Care sunt Legile după care apar Întămplările

Mintea noastră se răzvrătește la ideea de întâmplător

Am evoluat ca specie pentru a avea descoperiri rafinate cu mult înainte de apariția științei, ne-am dat seama că un cer de culoare somonie anunță o furtună puternică sau că fața arzândă a unui copil anunță o noapte dificilă.

Mințile noastre încearcă automat să pună datele într-un cadru care să ne permită să înțelegem observațiile noastre , să le folosim pentru a înțelege evenimentele și pentru a le putea prezice.

Întamplarea este atât de dificil de înțeles deoarece funcționează împotriva instinctelor noastre de identificare a modelelor. Ea ne spune că uneori nu există un model care să fie găsit. Ca rezultat, aleatoriul este o limită fundamentală a intuiției noastre; se spune că există procese pe care nu le putem anticipa pe deplin. Este un concept pe care îl acceptăm greu, chiar dacă este o parte esențială a modului în care funcționează cosmosul .

Fără o înțelegere a alegerii, suntem blocați într-un univers perfect previzibil, care pur și simplu nu există în afara propriilor noastre minți. Aș susține că numai o dată ce înțelegem 3 legi ale întâmplării putem să ieșim din insistența noastră primitivă asupra predictibilității și să apreciem universul pentru ceea ce este mai degrabă decât ceea ce dorim să fie.

Prima lege a a întâmplării: Există lucruri întâmplătoare.

Folosim tot felul de mecanisme pentru a evita întâmplarea. Vorbim despre karma, într-o egalizare cosmică care leagă împreună evenimentele care nu au legătură. Noi credem în mersul norocului , în bine și în rău. Susținem că suntem influențați de stele, de fazele lunii și de mișcarea planetelor din ceruri. Când ne îmbolnăvim grav,chiar de cancer, presupunem automat că ceva - sau cineva - este de vină.

Dar multe evenimente nu sunt complet previzibile sau explicabile. Dezastrele se întâmplă în mod aleatoriu, atât pentru oamenii buni, cât și pentru cei răi, pentru indivizii care nu sunt sub o stea norocoasă cât și pentru cei care au o aliniere planetară favorabilă. Uneori, puteți face o presupunere bună despre viitor, intamplarea poate deforma chiar și predicțiile cele mai solide ,dar nu fiți surprins dacă sunteți depășit ca durată de viață de motociclistul obez, fumător și împătimit de viteză.

Mai mult, evenimentele întâmplătoare le pot imita pe cele neîntâmplătoare. Chiar și cei mai sofisticați oameni de știință pot avea dificultăți în a spune diferența dintre un efect real și unul întîmplător . Intamplarea face ca medicația placebo să pară un tratament miraculoas, compuși inofensivi par a fi otrăvuri mortale și poate crea chiar si particule subatomice din nimic.

A doua lege a întâmplării: unele evenimente sunt imposibil de prezis.

Dacă intri într-un cazinou din Las Vegas și observi mulțimea adunată în jurul mesei de joc, probabil vei vedea pe cineva care crede că are o șansă . Pentru că a câștigat mai multe mâini la rând, creierul îi spune că va continua să câștige, așa că va continua să joace. Poți vedea, de asemenea, pe cineva care pierde.

Creierul acestuia , ca și al câștigătorului, îi spune să continue sa joace. Din moment ce pierde de atâta timp, crede că asta se datorează doar unei lipse accidentale de noroc; el nu se va îndepărta de la masă din cauza fricii de a pierde.

Spre deosebire de ceea ce spun creierii noștri, nu există nici o forță mistică care să încununeze un câștigător cu noroc și nici un simț cosmic al justiției care să asigure că norocul unui ratat se va întoarce. Universului nu-i pasă dacă pierzi sau câștigi ; fiecare rotire a zarurilor este la fel ca oricare alta.

Indiferent cât de mult efort depuneți în a observa cum se comportă zarurile sau cât de meticulos i-ați urmărit pe oamenii care par să aibă noroc , nu veți avea absolut nicio informație despre care va fi următoarea lovitură corectă. Rezultatul unei lovituri este complet independent de istoria sa.

Și, ca rezultat, orice program de a obține un fel de avantaj prin observarea tabelului va fi condamnat la eșec.

Evenimente ca acestea ,evenimente independente, pur întâmplătoare ,sfidează orice încercare de a găsi un model deoarece nu există nici unul care să fie identificat.

Întâmplarea oferă o constrângere absolută a ingeniozității umane; înseamnă că logica noastră, știința noastră, capacitatea noastră de a raționa pot pătrunde doar atât în prezicerea comportamentului cosmosului/lumii. Indiferent de metodele pe care le încerci, indiferent de teoria pe care o creezi, indiferent de logica pe care o folosești pentru a prezice următorul rezultat al aruncării zarului , există întotdeauna o șansă de 5/6 să greșești. Întotdeauna.

A treia lege a întâmplării: evenimentele întâmplătoare se comportă Previzibil în Ansamblu, chiar dacă nu sunt previzibile individual

Întâmplarea este descurajantă; ea stabilește limite dincolo de care chiar și cele mai sofisticate teorii nu pot merge, ascunzând elementele naturii chiar și din cele mai determinate întrebări. Cu toate acestea, a spune că ceva este aleatoriu nu este echivalent cu a spune că nu putem înțelege. Departe de asta. Întâmplarea urmează setul propriu de reguli ,reguli care fac comportamentul unui proces aleatoriu inteligibil și previzibil.

Aceste reguli afirmă că, deși un singur eveniment aleatoriu ar putea fi complet imprevizibil, o colecție de evenimente aleatorii independente este extrem de previzibilă și cu cât numărul de evenimente este mai mare, cu atât vor deveni mai previzibile.

Legea numerelor mari este o teoremă matematică care dictează faptul că evenimentele repetitive, independente aleatoare, converg cu precizie asupra unui comportament mediu previzibil.

Un alt instrument matematic, teorema limitei centrale, vă spune exact cât de departe de această medie este probabil o anumită colecție de evenimente.

Cu aceste instrumente, indiferent cât de haotic, cât de ciudat poate fi un comportament aleator pe termen scurt, putem transforma acest comportament în previziuni stabile și precise pe termen lung.

Regulile întâmplării sunt atât de puternice încât au dat fizicii unele dintre legile cele mai sacrosante și imuabile.

Deși atomii dintr-o cutie plină de gaz se mișcă la întâmplare, comportamentul lor colectiv este descris printr-un set simplu de ecuații determinate.

Chiar și puterea legilor termodinamicii derivă din predictibilitatea unui număr mare de evenimente aleatorii; ele sunt indiscutabile numai pentru că regulile întămplărilor sunt atât de ferme.

Paradoxal, comportamentul imprevizibil al evenimentelor aleatorii ne-a dat previziunile cu care ne confruntăm cel mai mult.

Preluare: Edge.org

Nota Redacției

Prima lege a întâmplării: Există astfel de lucruri cum sunt lucrurile intamplatoare

"Legile intamplarilor" descrise mai sus nu sunt legi ale fizicii realului - nu există nici o interacțiune fizică care să determine ca întâmplările să fie predictibile pe ansamblu

Ca un exemplu: nu există nici o interacțiune fizică care să facă (la aruncarea monedei) ca numărul de steme să tindă să fie din ce în ce mai apropiat de numărul banilor. Din contră interacțiunile fizice ce pot apărea ( "vântul", "o monedă centrată greșit") în timpul aruncatului monedei, nu fac decât să altereze rezultatele impuse de această lege, lege ce acționează pe Nevăzute, o lege Nesesizabilă pentru Aparate căci nu aparținii lumii realului. E o lege cu adevărat MIRACULOASĂ care nu ține de lumea reală, ci care, doar are efecte în lumea reală.

"Legile intamplarilor" țin de modul in care se intrupeaza/intra-in-realitate universul nostru real si de modul in care e construit universul posibilitatilor care il genereaza pe cel real

De unde stim ca exista "în mod real" un univers al posibilitatilor și ca nu e doar o fictiune (o abstractie matematica ) in mintea noastra?

Stim pentru ca VEDEM (ex. în cazul de mai sus, al aruncatului monedei numărul de steme tinde să fie din ce în ce mai apropiat de numărul banilor) pentru că "3. Evenimentele intamplatoare se comportă Previzibil în Ansamblu".

Acesta e un FAPT REAL. Pentru ca el să se petreacă, el necesită existenta unor structuri ale posibilului care sunt supuse unor legi fizice ale posibilului și a regulilor după care posibilul devine realitate.

Fara existenta acestor legi care guverneaza întruparea posibilului "evenimentele intamplatoare NU ar putea fi Previzibile în Ansamblu".

Și totuși ce-nseamnă că Universul nostru e puternic cauzal?

Vizual si impropriu spus - daca arunci cu o piatra de la o distanta nu prea mare dupa capul cuiva, ai sanse mari sa-l lovești și să-i spargi capul.

Logic și măsurabil:
1. daca arunci de 100 de ori cu moneda, eroarea de la 50% stema si 50% ban (cat da la infinit) e mai mica sau egala cu 10%
2. daca arunci de 10.000 de ori cu moneda, eroarea de la 50% stema si 50% ban e mai mica sau egala cu 1%

Iar aruncatul monedei e un eveniment relativ simplu care nu prea depinde de alte evenimente...Vă dați seama cât de repede se face convergența în cazul evenimentelor complexe care depind de mai multe lucruri?

(Fluierul)