rămâne adaugă ca aceasta este opţiunea copiilor şi faptul că aceştia îşi fac deja studiile aici. Cei care nu îşi văd viitorul aici menţionează dificultatea de a găsi un loc de muncă şi cea de a învăţa limba română, dorul de casă şi de cei apropiaţi.

Majoritatea nu vor pentru copiii lor abandonarea şcolii online din Ucraina, iar frecventarea paralelă este dificilă, bariera lingvistică fiind şi aici o problemă.

„Nevoi importante” ale refugiaţilor sunt, conform Salvaţi Copiii, „facilitarea accesului la educaţie (prin cursuri intensive de limba română, eventual cu burse/ campanii de conştientizare şi acceptare a necesităţii de integrare pentru reducerea riscului de bullying in şcoală (campanii pentru cetăţenii români); crearea unor oportunităţi pentru a facilita accesul la activităţile sportive, pregătirea sportivilor de performanţă; transport gratuit pentru copiii ucraineni, la fel ca şi pentru cei români şi facilitarea accesului la serviciile medicale prin informarea medicilor de familie în primul rând (încă nu este cunoscută procedura de înscriere pe platformă pentru a configura statutul de asigurat)”.

De la începutul războiului din Ucraina, în 24 februarie 2022, 5.486.365 de cetăţeni ucraineni (au intrat în România prin punctele de trecere a frontierei cu Ucraina şi Republica Moldova. Dintre cei care au tranzitat România, 4.460 au solicitat azil.

Până în prezent, Salvaţi Copiii România a oferit sprijin pentru 345.553 de persoane, dintre care 176.547 de copii ucraineni şi 169.006 de adulţi.

(Fluierul)