...în copilărie

prof.dr. Carmen Dorobăţ - manager Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi: "La copii sub 6 luni bolnavi înseamnă că nici mama nu a fost vaccinată contra rujeolei, altfel ar fi primit anticorpii protectori de la ea". Realitatea E PE DOS. Mama nu transmite anticorpi TOCMAI pentru că a fost vaccinată în copilărie...(explicația în acest articol)

Dezinformarea prof.dr. Carmen Dorobăţ

Știrea AGERPRES

Un copil de doar două luni a fost adus de la Bacău în stare gravă la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi, după ce a fost diagnosticat cu rujeolă

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, prof.univ.dr. Carmen Dorobăţ, a declarat, miercuri, că bebeluşul este internat la terapie intensivă şi respiră cu ajutorul aparatelor.

"Au fost mai multe cazuri de rujeolă internate la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi în ultima perioadă. În ultimele două-trei săptămâni au fost patru cazuri din judeţul Bacău. Din nefericire, în ultimele 24 de ore am dat un aviz de transfer pentru un copil de două luni, cu insuficienţă respiratorie acută din cauza rujeolei. În prezent se află internat la terapie intensivă, la noi. Este clar că este o urmare a unei acţiuni de nevaccinare la nivelul populaţiei. La nivelul copiilor de sub 6 luni înseamnă că nici mama nu a fost vaccinată. Dacă ar fi fost vaccinată, ar fi primit anticorpii protectori de la mamă. A fost o perioadă lungă în care populaţia nu s-a vaccinat", a declarat dr. Carmen Dorobăţ.

Medicul sfătuieşte mamele să îşi vaccineze copiii, menţionând că, la nivelul judeţului, a fost implementat, cu ajutorul Consiliului Judeţean, un proiect care vizează sensibilizarea populaţiei din mediul rural în ceea ce priveşte vaccinarea antirujeolică.

"Poate nu este vorba de o cifră matematică spectaculoasă, dar am crescut cu câteva procente în ceea ce înseamnă copiii vaccinaţi la nivelul judeţului Iaşi. Poate că o astfel de experienţă ar trebui împărtăşită şi de colegii noştri din alte judeţe şi autorităţile locale. Rujeola nu omoară prin ea însăşi, ci prin complicaţii. Sunt complicaţii respiratorii, la nivelul sistemului nervos central şi chiar complicaţii tardive, care pot duce la deces prin infecţii la nivelul sistemului nervos central. De aceea sfătuim să se vaccineze populaţia", a declarat Carmen Dorobăţ

Sursa-1 : Agerpres - Copil de două luni din Bacău, internat la Teraăie Intensivă la spitalul de Boli Infecțioase Iași, cu rujeolă

Sursa-2 care face direct propagandă mincinoasă: EVZ - "Când un copil sub 6 luni face rujeolă, nici mama nu e vaccinată"

Nota Redacției - Cu alte cuvinte niște indivizi s-au gândit cum să facă ei o manipulare, din cazul dramatic al unui bebeluș de 2 ani care are rujeolă, pentru că mama sa nu are anticorpi de rujeolă și pentru că fiind sub 1 an, nu poate fi vaccinat pentru rujeolă pentru că dacă i se dă vaccinul o poate păți rău.

N.Redacției: În ce constă DEZINFORMAREA d-nei prof. dr. etc. ... Carmen Dorobăț?

Copiii sub un an nu pot fi vaccinați din cauza pericolelor pe care le-ar cauza vaccinul. Mamele care au avut rujeolă în copilărie primesc imunitate pe viață şi deci au anticorpii pe care îi transmit şi sugarilor lor. Mamele care au fost vaccinate în copilărie (şi din acest motiv nici n-au mai făcut natural boala), nu mai transmit acești anticorpi sugarilor lor, pentru că anticorpii generați de vaccin, se pierd odată cu trecerea timpului, până dispar, spre deosebire de cei generați de sistemul imunitar (în timpul bolii), pe care îi ai PE VIATĂ. Deci tocmai mamele care au fost vaccinate de rujeolă la vârstă şcolară îşi expun sugarii la boală...În timp ce, mamele care au făcut rujeolă când au fost mici, îşi protejează bebelușii transmițându-le acestora anticorpii lor. Mai mult, aşa cum ştiți e periculos pentru făt ca femeile gravide să se re-vaccineze în timpul sarcinii. (Iar dacă nu a făcut rujeolă în copilărie, dacă a fost vaccinată anticorpii s-au pierdut până la vârsta adultă, iar dacă nu a fost, nu i-a avut niciodată - adică tot aia e, căci în prezent nu-i mai are).

NU e bine d-nă să dezinformați. Nu de alta dar vă faceți de râs cu prof. dr. etc. - mai ales când sunt medici în străinătate cu doctoratul în imunologie, care spun ce am prezentat noi mai sus (a căror părere o puteți citi mai jos), adică care spun exact pe dos decât dezinformați dvs.

Acum numărați: câți bebeluşi sugari până la 2 ani au murit în total, din cei 39 de morți şi veți vedea că sunt marea majoritate ...Dacă mamele lor ar fi avut rujeolă când au fost mici, aceşti sugari nu ar mai fi murit, anticorpii mamelor ar fi trecut la sugari.

Explicația ştiințifică reală

Din cauza imunizării produse de vaccinuri (care se pierde în timp), campaniile masive de vaccinare au distrus Imunitatea Naturală a Mamelor și din acest motiv au distrus Protecția Imunitară Naturală care este obținută PE VIAȚĂ și pe care Mamelor o transmit bebelușilor în primul an de viață

Tetyana Obukhanych - PhD in Immunology : "Rujeola e mai periculoasă pentru sugari și adulți decât pentru copiii de vârstă școlară.
În ciuda șanselor mari de expunere în epoca de pre-vaccinare a rujeolei, practic nu s-a întâmplat niciodată ca ea să apară la copiii cu vârste mai mici de un an datorită mecanismului robust de transfer al imunității materne.
Vulnerabilitatea copiilor foarte mici la rujeolă, de astăzi, este rezultatul direct al campaniei de vaccinare în masă prelungită din trecut, în timpul căreia mamele lor, vaccinate în copilărie, nu au fost în măsură să experimenteze rujeola în mod natural la o vârstă școlară sigură și să stabilească o Imunitate pe Viată, care ar fi fost, de asemenea, transferată copiilor lor și care i-ar fi protejat de rujeolă pentru primul an de viață" - spune Tetyana Obukhanych - PhD in Immunology

---

(N.Red. Cum bebelușii nu pot fi vaccinați în primul an de viață din cauza riscurilor vaccinului ei rămân practic complet neprotejați din cauză că imunitatea naturală a mamelor a fost eliminată. Fanaticii de la noi au propus vaccinarea copiilor sub 1 an în anumite situații fără a prezenta toate riscurile aferente acestei decizii)

Nota Redacției - Vă lăsăm pe dvs. să decideți singuri pe cine să credeți. Pe Tetyana Obukhanych care are un doctorat în Imunologie sau pe prof. dr. Carmen Dorobăț. Noi v-am prezentat ambele opinii (plus opinia noastră)

Harvard Immunologist: Copiii nevaccinați prezintă acelaşi risc de a transmite virusul ca şi copiii vaccinați raportat la vaccinurile actuale.

29 aprilie 2017

Harvard Immunologist spune că copiii nevaccinați nu prezintă risc pentru copiii vaccinați

Un imunolog de la Harvard a scris o scrisoare deschisă care explică de ce copiii nevaccinați nu prezintă un risc pentru omologii lor vaccinați sau mai exact copiii nevaccinați prezintă acelaşi risc de a transmite virusul ca şi copiii vaccinați raportat la vaccinurile actuale.

Raportat de site-ul Vaxxter.com:

Stimate legislator:

Numele meu este Tetyana Obukhanych. Eu dețin un doctorat în Imunologie.

Scriu această scrisoare în speranța că aceasta va corecta mai multe percepții greșite despre vaccinuri, pentru a vă ajuta să formați o înțelegere echitabilă și echilibrată, susținută de teoria vaccinului acceptată și de noile descoperiri științifice.

Copiii nevaccinați reprezintă o amenințare mai mare pentru public decât pentru cei vaccinați?

Adesea se spune că cei care aleg să nu-și vaccineze copiii din motive de conștiință pun în pericol restul publicului și acesta este motivul care stă la baza majorității legislației de a pune capăt scutirilor de vaccin care sunt în prezent luate în considerare de legislatorii federali și de stat la nivel național.

Ar trebui să știți că natura protecției oferite de multe vaccinuri moderne - și care include majoritatea vaccinurilor recomandate de CDC pentru copii - nu este în concordanță cu o astfel de declarație.

Am subliniat mai jos vaccinurile recomandate care nu pot împiedica transmiterea bolii fie pentru că nu sunt proiectate pentru a împiedica transmiterea infecției (mai degrabă sunt destinate să prevină simptomele bolii), fie pentru că sunt pentru boli netransmisibile.

Persoanele care nu au primit vaccinurile menționate mai jos nu prezintă o amenințare mai mare pentru publicul larg decât cele care au, ceea ce implică faptul că discriminarea copiilor neimunizați într-un cadru școlar public nu poate fi justificată.

IPV (vaccin poliovirus inactivat) nu poate împiedica transmiterea poliovirusului.

Poliovirusul sălbatic a fost inexistent în SUA timp de cel puțin două decenii.

Chiar dacă poliovirusul sălbatic urma să fie reimportat prin călătorie, vaccinarea pentru poliomielita cu IPV nu poate afecta siguranța spațiilor publice.

Vă rugăm să rețineți că eradicarea sălbatică a poliovirusului se datorează utilizării unui vaccin diferit, OPV sau vaccin poliovirus oral.

În ciuda faptului că este capabil să împiedice transmiterea poliovirusului sălbatic, utilizarea OPV a fost eliminată cu mult timp în urmă în SUA și înlocuită cu IPV din cauza preocupărilor legate de siguranță.

Tetanusul nu este o boală contagioasă, ci una care mai degrabă se produce din răni profunde, contaminate cu spori C. tetani.

Vaccinarea pentru tetanos (prin vaccinul combinat DTaP) nu poate altera siguranța spațiilor publice;

Se intenționează să se facă numai protecția personală.

Deși este destinat să prevină efectele provocate de boală ale toxinei difterice, vaccinul cu toxoid difteric (conținut de asemenea în vaccinul DTaP) nu este conceput pentru a preveni colonizarea și transmiterea C. diphtheriae.

Vaccinarea pentru difterie nu poate modifica siguranța spațiilor publice; Este, de asemenea, destinat exclusiv protecției personale.

Vaccinul pertussis acelular (aP) (elementul final al vaccinului combinat DTaP), utilizat în prezent în SUA, a înlocuit întregul vaccin cu pertussis de la sfârșitul anilor 1990, urmată de o renaștere fără precedent a tusei convulsive.

Un experiment cu o infecție deliberată de pertussis la primate a evidențiat faptul că vaccinul aP nu este capabil să prevină colonizarea și transmiterea B. pertussis.

FDA a emis un avertisment cu privire la această constatare crucială. [1]

Mai mult, întâlnirea din 2013 a consiliului de consilieri științifici la CDC a relevat date alarmante suplimentare că variantele de pertussis (tulpini negative PRN) care circulă în prezent în SUA au dobândit un avantaj selectiv pentru a infecta cei care sunt actualizați pentru stimulentele lor DTaP , ceea ce înseamnă că persoanele care sunt la zi cu vaccinarea sunt mai susceptibile de a fi infectate și astfel contagioase decât persoanele care nu sunt vaccinate.

Dintre numeroasele tipuri de viruşi gripali, H. influenzae, vaccinul Hib acoperă numai tipul b. În ciuda intenției sale unice de a reduce transportul simptomatic și asimptomatic (fără boală) Hib, introducerea vaccinului Hib a schimbat din greșeală dominarea sușei față de alte tipuri de H. influenzae (de la a la f).

Aceste tipuri au provocat o boală invazivă de severitate ridicată și o creștere a incidenței la adulți în epoca vaccinării Hib a copiilor. Populația generală este mai vulnerabilă la boala invazivă acum decât a fost înainte de începerea campaniei de vaccinare Hib. Discriminarea împotriva copiilor care nu sunt vaccinați pentru Hib nu are nici un sens științific în epoca bolii non-tip H. influenzae.

Hepatita B este un virus transmis prin sânge. Nu se răspândește într-un cadru comunitar, în special în rândul copiilor care nu se pot angaja în comportamente cu risc sporit, cum ar fi împărțirea acului sau sexul. Vaccinarea copiilor pentru hepatita B nu poate modifica semnificativ siguranța spațiilor publice.

În plus, admiterea la școală nu este interzisă pentru copiii care sunt transportatori cronici de hepatită B.

Prin urmare a interzice admiterea în școli pentru cei care sunt pur și simplu nevaccinați - și care nici măcar nu transporta hepatită ar constitui o discriminare nerezonabilă și ilogică.

(N.Red. prezența la şcoală nu este interzisă nici pentru cei bolnavi de SIDA .Dimpotrivă există indicații de la minister ca numele celor bolnavi să fie ținut secret față de ceilalți copii. Brusc cei nevaccinați vor deveni mai tarați de către sistemul progresist decât leproşii, în timp ce purtători reali ai virusului hepatitei B sau ai virusului HIV ce produce SIDA sunt admişi în şcoli)

În concluzie, o persoană care nu este vaccinată cu vaccinuri IPV, DTaP, HepB și Hib din motive de conștiință nu prezintă un pericol suplimentar pentru public decât o persoană care este. Nu este justificată nicio discriminare.

Cât de des se întâmplă evenimente adverse grave ale vaccinului?

Se spune adesea că vaccinarea duce rareori la evenimente adverse grave. Din păcate, această afirmație nu este susținută de știință.

Un studiu recent realizat în Ontario, Canada, a stabilit că vaccinarea conduce, de fapt, la o vizită la camera de urgență a spitalelor în următoarele 12 luni, pentru 1 din 168 de copii care au primit un vaccin și pentru 1 din 730 de copii în următoarele 18 luni care urmează vaccinării.

Atunci când după vaccinarea copiilor, riscul unui eveniment advers care necesită o vizită la urgențe (ER), e demonstaat statistic ca fiind ridicat, vaccinarea trebuie să rămână o alegere pentru părinții care, în mod evident, nu sunt dispuși să își asume acest risc imediat, pentru a-și proteja copiii de bolile care sunt în general considerate ușoare sau la care copiii lor nu pot fi expuși niciodată.

Poate discriminarea familiilor care se opun vaccinurilor din motive de conștiință să prevină apariția viitoarelor boli ale bolilor infecțioase virale, cum ar fi rujeola?

Cercetătorii din domeniul rubeolicii au fost de mult timp conștienți de "paradoxul rujeolic". Citez din articolul de Polonia și Jacobson (1994) "Nerespectarea obiectivului de eliminare a rujeolei: paradoxul aparent al infecțiilor rujeolei la persoanele imunizate". Intern Med. 154: 1815-1820:

Paradoxul aparent este ca, pe masura ce ratele de imunizare a rujeolei cresc la un nivel ridicat la o populatie, rujeola devine o boala a persoanelor imunizate ". [2]

Cercetările ulterioare au stabilit că în spatele "paradoxului rujeolic" este o fracțiune din populație, numită respondenți cu răspuns scăzut la vaccin.

Persoanele care nu răspund deloc sau au un răspuns imunitar scăzut la vaccinare sunt cele care au un răspund imunitar slab sau deloc la prima doză a vaccinului împotriva rujeolei. Acești indivizi au apoi un răspuns imun slab și la vaccinarea ulterioară RE și s-au întors repede în grupul de "susceptibili" în decurs de 2-5 ani, în ciuda faptului că au fost complet vaccinați [3].

Re-vaccinarea nu poate corecta reacția scăzută: aceasta pare a fi o trăsătură imuno-genetică [4]. Proporția respondenților cu răspuns scăzut în rândul copiilor a fost estimată la 4,7% în SUA [5].

Studiile privind izbucnirea rujeolei în Quebec, Canada și China atestă faptul că încă apar epidemii de rujeolă, chiar și atunci când respectarea vaccinării se situează în cel mai înalt nivel (95-97% sau chiar 99%).

Acest lucru se datorează faptului că, chiar și la persoanele care au un răspuns imunitar mare la vaccinuri, anticorpii induşi de vaccin au scăzut în timp.

Vaccinul imunitar nu echivalează cu imunitatea pe toată durata vieții dobândită după expunerea naturală.

S-a constatat că au fost descoperite persoane vaccinate care au dezvoltat rujeola și care sunt contagioase. De fapt, două epidemii majore de rujeolă din 2011 (în Quebec, Canada și în New York, New York) au fost reimportate și declanșate de către persoanele vaccinate anterior. [6] [7]

Luate împreună, aceste date arată că eliminarea scutirilor de vaccin, nevaccinare utilizată în prezent doar de către un mic procent din familii, nu va rezolva problema reapariției bolii și nici nu va împiedica reimportul și izbucnirea bolilor eliminate anterior.

Este Discriminarea împotriva celor care nu se vaccinează conștiincios o soluție practică?

Majoritatea cazurilor de rujeolă în recentele focare din SUA (inclusiv recentul focar Disneyland) sunt adulții și copiii foarte mici, în timp ce în perioada de dinaintea epocii de vaccinare la rujeolă, rujeola lovea în principal vârstele între 1 și 15 ani.

Expunerea naturală la rujeolă e urmată de imunitatea la reinfecții pe toată durata vieții

În timp ce imunitatea de la vaccinuri încetează în timp, lăsând adulții neprotejați la bolile copilariei.

Rujeola e mai periculoase pentru sugari și adulți decât pentru copiii de vârstă școlară.

În ciuda șanselor mari de expunere în epoca de pre-vaccinare a rujeolei, practic nu s-a întâmplat niciodată ca ea să apară la copiii cu vârste mai mici de un an datorită mecanismului robust de transfer al imunității materne.

Vulnerabilitatea copiilor foarte mici la rujeolă ,de astăzi, este rezultatul direct al campaniei de vaccinare în masă prelungită din trecut, în timpul căreia mamele lor, vaccinate în copilărie, nu au fost în măsură să experimenteze rujeola în mod natural la o vârstă școlară sigură și să stabilească o Imunitate pe Viată care ar fi fost, de asemenea, transferată copiilor lor și care i-ar fi protejat de rujeolă pentru primul an de viață.

(N.Red. Cum bebelușii nu pot fi vaccinați în primul an de viață din cauza riscurilor vaccinului ei rămân practic complet neprotejați din cauză că imunitatea naturală a mamelor a fost eliminată. Fanaticii de la noi au propus vaccinarea copiilor sub 1 an în anumite situații fără a prezenta toate riscurile aferente acestei decizii)

Din fericire, există o soluție terapeutică pentru a imita imunitatea maternă erodată acum.

Sugarii, precum și alte persoane vulnerabile sau imunocompromise, sunt eligibile să primească imunoglobulină, o măsură care salvează viața, care furnizează anticorpi îndreptați împotriva virusului pentru a preveni sau ameliora boala la expunere. (N.Red. Se pare că la noi acest lucru e necunoscut căci nu vorbește nimeni de el legat de bebelușii care s-au înbolnăvit)

În concluzie:

1) datorită proprietăților vaccinurilor moderne, indivizii ne-vaccinați nu prezintă un risc mai mare de transmitere a poliomielitei, a difteriei, a pertussis-ului și a numeroaselor tulpini non-tip H. influenzae decât indivizii vaccinați, indivizii ne-vaccinați nu reprezintă practic nici un pericol de transmitere a hepatitei B într-un cadru școlar, iar tetanusul nu este deloc transmisibil;

2) există un risc semnificativ crescut de vizite la camerele de urgență după vaccinările din copilarie, care atestă faptul că vaccinarea nu este lipsită de riscuri;

3) izbucnirea rujeolei nu poate fi prevenită în totalitate, chiar dacă am avut o vaccinare aproape perfectă; și

4) o metodă eficientă de prevenire a rujeolei și a altor boli virale la copiii care nu sunt eligibili pentru vaccin sau care sunt imunocompromişi este imunoglobulina disponibilă pentru cei care pot fi expuși la aceste boli.

Luate împreună, aceste patru fapte clarifică faptul că discriminarea într-o școală publică împotriva copiilor care nu sunt vaccinați din motive de conștiință este absolut nejustificată, deoarece starea de vaccin a refuzatorilor de conștiință nu prezintă un risc nejustificat de sănătate publică.

A dumneavoastră,

~ Tetyana Obukhanych, dr

Sursa: Harvard: Unvaccinated Children Pose Zero Risk (April 29, 2017) http://yournewswire.com/harvard-unvaccinated-children-risk/

Adevărul.ro - 31 august 2017 - Un medic judecat pentru corupţie vrea postul de manager al spitalului în care a fost prins cu mită

Dr. Carmen Dorobăţ, medic judecat pentru luare de mită, complicitate la luare de mită şi fals intelectual s-a înscris pentru un nou mandat la conducerea Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva” din Iaşi.

Profesorul Carmen Dorobăţ, manager interimar al Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“ din Iaşi, şi-a depus candidatura pentru un nou mandat de manager al unităţii medicale. Dorobăţ speră să fie încă trei ani şefa spitalului pe care îl conduce de aproape zece ani, cu toate că, din 2015, numele său este asociat unui scandal de corupţie.

 

În prezent, medicul este judecat pentru luare de mită, complicitate la luare de mită şi fals intelectual. Dorobăţ a fost arestată preventiv pentru 30 de zile pe 31 ianuarie 2015, după ce, cu o zi mai devreme, procurorii DNA au ridicat din biroul directoarei 20 de carnete studenţeşti printre filele cărora se găseau câte 100 de euro. Potrivit DNA, în schimbul celor 2.000 de euro, medicul îi ajuta pe studenţii de la UMF Iaşi să promoveze cu nota nouă examenul la disciplina Anestezie Generală, coordonată atunci de soţul său, dr. Gheorghe Dorobăţ.

 

După ce a fost ridicată de anchetatori, Carmen Dorobăţ nu şi-a mai putut exercita funcţia de manager a Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva din Iaşi” până în aprilie 2016. Atunci, judecătorii de la Curtea de Apel Iaşi au decis să-i înlăture definitiv măsura preventivă de control judiciar, implicit interdicţia de a-şi exercita funcţia. Săptămâna aceasta, medicul judecat pentru fapte de corupţie şi-a depus candidatura pentru concursul organizat de Consiliul de Administraţie (CA) al spitalului, în intervalul 4-14 septembrie, pentru funcţia de manager. „Da, m-am înscris în concursul organizat de CA pentru funcţia de manager. Cred că am pregătirea necesară şi pot candida la orice alt concurs pentru această funcţie“, a precizat profesorul Carmen Dorobăţ. 

 

Potrivit preşedintelui CA de la spitalul ieşean, concursul este organizat în baza unui ordin de ministru al Sănătăţii şi a unei metodologiei de concurs aprobate printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Iaşi – principalul ordonator de credite al unităţii medicale. Cum în cele două documente nu apar condiţii care să limiteze accesul persoanelor judecate la înscrierea în concurs, CA nu are posibilitatea şi nu poate restricţiona candidatura unei astfel de persoane. „Condiţiile pe care trebuie să le respecte candidaţii sunt cuprinse în aceste documente. Nici eu, preşedintele CA, şi nici ceilalţi membri ai CA nu organizează acest concurs după condiţiile noastre. După încheierea perioadei în care se pot depune dosarele, CA verifică dacă aceste candidaturi respectă condiţiile legii şi apoi anunţă candidaţii admişi, respectiv respinşi“, a explicat dr. Lucian Indrei, preşedintele CA al Spitalului de Boli Infecţioase de la Iaşi.

 

Pe de altă parte, preşedintele CJ Iaşi, în subordinea căruia se află spitalul, a arătat că nu are nicio pârghie legală prin care să poată limita accesul unei persoane judecate pentru fapte de corupţie - cum este cazul medicului Dorobăţ - la înscrierea pentru funcţia de manager a spitalului. „Nu avem pârghia legală (n.r. - pentru introducerea unor clauze suplimentare). Nu vreau să comentez acest caz particular“, a declarat Maricel Popa, preşedintele CJ. Persoanele interesate de postul de conducere se pot înscrie în competiţie până pe 1 septembrie. Până pe 31 august, doar Carmen Dorobăţ îşi depusese candidatura.

 

Citeşte şi:

 

Cronologia scandalului de corupţie care a zguduit UMF Iaşi. Şefii universităţii au intrat în silenzio stampa după arestări

 

Sistemul şpăgii la soţii Dorobăţ. Cuplul de profesori arestat la UMF Iaşi funcţiona cu sincope la luarea mitei: „Te sfătuiesc să fii drăguţ şi să nu enervezi! Da?“

SURSA: Adevărul.ro

Nota Redacției: Oare cum se face că foarte mulți cu Dosare Penale devin brusc Vuvuzelele şi Propagandiștii Sistemului Progresist?

(Fluierul)