FOCUS Copilul meu e dependent. Ce fac, unde îl duc, că statul nu mă ajută!...

Un fenomen perfid acaparează din ce în ce mai agresiv viaţa românilor.

Deodată, pentru că semnele dependenţei de droguri pot fi lesne confundate cu capriciile adolescenţei prin care toţi am trecut, realizează adevărul - copilul lor se droghează.

Şi atunci începe calvarul, deşi statul, la cel mai înalt nivel, promite rezolvare- înfiinţează încă un „grup interinstituţional”.

În timp ce statul se face că rezolvă, câţiva oameni inimoşi din societatea civilă au început timid să construiască „ceva” pentru tinerii care au ajuns să se drogheze.

„România abordează dintotdeauna fenomenul consumului şi dependenţei de droguri cu ameninţări şi frică, cu poliţişti, procurori şi pedepse cu închisoarea şi nu ca o problemă medicală. Siguranţă publică vs. sănătate publică, în asta stă dilema naţiunii. Dar adicţia e o boală şi încă una dintre cele cu cel mai bun prognostic printre diagnosticele psihiatrice şi o să tot repetăm lucrul ăsta până constientizăm ce înseamnă că într-o ţară întreagă nu există nici măcar un singur centru cu paturi specializat pe tratarea minorilor care consumă substanţe psihoactive. Traseul se opreşte după internare-externare, pe când adicţia e o problemă care se rezolvă în luni de zile, poate chiar ani”, spune Melania Medeleanu, de la Asociaţia „Zi de Bine”.

ONG-ul amenajează, în parteneriat public privat, în Şcoala Sanatorială a Spitalului de Psihiatrie Voila, cu susţinerea specialiştilor în domeniu, centrul medico-educaţional pentru tineri şi adolescenţi cu adicţii, în cadrul Spitalului de Psihiatrie Voila C.R.E.A.A.Ti.V.

„Este pariul nostru că un centru de cazare pe termen lung, în inima pădurii din Câmpina, un spaţiu sigur, modern, fresh, care nu miroase a spital şi unde tinerii pacienţi pot să aibă parte, pe lângă tratament medical, de intervenţii de psihoterapie, de reconectare cu familiile lor, ergoterapie, sport şi art-terapie, de un program complet gândit de specialişti în adicţii, poate să fie un exemplu de bune practici din România, uşor replicabil în spitale de stat sau private”, adaugă ea.

Este vorba despre dr. Eugen Hriscu, de peste 20 de ani psihoterapeut şi medic psihiatru, unul dintre puţinii medici din România specializaţi în prevenirea şi tratamentul dependenţelor de substanţe, precum şi de dr. Irina Minescu, medic primar în psihiatrie pediatrică, managerul Spitalului de Psihiatrie Voila, care conduce o echipă de medici psihiatri pediatri şi psihologi tineri, implicaţi, dornici de perfecţionare.

„Împreună ne imaginăm un spaţiu de linişte, un spaţiu de reflecţie şi reconstruire de sine, un loc de stat şi una, două, trei luni, cu continuarea şcolii cu tot, un loc de revenire oricând mediul în care te întorci, inevitabil, devine iarăşi prea mult…”, încheie Melania Medeleanu.

Părintele, în afară să îşi ducă la un psihiatru copilul, să îi dea medicamente care să îi adoarmă pofta de droguri, nu are alt sprijin din partea statului.

„După ce am aflat adevărul, din cauza agresivităţii crescute, am decis să îl internăm. Aşa am aflat că internarea la psihiatrie pediatrică e o soluţie, de fapt e singura oferită de stat. Psihiatrul face consultul şi decide spitalizarea şi medicaţia. La consult, mai află şi el de la copii ce substanţe se mai poartă zilele astea. Cel puţin două din cele declarate de fecioru-meu nu erau cunosute echipei. Au căutat pe net să vadă ce-s alea şi ce conţin. Psihologul spitalului îi face şi el nişte morală: . La externare pleci cu o reţetă. Relaţia postspitalicească cu este inexistentă. Terapie? Centre? Suport? Investigaţii? Anchete? Nu, din contră! Subiectul nu există”, spune RP, părintele unui copil dependent de droguri.

La inceputul lunii octombrie 2023 ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, anunţa că vrea să existe cel puţin un centru de reabilitare a persoanelor dependente de droguri, în special copii şi adolescenţi, în fiecare judeţ.

„Cred că putem ca până în prima parte a anului viitor să avem aceste centre funcţionale”, adăuga el.

În 29 august, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, spunea că, la acel moment, „bătălia cu drogurile la categoria adulţi este pierdută”, iar prioritară este „salvarea tinerei generaţii”.

De altfel, subiectul consumului de droguri în rândul tinerilor a fost şi subiect de discuţii în ultima şedinţa a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării – a decis constituirea a încă unui grup de lucru interinstituţional sub coordonarea Guvernului.

„Gestionarea fenomenului prevenirii şi combaterii consumului de droguri în rândul tinerilor şi al elevilor, inclusiv tratamentul de specialitate, reabilitarea, reintegrarea socială şi recuperarea, presupune un efort naţional conjugat, multidisciplinar, cu implicarea instituţiilor din arcul guvernamental, a serviciilor de informaţii, a structurilor Ministerului Public, a autorităţilor locale şi a societăţii civile. Nu în ultimul rând, familia consumatorilor este deosebit de importantă şi are un rol esenţial în acest proces complex”, potrivit unui comunicat al CSAT.

(Fluierul)