Ce spun analiştii economici despre motivele care au stat în spatele votului antisistem

Ce spun analiştii economici despre motivele care au stat în spatele votului antisistem. Aurelian Dochia şi Doru Lionăchescu: Oamenii nu se mai simt reprezentaţi de actuala clasă politică. Nivelul de trai din România nu a fost niciodată mai bun, însă oamenii sunt în continuare nemulţumiţi.

Elena Lasconi (USR) şi Călin Georgescu (candidat indepen­dent) au trecut în turul al doilea al alegerilor preziden­ţiale de anul acesta, rezultate care marchează o schimbare importantă în peisajul politic, având în vedere că este prima dată după Revoluţie când partidele tradiţionale PSD şi PNL nu au candidat în turul al doilea.

Rezultatele surprinzătoare ale ultimului scrutin electoral reflectă o nemulţumire profundă faţă de actuala clasă politică, spun analiştii economici Aurelian Dochia şi Doru Lionăchescu.

Deşi nivelul de trai a crescut considerabil în ultimii ani, polarizarea economică, geografică şi intergeneraţională contribuie la sentimentul de excludere al multor cetăţeni, în special al tinerilor. În plus, incertitudinile globale şi îngrijorările legate de război au accentuat revolta faţă de statu-quo.

„Avem această polarizare inter-generaţională în care tinerii se simt excluşi de la prosperitatea creată la nivel mediu în societate. În legătură cu chestiunile medii, trebuie să fim atenţi în ce măsură indicatorii pe care îi urmărim, de multe ori sunt medii statistice sau matematice. Ştim foarte bine, este aritmetică simplă, media poate fi între ceva foarte bogat şi ceva foarte sărac sau poate fi undeva la mijloc. Noi cred că suntem în situaţia în care construim o societate în care media se constituie dintr-o mică masă relativ influentă sau uneori puternic influentă în centrele mari urbane şi o mare masă pauperă”, a spus Doru Lionăchescu, economist, membru CA al Salt Bank şi preşedinte BT Capital Partners, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Aici, psihologia joacă un rol important. Oamenii nu se raportează la valoarea absolută a veniturilor proprii, ci se rapor­tează totdeauna la cât câştigă prin comparaţie cu persoanele cunoscute, cu familia, cu prietenilor, cu vecinii, crede el.

„Şi de aici derivă un anumit comportament de revoltă, în condiţiile în care mase întregi de cetăţeni simt că nu mai sunt reprezentaţi de actuala formulă politică. Eu cred că de aici a derivat marea surpriză”, a detaliat Doru Lionăchescu.

Doru Lionăchescu, economist, membru CA al Salt Bank şi preşedinte BT Capital Partners: Această polarizare excesivă cred că este cea mai mare ameninţare la adresa prosperităţii României. Discutăm nu numai de polarizare economică, discutăm despre polarizare geografică, despre polarizare intergeneraţională. Toate cele trei componente s-au manifestat la acest vot.

Analistul economic Aurelian Dochia consideră că revolta antisistem nu are rădăcini exclusiv economice, ci este parte a unui val global de nemulţumire.

„Nu cred că zona de economie este cea care a determinat rezultatele la care asistăm acum. Rezultatele de la noi vin în contextul mai larg a ceea ce s-a întâmplat în toată lumea. Vedem că există peste tot un fel de nemulţumire, există peste tot un fel de revoltă cu privire la ordinea existentă, un fel de revoltă privind structurile politice tradiţionale, din Statele Unite până în ţări din Europa. Brexitul este un element al acestor feluri de nemulţumire, care sunt îndreptate asupra unor forţe greu de definit”, a spus el în cadrul ZF Live.

Deşi nivelul de trai din România este cel mai ridicat din istorie, potrivit lui Dochia, cetăţenii resimt tensiuni sociale şi economice.

„De multe ori, pentru omul obişnuit se vorbeşte despre globalizare, care ar avea tot felul de efecte, nu numai la nivel economic, dar şi cultural, se produc tot felul de tensiuni şi această stare de îngrijorare cred că este cea care a determinat şi rezultatele la care asistăm noi. Obiectiv vorbind, trebuie să recunoaştem că lucrurile nu arată deloc rău. Îngrijorări există, dar, în practică, nivelul de trai la care s-a ajuns acum n-a fost niciodată înregistrat în România. Un element esenţial este şi faptul că azi suntem la graniţa unui război care produce mare îngrijorare în rândul românilor, un război care a escaladat şi care produce mare îngrijorare”, a detaliat Dochia.

Imaginea promisă de candidatul ales cu cele mai multe voturi de români este una atractivă atât pentru cei care au rămas acasă, cât şi pentru românii din diaspora.

„Ni se promite o Românie bucolică, în care toată lumea este proprietar, fie că este fermier, fie că este antreprenor, un mediu de afaceri stabil, fără surprize, în contrapondere cu închiderea relativă a contactelor cu exteriorul. Există această imagine a unei Românii care se bazează pe ea însăşi, pe resursele ei, care este puternică şi independentă. O imagine care, evident, este atractivă inclusiv pentru românii din diaspora pentru că din românii din diaspora trăiesc acolo, dar nu se simt la ei acasă”, a concluzionat Aurelian Dochia.

Doru Lionăchescu crede că partea economică a contat în modul în care oamenii au ales în primul tur al alegerilor prezidenţiale. El a mai subliniat că surpriza care a venit din aceste rezultate ar trebui să aducă şi schimbări în modul în care se fac sondajele politice.

„În primul rând, aş sublinia faptul că cel mai important lucru în această alegere o reprezintă surpriză. Nu numai noi nu ne-am aşteptat la aşa ceva, dar nici specialiştii în sondarea opiniei publice, nici sociologii nu s-au aşteptat, deci trebuie făcut ceva în ceea ce priveşte instrumentarul de analiză a maselor mari de oameni. E clar că nu mai sunt adecvate”, a spus Lionăchescu.

De asemenea, el crede că, în pofida pre­ocu­părilor neeconomice, care sunt legitime, le­gate de teama de un eventual război sau de intro­ducerea României în război, de ultra­birocraţia care vine de multe ori pe bază de directive din afară, problema principală la vot din perspectivă economică a fost polarizarea.

„Această polarizare excesivă cred că este cea mai mare ameninţare la adresa prosperităţii României. Discutăm nu numai de polarizare economică, discutăm despre polarizare geografică, despre polarizare inter-generaţională. Toate cele trei componente s-au manifestat la acest vot, într-o formă sau în alta”, crede Doru Lionăchescu.

Un aspect important după aceste alegeri este schimbarea partidelor tradiţionale. Dacă partidele nu învaţă din aceste rezultate, la ciclurile de alegeri viitoare surprizele vor fi şi mai mari, susţine el.

„Eu cred că am da dovadă de o aroganţă intelectuală de nescuzat dacă nu recepţionăm, dacă nu ascultăm nici acum, în ultimul moment, mesajele care au venit în urma acestui vot. Multe dintre ele sunt valide. Dacă continuăm să trăim într-o bulă intelectualistă, elitistă, 100% occidentală, necritică, vom putea vedea rezultate mai grave. Pentru că vreau să subliniez, am avut o surpriză la vot. Sper ca partidele mainstream să fi tras învăţăminte, să nu dea dovadă de naivitate sau de aroganţă. Dar dacă se continuă cu această abordare, în care noi, funcţionari, birocraţi, intelectuali, ştim mai bine decât restul lumii ce trebuie făcut într-un sistem democratic, eu cred că putem să avem surprize şi mai mari la alt în alte cicluri electorale”, a concluzionat Lionăchescu.

Doru Lionăchescu, economist, membru CA al Salt Bank şi preşedinte BT Capital Partners: Această polarizare excesivă cred că este cea mai mare ameninţare la adresa prosperităţii României. Discutăm nu numai de polarizare economică, discutăm despre polarizare geografică, despre polarizare intergeneraţională. Toate cele trei componente s-au manifestat la acest vot.

(Fluierul)