09:07
Comentarii Adauga Comentariu

_ Inflaţia întrece orice aşteptări, atât prin forţă, cât şi prin durată

Inflaţia întrece orice aşteptări, atât prin forţă, cât şi prin durată

Inflaţia întrece orice aşteptări, atât prin forţă, cât şi prin durată. Analişti şi jurnalişti se întreabă dacă nu cumva ar fi cazul ca lumea să înceapă să se îngrijoreze sau cel puţin politicienii, în timp ce marile bănci centrale par cel mult neliniştite, scrie Business Magazin.

Unii fac paralele cu anii ’70, deceniul inflaţiei în America, când preşedinţii şi banca centrală au luat măsuri disperate, unele cu încălcarea principiilor capitalismului şi pieţei libere, dar cei mai mulţi asigură că o astfel de comparaţie este exagerată. Oare?

Istoria arată că inflaţia prelungită nu trebuie subestimată, mai ales dacă eşti politician. În SUA a lovit preşedinţi şi a influenţat astfel istoria lumii. În prezent, preţurile cresc cu o viteză nemaivăzută în ultimii 30 de ani. Despre cum inflaţia a schimbat preşedinţii Americii scrie National Public Radio (NPR), echivalentul american al unei radiodifuziuni naţionale. În octombrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în SUA preţurile au crescut cu peste 6%, iar cele mai mari scumpiri au fost la alimente şi energie, dar în special la energie. Preţurile benzinei îşi proclamă ascensiunea sus pe panouri, la colţ de stradă, în intersecţii, peste tot, conform Mediafax.

Economiştii spun (şi chiar sunt de acord între ei în privinţa acestui lucru) că inflaţia actuală poate fi atribuită pandemiei şi consecinţelor acesteia: lanţuri de aprovizionare blocate, muncitori reticenţi să se întoarcă la lucru, penurii şi livrări de energie întrerupte. De asemenea, ştim că guvernul a concentrat miliarde de dolari în puterea de cumpărare a consumatorilor din primăvara anului 2020 încoace. Creşterile de preţuri ar putea fi considerate aproape inevitabile. Dar una dintre lecţiile epocilor inflaţioniste trecute este că alegătorii sunt mai puţin interesaţi de responsabilitate şi cauze decât de forţarea unei schimbări. Cu alte cuvinte, cine este în funcţie acum să nu-şi facă aşternutul prea moale. Sondajele de opinie publice au constatat o nervozitate larg răspândită: Morning Consult, de exemplu, a raportat recent că 87% dintre americani sunt „îngrijoraţi de creşterea preţurilor”. Pe măsură ce astfel de numere cresc, procentele de aprobare pentru preşedintele Biden şi partidul său democrat scad, în mod previzibil, mai ales acolo unde au scăzut deja din cauza valurilor de COVID, a controverselor privind vaccinurile şi retragerii urâte din Afganistan.

Un alt sondaj, al Quinnipiac, a constatat că mulţi americani (46%) doresc ca republicanii să preia controlul asupra Congresului anul viitor. Când au apărut cifrele statistice cu preţurile din octombrie (Rezerva Federală americană urmăreşte o ţintă de inflaţie de 2%, adică de trei ori mai mică, 2% fiind nivelul considerat benefic economiei), pentru mulţi dintre americanii trecuţi de prima tinereţe a revenit gustul amar al anilor ’70. Inflaţia poate devasta economia, strică starea de spirit naţională şi otrăveşte perspectivele electorale ale unui preşedinte şi ale partidului său. Sunt amintiri despre un deceniu în care „stagflaţia” – creştere economică lentă, cu şomaj ridicat şi scumpiri puternice – înfrângea toate eforturile guvernamentale.

Cine este preşedintele SUA este important pentru toată lumea. Inflaţia creează dezechilibre şi inegalităţi sociale, iar cel mai problematic efect al crizei anterioare este creşterea inegalităţilor. Acest lucru s-a văzut în alegerea ca preşedinte a lui Donald Trump, un personaj care va rămâne în istorie ca aducător de haos, incertitudini şi crize.

Deceniul a început cu Richard Nixon la Casa Albă jucându-se de-a războiul în Vietnam, jonglând cu o realiniere a superputerilor globale numită „détente” şi cu propria sa campanie de realegere. Paria deci, pe mize mari în jocuri periculoase. Cu toate acestea, relatează biograful John A. Farrell, Nixon era „din ce în ce mai îngrijorat” de altceva – de inflaţia determinată de cheltuielile guvernamentale pentru războiul din Vietnam şi de programele sociale din anii 1960. Nixon ştia că cele mai mari trei vârfuri ale inflaţiei din secolul al XX-lea au urmat celor două războaie mondiale şi războiul din Coreea de la începutul anilor 1950. De asemenea, în primul său an de mandat indicele preţurilor de consum a crescut cu 5,5%, iar în al doilea cu 5,8%. Răspunzând acestei tendinţe, boardul Rezervei Federale a început să restrângă treptat masa monetară. Nixon credea că aceste mişcări au produs prea multă durere economică şi au afectat şansele candidaţilor republicani la Congres în mandatul intermediar din 1970. Cuvântul „stagflaţie”, lovitura dublă a stagnării economice pe fondul preţurilor tot mai mari, era deja folosit la Casa Albă.

Prin urmare, preşedintele trebuia să acţioneze în vreun fel. În august 1971, Nixon s-a folosit o autoritate specială cu care fusese înzestrat recent de Congres pentru a limita creşterile salariale şi de preţuri. Deşi temporare şi, fără îndoială, contraproductive pe termen lung, controalele lui Nixon au ajutat la menţinerea inflaţiei la 3% în 1972, anul realegerii sale. Dar dacă toate i-au mers lui Nixon în 1972, mai toate i s-au prăbuşit imediat după aceea. Efracţia din clădirea Watergate pe care a încercat să o ascundă a fost dezvăluită, iar scandalul astfel născut a început să-i erodeze administraţia. După ce controalele salarii-preţuri ale lui Nixon au expirat, inflaţia aproape că s-a dublat în 1973 şi aproape că s-a dublat din nou în anul următor, ajungând la două cifre pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial. În acest moment, monstrului inflaţiei i s-a alăturat un aliat, embargoul arab care a zguduit piaţa mondială a petrolului. Conduşi de Arabia Saudită, producătorii arabi de ţiţei care luptau într-un alt război, cu Israelul, au sistat exporturile către SUA şi alte ţări care au luat partea Israelului în „Războiul de Yom Kippur” din 1973. Practic peste noapte preţurile petrolului de pe piaţa globală au crescut de la aproximativ 3 dolari pe baril la 12 dolari (echivalentul a mai mult de 70 dolari în 2021). Atunci, dacă puteai găsi o benzinărie funcţională, ai fi plătit de patru ori mai mult decât cu câteva zile mai devreme pentru carburanţi. Chiar dacă embargoul s-a încheiat după şase luni, preţurile au rămas ridicate, iar „primul şoc petrolier” a stabilit un model care va rezista acelui deceniu.

Toate acestea se întâmplau exact în momentul în care scandalul Watergate exploda în Congres şi în instanţe, trimiţând gradul de aprobare al lui Nixon la minime istorice în timp ce preşedintele se confrunta cu demiterea (până la urmă a demisionat singur în august 1974). Nixon a fost înlocuit de genialul, dar necarismaticul vicepreşedintele Gerald Ford. În faţa unei sesiuni comune a Congresului în octombrie 1974, Ford a purtat o insignă roşie cu literele WIN în alb. El a explicat Congresului şi audienţei TV naţionale că literele înseamnă „Whip Inflation Now” (distrugeţi inflaţia acum). Ford i-a îndemnat pe americani să împartă drumurile cu maşina, să închidă termostatul şi să planteze o grădină WIN. Fă-ţi partea ta, a spus el, iar Casa Albă îţi va trimite o insignă ca aceea a preşedintelui. (Consilierul economic Alan Greenspan a fost de acord la acea vreme cu aceste idei, dar mai târziu a scris că a considerat campania „incredibil de stupidă.” Greenspan este considerat acum un guru al economiei.) Efortul lui Ford a realizat puţine, iar inflaţia generalizată a atins un vârf de 12% şi o medie de aproape 9% în anii preşedinţiei sale. Nu a fost singura povară pe care Ford a trebuit s-o poarte în calitate de candidat la alegerile din 1976, dar s-ar putea să fi fost cea mai grea. Americanii ar putea să-l ierte că l-a graţiat pe Nixon, dar nu au putut ignora creşterile uluitoare ale preţurilor la benzină şi la o mulţime de alte lucruri de trebuinţă zilnică. Inflaţia, în cele din urmă, a mai dat jos un conducător. Ford i-a lăsat locul preşedintelui Jimmy Carter. Acesta ştia bine cu ce l-a ajutat inflaţia să-şi stabilească reşedinţa la Casa Albă, însă prima sa alegere ca preşedinte al Consiliului Rezervei Federale se temea că ratele mari ale dobânzilor – instrumentul pe care băncile centrale în folosesc şi acum pentru domolirea inflaţiei – distrug economia. În tot acest timp, Carter era blocat de o criză energetică şi de o mulţime de alte conflicte. Alegerile de la jumătatea mandatului din 1978 au fost brutale pentru democraţii lui Carter. Până la a treia vară a lui Carter în funcţie, revoluţia din Iran a adus un al doilea şoc petrolier, care a trimis preţul benzinei mai sus ca niciodată pentru hoardele de şoferi care aşteptau la cozi interminabile. Acest lucru a pus încă un buştean pe focul de inflaţie, care a devenit rapid un incendiu sălbatic. În acel moment, Carter şi-a găsit ucigaşul de balauri în persoana lui Paul Volcker, un cavaler înalt, chel şi cu ochelari, pe care l-a făcut preşedinte al Fed. După ce l-a avertizat pe Carter că va face acest lucru, Volcker şi-a folosit puterea pentru a creşte ratele dobânzilor în sistemul bancar – un cost al banilor transferat cu viteză debitorilor de la toate nivelurile.

Dobânzile au depăşit 10% şi au pătruns adânc într-un teritoriu alpin neexplorat. Efectul a fost împovărarea investiţiilor şi încetinirea creşterii economice. Afacerile şi-au redus cheltuielile şi milioane de americani şi-au pierdut locurile de muncă. Oricât de dureros era, Volcker credea că doar o astfel de confruntare frontală ar putea smulge inflaţia dintr-o economie de piaţă liberă. În caz contrar, aşteptările de preţuri mai mari ar fi devenit o cauză majoră a chiar acelor creşteri. Aşadar, în anul realegerii lui Carter în 1980, inflaţia şi ratele dobânzilor erau ambele de două cifre, iar rata şomajului a urcat înapoi până aproape de nivelul din ultimul an ca preşedinte al lui Ford. În compendiul său de 900 de pagini despre preşedinţia lui Carter, fostul său consilier pentru politică internă Stuart Eizenstat a scris că preşedintele, „pe deplin conştient că îşi punea propriile alegeri în mare risc, a pus în mişcare războiul împotriva inflaţiei distrugătoare din anii 1970 prin numirea lui Paul Volcker şi dându-i acestuia frâu liber.” La fel ca în cazul lui Ford cu patru ani mai devreme, Carter a avut de dat socoteală pentru multe lucruri în campania pentru realegere – nu în ultimul rând criza din Iran, unde personalul ambasadei SUA a fost ţinut ostatic timp de un an. Dar, ca şi predecesorul său, Carter a constatat că inflaţia este cea mai supărătoare dintre problemele politice. Oponentul său, republicanul Ronald Reagan, a întrebat alegătorii în dezbaterea sa cu Carter dacă se simt „mai bine decât acum patru ani”. Nu se simţeau aşa, iar Reagan a câştigat fără drept de apel. Ostaticii din Iran au fost eliberaţi în ziua în care Carter şi-a cedat mandatul, dar migrena căpătată în anii 1970 a persistat mult mai mult timp. Şomajul a ajuns la 10% pentru prima dată de la Marea Depresiune Economică, în timp ce preţul împrumuturilor pentru locuinţe şi afaceri a atins niveluri fără precedent. Volcker de la Fed n-a schimbat strategia. Şi Reagan l-a sprijinit pe Volcker, renumindu-l în 1983, când ratele dobânzilor şi costurile lor politice erau încă ridicate. Reagan a trecut şifonat serios prin alegerile de la jumătatea mandatului din 1982, care l-au costat 25 de locuri în Camera Reprezentanţilor. Se vorbea atunci despre el ca despre un preşedinte cu un singur mandat. Dar când Volcker îşi începea al doilea mandat, perseverenţa lui îşi arăta deja roadele. Rata de inflaţie a scăzut în 1983 şi din nou în 1984. Volcker a redus dobânzile proporţional şi Wall Streetul şi Main Streetul au prins curaj şi au început să angajeze. Reagan a câştigat un al doilea mandat în 1984, cu 60% din voturile populare şi 49 din cele 50 de state de partea sa. Atenţia recentă s-a concentrat asupra creşterii cu 6,2% a preţurilor în octombrie, şi este repetat adesea că este cel mai mare salt inflaţionist din ultimii 30 de ani. Ce s-a întâmplat acum trei decenii şi prin ce iese atât de mult în evidenţă?

Nixon a fost înlocuit de genialul, dar necarismaticul vicepreşedintele Gerald Ford. În faţa unei sesiuni comune a Congresului în octombrie 1974, Ford a purtat o insignă roşie cu literele WIN în alb. El a explicat Congresului şi audienţei TV naţionale că literele înseamnă „Whip Inflation Now” (distrugeţi inflaţia acum).

În 1990, Irakul a invadat Kuweitul, vecinul bogat în petrol, perturbând piaţa mondială a ţiţeiului şi destabilizand regiunea Golfului Persic. Preşedintele George H.W. Bush a declarat că „nu putem permite acest lucru” şi a organizat o coaliţie internaţională pentru a stopa ofensiva irakiană. Acesta a fost momentul în care cei mai mulţi dintre americani au auzit pentru prima dată numele dictatorului irakian, Saddam Hussein. La începutul anului 1991, coaliţia lui Bush i-a alungat pe irakieni, a avansat pentru scurt timp în Irak şi apoi s-a retras. Succesul militar a rămas doar militar. Conflictul din Golful Persic din 1990-91 a contribuit, în general, la o recesiune globală resimţită şi în SUA. Istoricii vor dezbate cât de mult a contribuit acest lucru la înfrângerea lui Bush în alegerile prezidenţiale tripartite din 1992. Dar inflaţia în sine nu a fost un factor, încetinind la doar 3% în anul electoral. După aceea, inflaţia a rămas în cuşcă suficient de mult pentru ca lumea să uite că poate fi un monstru. Într-un articol din 2020 publicat de Brookings Institution, Sage Belz şi David Wessel au trecut în revistă mai multe explicaţii pentru deceniile de calm pe ceea ce fusese o mare atât de furtunoasă. Ei au remarcat că băncile centrale au acordat prioritate combaterii inflaţiei timp de o generaţie şi că schimbările de putere dintre forţa de muncă şi management au redus presiunea de creştere a salariilor. Ei au citat, de asemenea, extinderea comerţului şi a lanţurilor de aprovizionare, descrise adesea ca fiind globalizare, şi utilizarea tehnologiei pentru a creşte eficienţa în stabilirea preţurilor de către companiile moderne. Dar economiştii au subliniat şi că perioadele de inflaţie ridicată din trecut au determinat diverşi actori economici să-şi asume preţuri mai mari şi o inflaţie mai puternică, un fel de profeţie care se autoîmplineşte care, de obicei, a făcut inutile campaniile antiinflaţie. În orice caz, din 1984 (la jumătatea perioadei în care Volcker a condus banca centrală), un singur preşedinte (Bush în 1990) a trebuit să facă faţă unei inflaţii mai ridicate, de 5%, iar în acest caz indicatorul s-a menţinut la cote ridicate timp de doar un an. Rămâne de văzut dacă Biden sfidează istoria sau dacă inflaţia îl sfidează pe Biden. Cine este preşedintele SUA este important pentru toată lumea. Inflaţia creează dezechilibre şi inegalităţi sociale, iar cel mai problematic efect al crizei anterioare este creşterea inegalităţilor. Acest lucru s-a văzut în alegerea ca preşedinte a lui Donald Trump, un personaj care va rămâne în istorie ca aducător de haos, incertitudini şi crize.


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

O nouă măsură tipică Dictaturilor din Istoria Germaniei: De la "Evreu e, cine zicem noi că e evreu", la "Imun e, cine zicem noi că e imun". Germania scurtează statutul de imunitate naturală la COVID la doar 3 luni

_ Alexia Putellas de la Barcelona a primit premiul FIFA pentru Jucătoarea Anului

Bancul Zilei: Ce-i zice un Calorifer din București lui Nicușor Dan, când Nicușor pune mâna pe el?

Un excelent articol scris de Active News. Articolul îi demască pe RINO-cerii pseudo-conservatori de tip Papahagi. "Papahagi - Baconschi - Liiceanu - Pleșu - Paleologu și apartenența lor la Dreapta Bo-bo"

_ Serialul Netflix Cooking With Paris de la Paris Hilton a fost anulat de serviciul de streaming

_ Covid ar putea transforma copiii în „mâncători agitați”, deoarece le poate distorsiona simțul mirosului

_ FA va obține un plus de 2 milioane de lire sterline după ce Jacksonville Jaguars acceptă să joace la Wembley anul acesta

_ Sfaturi de curse ale lui Robin Goodfellow: Cele mai bune pariuri pentru marți, 18 ianuarie

_ PROFESORUL GUY LESCHZINER se uită la gestionarea apneei în somn

_ Carbonul recent descoperit poate oferi indicii despre Marte antic

_ Erupția Tonga: Imaginile înainte și după arată amploarea distrugerii

Oamenii de știință identifică gena zip-1 ca un centru de apărare de primă linie la viermi. O singură genă declanșează întregul proces de apărare împotriva virușilor

_ Ultrașii se revoltă după ce un polițist a lovit mortal o fetiță: 'Era deja arestat și condamnat dacă era un om oarecare, un suporter sau om de rând'

_ AC Milan - Spezia 1-2: Gyasi a câștigat la ultimul suflu, în timp ce oaspeții câștigă prima victorie în Serie A în fața rossonerilor

_ Activitatea fibrilelor poate fi cheia pentru o mai bună înțelegere a febrei aftoase

_ Un „cocktail chimic” de ape uzate, nămol și plastic poluează râurile englezești

_ Kim Kardashian împărtășește fotografii din bikini de la evadarea lui Pete Davidson după drama lui Kanye West

_ �Fără vaccin, fără Open Francez� � Oficialii francezi amenință cu interzicerea jucătorului numărul unu din lume, Novak Djokovic, de la turneu

_ Lucie Donlan ridică temperaturile în timp ce își arată silueta senzațională în lenjerie liliac

_ HOROSCOP 18 ianuarie. Retrogradarea lui Uranus s-a încheiat. După o serie de situaţii neplăcute, apar şi soluţii surpriză

_ Wolves confirmă semnarea jucătorului de sub 21 al Portugaliei Chiquinho de la Estoril

_ Olivia Munn o leagăn pe ea și pe fiul nou-născut al lui John Mulaney, Malcolm, în videoclipuri noi adorabile

_ Nicole Scherzinger se pregătește în timp ce coboară într-o baie de gheață de 3 grade

_ Senatorul de stat Wendy Rogers vorbește la mitingul AZ Trump: �Sunt un vot da pentru DECERTIFICARE. Mulți dintre colegii mei din Senatul Arizona vor să decertifieze.�

_ Tom Brady face ziua unui copil supraviețuitor de cancer când îl surprinde cu bilete la Super Bowl LVI

_ Complet vaccinat *și stimulat* Mark Milley a fost testat pozitiv pentru Covid-19 la patru zile după ce a intrat �n contact cu Joe Biden

_ Misterul cine a predat-o pe Ana Frank naziștilor în 1944 ar fi fost în sfârșit rezolvat

_ Married At First Sight 2022 miresele împărtășesc fotografii neplăcute pe Instagram

_ Condamnați la sărăcie: Numărul salariaţilor români plătiţi cu salariul minim pe economie a crescut de aproape patru ori în 11 ani

_ Vicky McClure spune că a renunțat la machiaj și sutien pentru a juca un nou rol în Trigger Point

_ Katharine McPhee are un ecran elegant în timp ce se bucură de timp de calitate cu David Foster și fiul

_ Cercetătorii explorează modalități de a face ca oțelul de incubație să fie mai asemănător cu peștele sălbatic

_ Kendall Jenner se îmbracă într-o jachetă puf verde neon în timp ce face snowboard cu prietenii în Aspen

_ Cea mai bună alegere a lui Pelosi pentru președinta Comitetului de transport își lovește în mod repetat mașina într-un vehicul parcat și pleacă (VIDEO)

_ Julian Fellowes spune că „nu este bine” ca tânăra comunitate de culoare să se vadă portretizată ca victime

_ De ce știu medicii atât de puține despre HRT naturală care poate opri menopauza să-ți distrugă viața?

_ Saltul britanic Holly Bradshaw va rata Campionatele Mondiale de Atletism în sală luna viitoare

_ Mike Tyson și YouTuber-ul Jake Paul sunt de acord verbal asupra unei lupte de 36 de milioane de lire sterline în Las Vegas

_ Nadine Dorries se confruntă cu stângaci care scârțâie: HENRY DEEDES se uită la Secția Cultură care distruge taxa de licență

_ Știri despre transferuri: Aston Villa gata să-l împrumute pe portarul Romei Robin Olsen

_ Romania's Cirstea, Begu advance to Australian Open second round

_ Ultima fiică naturală a dictatorului fascist Mussolini a murit la vârsta de aproape 100 de ani

_ MARTIN SAMUEL: Nemilosul Rafa Nadal aduce calm după furtuna lui Novak Djokovic

_ Teroriştii care folosesc internetul au mai puţin succes

_ Earth BioGenome Project începe în mod serios secvențierea genomului

_ Votarea Jucătorul anului FIFA dezvăluie voturile lui Harry Kane și Cristiano Ronaldo pentru Robert Lewandowski

_ Julian Fellowes spune că „nu este bine” ca tânăra comunitate de culoare să se vadă victime

_ Asediul sinagogii din Texas: un bărbat înarmat britanic a băut o ceașcă de ceai cu rabinul înainte de a-l lua ostatic

_ Județul Derby ar putea fi la doar două săptămâni distanță de lichidare

_ Jennifer Aniston și Adam Sandler văzuți pentru prima dată pe platourile de filmare a filmului Murder Mystery 2

_ Irina Begu se califică dramatic în turul doi la Melbourne, după ce a salvat 3 mingi de meci

_ Jim Carrey împlinește 60 de ani, iar comediantul sărbătorește ziua de naștere cu un videoclip hilar

_ Cristiano Ronaldo a primit Premiul Special în timp ce FIFA celebrează recordul internațional al atacantului portughez

_ Kristin Davis plănuiește să folosească Sex and the City pentru a-i învăța pe copii: „Nu vreau să se simtă jenată”

_ Rebel Wilson a slăbit și mai mult în greutate? Comedianul pare mai subțire ca niciodată

_ JEAN-CHRISTOPHE NOVELLI spune că a fi lovit cu pumnul era un pericol profesional, deoarece noul film arată pericolul bucătarului

_ DEREK LAWRENSON: Este o nouă eră cu multe de așteptat... dar ce urmează pentru golful englez?

_ Hugh Jackman pleacă la spectacolul său matinal din The Music Man în NYC

_ Dispărută Marnie Clayton, în vârstă de 18 ani, a fost GĂSITĂ la 30 de mile de locul unde a fost văzută ultima dată și bărbatul a fost arestat

_ Fanii Ritei Ora cred că mama ei plină de farmec, Vera, este sora ei


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11 Pag.12 Pag.13 Pag.14 Pag.15
Pag.16 Pag.17 Pag.18 Pag.19 Pag.20 Pag.21 Pag.22 Pag.23
Pag.24 Pag.25 Pag.26

Nr. de articole la aceasta sectiune: 1552, afisate in 26 pagini.