România jefuită: Pierderile din redevențe și taxe mici față de standardele UK

România dispune de resurse naturale și economice valoroase – petrol, gaze, lemn, cărbune, metale, ape minerale, pământ fertil, forță de muncă calificată, sectoare IT și bancare – însă pierde miliarde de euro anual din cauza unui sistem fiscal slab, cu redevențe și taxe minime acordate multinaționalelor. Comparativ cu Marea Britanie, unde taxele pe resurse ating 62-81% în sectorul petrolier și 19-25% pe profiturile corporative, inclusiv suplimente, România rămâne vulnerabilă la exploatare economică. Multinaționalele extrag resursele la prețuri derizorii, exportă profituri masive prin transfer pricing și lasă statul cu venituri insignifiante. Acest articol analizează detaliat fiecare sector, cuantificând pierderile maxime prin comparație cu standardele britanice, rezultând un total de 13 miliarde de euro anual, echivalentul a 4,32% din PIB (301 miliarde euro, INS 2023).

1. Sectorul Alimentar (Supermarketuri și Procesare)

Supermarketurile (Carrefour, Lidl, Kaufland) și procesatorii alimentari (Nestlé, Danone) generează venituri estimate între 20 și 25 de miliarde de euro anual în România, conform datelor agregate din Profit.ro 2024. Profitul raportat oficial este de 500-700 milioane de euro, impozitat la 16%, ceea ce aduce statului 80-112 milioane de euro. Estimările realiste indică un profit de 25% din venituri, adică 5-6,25 miliarde de euro, reflectând marjele ridicate ale retailului monopolist.

În Marea Britanie, taxele includ 19% impozit pe profit, 2% Digital Services Tax (DST) pe venituri și taxe suplimentare pe retail (Business Rates). Pentru un profit de 5 miliarde de euro, impozitul ar fi 950 milioane euro; DST pe 25 de miliarde de euro ar adăuga 500 milioane euro, iar o taxă de 5% pe cifra de afaceri ar genera 1,25 miliarde euro. Total: 2,7 miliarde de euro.

Pierdere anuală: 2,7 miliarde - 112 milioane = 2,588 miliarde de euro.

2. Sectorul Agricol

Exporturile de cereale ating 6 miliarde de euro anual (20 milioane tone la 300 euro/tonă, preț maxim 2023, INS). Profitul raportat de traderi precum Cargill, ADM și Bunge este de 200 milioane de euro, impozitat la 32 milioane de euro. Profitul real, estimat la 30% din valoarea exporturilor, ajunge la 1,8 miliarde de euro.

În UK, o taxă de 10% pe exporturile brute ar genera 600 milioane de euro, impozitul pe profit de 19% ar adăuga 342 milioane de euro pentru 1,8 miliarde profit, iar o taxă pe resurse agricole de 5% ar contribui cu 300 milioane de euro. Total: 1,242 miliarde de euro.

Pierdere anuală: 1,242 miliarde - 32 milioane = 1,21 miliarde de euro.

3. Sectorul Auto

Exporturile auto (Dacia, Continental, Bosch) totalizează 20 de miliarde de euro (INS 2023), cu un profit raportat de 400 milioane de euro, impozitat la 64 milioane de euro. Profitul real, estimat la 15% din venituri (marjă standard în industria auto), este de 3 miliarde de euro.

În UK, impozitul pe profit de 19% ar genera 570 milioane de euro, iar o taxă de producție de 5% pe 20 de miliarde ar adăuga 1 miliard de euro. Total: 1,57 miliarde de euro.

Pierdere anuală: 1,57 miliarde - 64 milioane = 1,506 miliarde de euro.

4. Sectorul Textil

Exporturile textile ating 3 miliarde de euro, cu un profit raportat de 50 milioane de euro, impozitat la 8 milioane de euro (H&M, Zara). Profitul real, la o marjă de 20%, este de 600 milioane de euro.

În UK, 19% impozit pe profit generează 114 milioane de euro, iar o taxă de 5% pe producție și muncă adaugă 150 milioane de euro. Total: 264 milioane de euro.

Pierdere anuală: 264 milioane - 8 milioane = 256 milioane de euro.

5. Transporturi

Sectorul transporturilor generează venituri de 4 miliarde de euro, cu un profit raportat de 100 milioane de euro, impozitat la 16 milioane de euro, plus 60 milioane de euro din taxe pe camioane (1.200 euro/an x 50.000). Profitul real, la 25%, este de 1 miliard de euro.

În UK, impozitul pe profit de 19% ar fi 190 milioane de euro, taxele pe tranzit (5.000 euro/camion x 50.000) ar adăuga 250 milioane de euro, iar o taxă pe venituri de 5% ar contribui cu 200 milioane de euro. Total: 640 milioane de euro.

Pierdere anuală: 640 milioane - 76 milioane = 564 milioane de euro.

6. Petrol și Gaze

Producția de 3,8 milioane tone petrol (38 milioane euro la 10 euro/tonă) și 4,5 miliarde mc gaze (1,35 miliarde euro la 0,3 euro/mc) valorează 1,388 miliarde de euro. Redevența de 8% generează 111 milioane de euro, plus 50 milioane de euro taxe suplimentare, total 161 milioane de euro. Profitul real, la 70% marjă, este de 971 milioane de euro.

În UK, taxa maximă de 81% pe profit (2023) ar genera 786 milioane de euro.

Pierdere anuală: 786 milioane - 161 milioane = 625 milioane de euro.

7. Portul Constanța

Tranzitul a 10 milioane tone petrol (1 miliard euro la 100 euro/tonă) generează redevențe și taxe de 45 milioane de euro.

În UK, o taxă de 30% pe valoarea tranzacționată ar fi 300 milioane de euro, plus taxe portuare de 3 euro/tonă (30 milioane de euro). Total: 330 milioane de euro.

Pierdere anuală: 330 milioane - 45 milioane = 285 milioane de euro.

8. Industria IT

Veniturile IT ating 20 de miliarde de euro, cu un profit raportat de 200 milioane de euro, impozitat la 32 milioane de euro. Profitul real, la o marjă de 30%, este de 6 miliarde de euro.

În UK, impozitul de 19% generează 1,14 miliarde de euro, 2% DST pe 20 de miliarde adaugă 400 milioane de euro, iar o taxă pe servicii de 5% contribuie cu 1 miliard de euro. Total: 2,54 miliarde de euro.

Pierdere anuală: 2,54 miliarde - 32 milioane = 2,508 miliarde de euro.

9. Lemn

Tăierile de 25 milioane mc la 50 euro/mc valorează 1,25 miliarde de euro, fără redevență suplimentară. Valoarea reală pe piața europeană, la 120 euro/mc, este de 3 miliarde de euro.

În UK, o taxă de 30% pe valoarea pieței ar genera 900 milioane de euro.

Pierdere anuală: 900 milioane de euro.

10. Cărbune

Producția de 3 milioane tone la 25 euro/tonă valorează 75 milioane de euro, cu o redevență de 4% (3 milioane de euro). Valoarea reală, la 100 euro/tonă, este de 300 milioane de euro.

În UK, o taxă de 30% ar genera 90 milioane de euro.

Pierdere anuală: 90 milioane - 3 milioane = 87 milioane de euro.

11. Metale (Cupru și Aur)

Cuprul (10.000 tone x 500 euro/tonă) valorează 5 milioane de euro, cu redevența de 5% (0,25 milioane de euro). Aurul potențial (20 tone x 60.000 euro/kg) este 1,2 miliarde de euro, cu redevența de 6% (72 milioane de euro).

În UK, o taxă de 30% ar genera 1,5 milioane de euro pentru cupru și 360 milioane de euro pentru aur. Total: 361,5 milioane de euro.

Pierdere anuală: 361,5 milioane - 72,25 milioane = 289,25 milioane de euro.

12. Ape Minerale

Producția de 3 miliarde de litri la 0,15 euro/litru valorează 450 milioane de euro, cu o redevență de 3 euro/1.000 litri (9 milioane de euro).

În UK, o taxă de 30% pe valoare ar genera 135 milioane de euro.

Pierdere anuală: 135 milioane - 9 milioane = 126 milioane de euro.

13. Comunicații

Veniturile din comunicații (Orange, Vodafone, Telekom) ating 4 miliarde de euro, cu un profit raportat de 300 milioane de euro, impozitat la 48 milioane de euro. Profitul real, la 30%, este de 1,2 miliarde de euro.

În UK, impozitul de 19% generează 228 milioane de euro, 2% DST adaugă 80 milioane de euro, iar o taxă pe servicii de 5% contribuie cu 200 milioane de euro. Total: 508 milioane de euro.

Pierdere anuală: 508 milioane - 48 milioane = 460 milioane de euro.

14. Sistemul Bancar

Băncile străine (BCR-Erste, BRD-Société Générale) generează venituri de 6 miliarde de euro, cu un profit raportat de 600 milioane de euro, impozitat la 96 milioane de euro. Profitul real, la 30%, este de 1,8 miliarde de euro.

În UK, impozitul de 19% generează 342 milioane de euro, iar o taxă bancară suplimentară de 8% adaugă 144 milioane de euro. Total: 486 milioane de euro.

Pierdere anuală: 486 milioane - 96 milioane = 390 milioane de euro.

Total pierderi anuale

Sectorul Alimentar: 2,588 miliarde de euro
Sectorul Agricol: 1,21 miliarde de euro
Sectorul Auto: 1,506 miliarde de euro
Sectorul Textil: 256 milioane de euro
Transporturi: 564 milioane de euro
Petrol și Gaze: 625 milioane de euro
Portul Constanța: 285 milioane de euro
Industria IT: 2,508 miliarde de euro
Lemn: 900 milioane de euro
Cărbune: 87 milioane de euro
Metale: 289,25 milioane de euro
Ape Minerale: 126 milioane de euro
Comunicații: 460 milioane de euro
Sistemul Bancar: 390 milioane de euro

Total: 2,588 + 1,21 + 1,506 + 0,256 + 0,564 + 0,625 + 0,285 + 2,508 + 0,9 + 0,087 + 0,28925 + 0,126 + 0,46 + 0,39 = 12,99425 miliarde de euro (rotunjit 13 miliarde de euro).

Verificare și concluzie

Totalul de 13 miliarde de euro reprezintă 4,32% din PIB-ul României de 301 miliarde de euro (INS 2023), o pierdere masivă cauzată de redevențe și taxe insuficiente. Multinaționale precum OMV, Carrefour, Microsoft sau Vodafone exploatează resursele și forța de muncă la prețuri minime, exportând profituri substanțiale, în timp ce statul român rămâne cu venituri derizorii. Comparativ cu regimul fiscal riguros al Marii Britanii, România funcționează ca un paradis pentru corporații, sacrificând anual o sumă echivalentă cu bugetul educației sau sănătății. Această analiză subliniază necesitatea urgentă a unei reforme fiscale pentru a recupera bogățiile naționale.

Bugetul României în 2025

Bugetul României pentru anul 2025 este structurat astfel:

Venituri totale: 668 miliarde lei (~134 miliarde euro)

Cheltuieli totale: 802 miliarde lei (~160 miliarde euro)

Deficit bugetar: 134 miliarde lei (~26,8 miliarde euro), adică 7,04% din PIB

Ce s-ar întâmpla dacă România ar câștiga 13 miliarde de euro?

Creșterea veniturilor

Un câștig de 13 miliarde de euro (~65 miliarde lei) ar crește veniturile bugetare la:

733 miliarde lei (~147 miliarde euro)

Acest câștig ar reprezenta aproximativ 9,73% din bugetul inițial, o creștere semnificativă.

Impact asupra deficitului

În loc de un deficit de 134 miliarde lei, România ar avea acum un deficit redus la:

69 miliarde lei (~13,8 miliarde euro)

Acest lucru ar scădea deficitul bugetar de la 7,04% la aproximativ 3,6% din PIB.

Concluzie

Un surplus de 13 miliarde de euro ar avea un impact pozitiv asupra stabilității economice, reducând nevoia de împrumuturi și oferind mai multă stabilitate financiar. Și nu am luat în calcul toate sectoarele de activitate

(Fluierul)