Nota Redacției

Existența programului genetic (a ADN-ului), este pentru orice om rațional o dovadă suficientă că cineva l-a Creat, adică că există un Creator. Vă puteți imagina programe de computer și computere întregi, care să apară din NIMIC? Nici noi. Dar progresiștii asta CRED, în mod MISTIC, că Programul Genetic s-ar fi scris Singur, din NIMIC. Vă puteți imagina MAGIE MAI MARE decât asta ? Și totuși progresiștii (atei prin definiție) se autoprezintă "ca oameni raționali".

Ceea ce aflăm acum este că acest program genetic senzațional, numit de oameni ADN, sincronizează nu numai indivizii din cadrul aceleași generații (pentru a-și schimba genele, doar între ei și pentru a evita schimbul de gene cu generațiile mai bătrâne), ci sincronizează între ele (în timp, și ca durata de viață) și intrarea în existență a diverselor specii ce compun Viața.

Poate vă veți întreba "la ce folosesc", astfel de lucruri? Ei bine, cum ar fi ca un telefon Nokia 110 să se reproducă cu un Samsung Galaxy S9? Toată tehnologia lui S9 ar fi dată peste cap de primitivismul lui Nokia 110...Cum ar arăta copiii care ar rezulta dintr-un Nokia 110 și un Samsung Galaxy S9? Are vreo logică ca așa o reproducere să fie permisă? Nici una.

Iată că acum aflăm că aceste "sincronizări" stabilite de programul genetic, au loc nu numai în cadrul generațiilor de indivizi din cadrul aceleași specii, ci și în cadrul generațiilor de specii din cadrul tabloului mare al Vieții pe Pământ

Semn că sincronizarea și transferul de informații se face și între specii și că programul Vieții funcționează ca un tot unitar

Cu alte cuvinte, ca să continuăm comparația improprie, cu "speciile tehnologice", "specii" cum ar fi Telefoanele Inteligente, Mașinile care se conduc Singure și Computerele dotate cu Inteligență Artificială, trăiesc în aceeași segment de timp istoric. Căci pentru orice inteligență, ar fi absurd ca "Inteligența Artificială" să fie contemporană cu folosirea Abacului, în loc să fie contemporană cu "Mașinile care se conduc singure"

Deștept program ADN-ul ăsta, nu? Vă dați dați seama atunci, cam cât de deștept e, cel care l-a conceput?

Studiul privind schimbarea genelor dezvăluie noi fațete ale evoluției. După analizarea codurilor genetice ale ADN-ul mitocondrial la peste 100.000 de specii, cercetătorii au găsit un semn care arată că aproape toate animalele au apărut cam în același timp cu oamenii

28 mai 2018

Pentru cei 7,6 miliarde de oameni din lume, 500 de milioane de vrabii de case sau 100 000 de sandpiperi, diversitatea genetică "este cam aceeaşi" în interiorul fiecăreia din aceste specii, a declarat Mark Stoeckle de la Universitatea Rockefeller din New York, pentru AFP.

Cine ar fi bănuit că un test genetic portabil folosit pentru a demasca barurile de sushi care ar pune capăt tilapiei pentru ton, ar putea oferi o perspectivă profundă asupra evoluției, inclusiv modul în care apar speciile noi?

  Și cine ar fi crezut că va trage prin cinci milioane din aceste instantanee genetice - numite "coduri de bare ADN" - colectate de la 100.000 de specii de animale de către sute de cercetători din întreaga lume și depuse în baza de date GenBank condusă de guvernul SUA?

Acesta ar fi Mark Stoeckle de la Universitatea Rockefeller din New York și David Thaler de la Universitatea din Basel din Elveția, care împreună au publicat săptămâna trecută concluziile care vor șterge, dacă nu chiar răstoarnă definitiv, mai multe idei despre evoluția Evoluției.

Este vorba, de exemplu, de biologia manualelor, că speciile cu populații mari, care se deplasează prea mult - cum sunt furnicile, șobolani, oameni - vor deveni mai distanțate genetice în timp.

Dar este adevărat?

Raspunsul este nu, a spus Stoeckle, autorul principal al studiului, publicat in revista Human Evolution.

Pentru cei 7,6 miliarde de oameni ai planetei, 500 de milioane de vrabii de case sau 100.000 de nisip, diversitatea genetica "este cam aceeaşi", a declarat el pentru AFP.

Cel mai surprinzător rezultat al studiului, probabil, este că nouă din cele 10 specii de pe Pământ de astăzi, inclusiv oamenii, au apărut în urmă cu doar 100.000-200.000 de ani.

"Această concluzie este foarte surprinzătoare și am luptat împotriva ei cât de greu am putut", a declarat Thaler pentru AFP.

Această reacție este de înțeles: cum explicăm faptul că 90% din viața animalelor, din punct de vedere genetic, este aproape aceeași vârstă?

A existat un eveniment catastrofal acum 200.000 de ani, care aproape a șters viața şi a creat-o din nou?

Mai simplu, mai ieftin

Pentru a înțelege răspunsul, trebuie să înțelegeți codurile de bare ADN. Animalele au două tipuri de ADN.

Cel cu care suntem cel mai familiarizați, ADN-ul nuclear, din nucleul celulei, este transmis la majoritatea animalelor de părinți de sex masculin și feminin și conține planul genetic pentru fiecare individ.

  In analizarea codurilor de bare ADN la peste 100.000 de specii, cercetatorii au descoperit un semnal care arata ca aproape toate animalele au aparut simultan aproximativ în acelasi timp ca si oamenii.

Genomul - format din ADN - este construit cu patru tipuri de molecule aranjate în perechi. La om, există trei miliarde din aceste perechi, grupate în aproximativ 20.000 de gene.

Dar toate animalele au, de asemenea, ADN în mitocondriile lor, care sunt structurile mici din fiecare celulă care transformă energia din alimente într-o formă pe care celulele o pot folosi.

  Mitochondria conține 37 de gene, iar una dintre ele, cunoscută sub numele de COI, este utilizată pentru a face codificarea de bare ADN.

Spre deosebire de genele din ADN-ul nuclear, care pot diferi foarte mult de la specie la specii, toate animalele au acelasi set de ADN mitocondrial, oferind o baza comuna pentru comparație.

ADN-ul mitocondrial este, de asemenea, mult mai simplu, și prin urmare e mai uşor, pentru a fi izolat.

În jurul anului 2002, biologul canadian Paul Hebert, care a inventat termenul "cod de bare ADN", a stabilit o modalitate de identificare a speciilor prin analizarea genei COI.

Secventa mitocondriala s-au dovedit a fi perfectă pentru aceasta abordare pentru toate animalele, deoarece gena are un echilibrul format de doua proprietăți conflictuale, a spus Thaler.

Mutații "neutre"

Pe de o parte, secvența genei COI este similară pentru toate animalele, ceea ce ușurează selectarea și compararea versiunilor acesteia.

Pe de altă parte, fragmentele ei mitocondriale din specii diferite sunt suficient de diferite pentru a putea distinge între fiecare specie.

Diferențele dintre specii a acestei gene "coincid aproape perfect cu denumirile speciilor făcute de experți specialiști în fiecare domeniu de animale", a spus Thaler.

În analizarea codurilor de bare la peste 100.000 de specii, cercetătorii au găsit un semn care arată că aproape toate animalele au apărut cam în același timp cu oamenii.

Ceea ce au văzut au fost o lipsă de variație în așa-numitele mutații "neutre", care sunt ușoarele modificări ale ADN-ului de-a lungul generațiilor, care nu ajută nici să rănească dar nici să îmbunătățească șansele individului de supraviețuire.

Cu alte cuvinte, aceste modificări erau irelevante în ceea ce privește factorii naturali și sexuali ai evoluției.

  Noul studiu ADN a constatat că nouă din cele 10 specii de pe Pământ de astăzi, inclusiv oamenii, au apărut în urmă cu 100.000-200.000 de ani

Mai mult sau mai puțin asemănătoare cu aceste mutații "neutre" sunt cele ale inelelor dîn lemnul arborilor - căci ambele dezvăluie vârsta aproximativă a unei specii, respectiv a acelui arbor

Ceea ce ne aduce înapoi la întrebarea noastră: de ce majoritatea covârșitoare a speciilor existente astăzi au apărut la aproximativ același timp?

Darwin e încurcat

" O catastrofă de mediu reprezintă o posibilitate", a explicat Jesse Ausubel, director al Programului pentru mediul uman de la Universitatea Rockefeller.

"Viruși, epoci glaciare, noi concurenți de succes, pierderi masive datorită prădătorilor - toate acestea pot provoca perioade în care populația unui specii să scade brusc", a declarat el pentru AFP, comentând studiul.

"În aceste perioade, este mai ușor ca o inovație genetică să măture populația și să contribuie la apariția unei noi specii".

Dar ultimul eveniment de dispariție în masă a fost acum 65,5 milioane de ani, când o lovitură probabilă a asteroizilor a distrus dinozaurii și jumătate din toate speciile de pe Pământ. Aceasta înseamnă că o "strangulare" a populației este doar o explicație parțială, în cel mai bun caz, a acestei descoperiri.

"Cea mai simplă interpretare este că viața este mereu în evoluție", a spus Stoeckle.

"Este mult mai probabil ca - în orice moment în evoluție - animalele vii la acel moment au apărut relativ recent".

"Din această perspectivă, o specie durează doar o anumită perioadă de timp înainte ca aceasta să evolueze în ceva nou sau să dispară" (n.red. Ok. Dar aici e vorba de mult mai mult. E vorba şi de o sincronizare nu numai a duratei de viață a unor specii complet diferite, ci şi de o sincronizare a începutului și a sfârșitului acestei durate)

Și totuși - o altă descoperire neașteptată din studiu - arată că speciile au limite genetice foarte clare și că nu există nimic între ele", din ceea ce unii numesc "specii de tranziție".

"Dacă indivizii sunt stele, atunci speciile sunt galaxii", a spus Thaler. "Sunt clustere compacte în vasta spațiului gol al secvențelor."

Absența unor specii "intermediare" este ceva care, de asemenea, l-ar fi încurcat pe Darwin, a mai spus cercetătorul

(Fluierul)