Nota Redacției:

Să scrie rapid Klaus Iohannis o scrisoare de protest la Ambasada Franței și la Președinția Franței cum că "Criteriile Sale de Integritate" îl împiedică să se mai întâlnească cu oricine din Franța care l-a susținut pe acest Penal numit ALAIN JUPPE, sau cu oricine din Franța care l-a Ajutat sau care l-a NUMIT de TREI ORI MINISTRU în GUVERNUL FRANCEZ după ce a fost CONDAMNAT DEFINITIV de JUSTIȚIE.

Asta o spunem doar ca să vă dați seama de IPOCRIZIA Sasului... El nu se întâlnește și nu-i invită la recepțiile și la manifestările de Ziua Națională pe penalii români. Păi cum vine asta? Doar penalii români au interdicții conform criteriilor de integritate? Păi nu e asta Discrimare? Sunt penali și penali pe lumea asta? Cu penalii români Ciumă iar cu penalii străini și cu cei care i-au ajutat pe penalii străini să ocupe funcții guvernamentale Mumă?

Mai mult, Alain Juppé era "cât pe-aici" să devină în 2017, Președintele Franței dacă n-ar fi pierdut recent, primarele în fața lui François Fillon. Și să fi văzut atunci cât de slugarnici s-ar fi întâlnit cei doi progresiști Klaus și Julien cu președintele PENAL al FRANȚEI deși acesta "nu ar fi corespuns DELOC criteriilor lor de integritate".

Asta ca să nu mai vorbim de FOLOASELE NECUVENITE pe care le-a obținut chiar Familia Iohannis din chiria casei obținută în urma actelor false pe care le-au făcut alții, pe care ei îi cunoșteau.

Foto: Penalul Alain Juppé, cel care a fost de trei ori ministru în Guvernul Franței după condamnarea definitivă și care care nu corespunde criteriilor de integritate ale lui Klaus deși doar a închiriat ilegal o casă cu chirie mică, nu a luat-o cu totul cum a făcut Klaus

A. Cazurile Judiciare în care a fost implicat Alain Juppé

1. Case și apartamente pariziene

În iunie 1995, ziarul "Le Canard enchaîné" a scos la iveală faptul că Alain Juppé a semnat în ianuarie 1993 un document prin care a dat ordin departamentul de locuințe al orașului Paris, să facă o scădere de 1 000 de franci pentru chiria fiului său Laurent, care era găzduit într-una din proprietățile statului într-un apartament din strada Jacob,.

Mai mult decât atât, lucrări de renovare ale acestui apartament în valoare de 381,000 de franci francezi, suportate de Primăria Parisului, au fost făcute în acest apartament pentru a crește confortul fiului său.

Mai mult, în mai multe rânduri, Ministerul de Justiție din Franța a încercat să împiedece Serviciului Central de Prevenire a Corupției pentru a face public raportul său cu privire la această reducere ilegală a chiriei.

Raportul Serviciului Central de Prevenire a Corupției se încheie cu concluzia că această operațiune poate reprezenta un abuz în serviciu și un fapt de obținere de foloase necuvenite, dar justiția decide neînceperea urmăririi penale a lui Alain Juppé care în acel moment era Primul Ministru în funcție.

Mai mult decât atât, Alain Juppé semnează, în septembrie 1990, un alt contract de închiriere cu propria municipalitate care-i permite să devină chiriaș pe aceeași stradă Jacob, chiriaş al unui apartament de 189 mp la un preț de închiriere care reprezenta un adevărat chilipir.

Din nou, costurile de renovare ale apartamentului se fac pe cheltuiala contribuabilului francez pentru o sumă estimată la peste un milion de franci francezi.

După dezvăluiri Alan Juppé așteaptă două săptămâni înainte de a se justifica și refuză să își ceară scuze, susținând în continuare "că nu e vinovat".

După trei luni de controverse, Alain Juppé decide să părăsească noul apartamnet închiriat pe care i-l dăduse Primăria Parisului.

O plângere penală pentru "Obținerea de Foloase Necuvenite" este făcută de Asociația Contribuabililor Parizieni, o asociație creată ad-hoc de Arnaud Montebourg, un tânăr avocat care era și membru al Partidului Socialist.

A fost deschisă o anchetă penală de către procurorul de la Paris, Bruno Cotte, care a considerat că există suficiente probe pentru acuzația de Luare de Foloase Necuvenite.

Dar procurorul general de la Curtea de Apel din Paris, Jean-François Burgelin, un procuror controversat pentru poziția sa pe probleme de corupție, a publicat o declarație spunând că nu sunt probe pentru această infracțiune.

Acest scandal, care a izbucnit la doar câteva luni după campania prezidențială a lui Jacques Chirac pe tema "fracturii sociale", a avut un impact foarte negativ asupra imaginii publice a lui Alain Juppé.

2. Afacerea ilegală cu locuri de muncă fictive de la Primăria Parisului

In anul 1999, Alain Juppé era în curs de investigare de către justiția franceză pentru "deturnare de fonduri, și pentru ascunderea prin abuz de active corporative, precum și pentru obținerea ilegală de avantaje materiale" pentru fapte comise în calitate de secretar general al Partidului "Uniunea pentru Republică" precum și ca primar adjunct al Parisului pe probleme de Finanțe, funcție pe care a ocupat-o din 1983 până în 1995.

Alain Juppé este considerat un element cheie al unui sistem de finanțare de locuri de muncă oculte în cadrul RPR, un sistem de locuri de muncă oculte finanțat de Primăria Parisului și de companiile care doreau să obțină contracte publice (secretarul său personal de la RPR, era el însuși plătit de compania de real estate Egur, iar mai apoi a fost plătit de Primăria Parisului).

Procesul lui Juppé pentru obținerea de avantaje materiale ilegale se deschide la 29 septembrie 2003.

Alain Juppé va fi acuzat că a creat un sistem de locuri de muncă false. La 30 ianuarie 2004, a fost condamnat de către Curtea Penală din Nanterre la 18 luni pedeapsă cu suspendare și la o pedeapsă de 10 ani de ineligibilitate.

Judecătorul instanței, a spus că Alain Juppe, "a recurs în mod deliberat la aranjamente ilegale" pentru a promova interesele RPR", și că natura faptelor a fost "contrară voinței generale a legii" și că Alain Juppe a "înșelat astfel încrederea poporului suveran"

A urmat o cale de atac a lui Alain Juppé, la Curtea de Apel de la Versailles, imediat după condamnarea sa. La data de 1 decembrie 2004, Curtea de Apel a redus sentința la 14 luni pedeapsa cu suspendare și la un an de suspendare a drepturilor de a fi ales, în timp ce acuzarea a solicitat o pedeapsă mai grea.

3. După ce a fost CONDAMNAT DEFINITIV a FOST MINISTRU DE TREI ORI

Alain Juppé a fost forțat să părăsească politica în 2004, după ce Curtea de Apel de la Versailles l-a condamnat la 14 luni de închisoare cu suspendare și la un an de neeligibilitate pentru luarea de FOLOASE NECUVENITE în contextul afaceri cu locuri de muncă fictive în cadrul Primăriei din Paris.

După ce s-a retras o vreme în Quebec, el și-a făcut întoarcerea sa în politică doi ani mai târziu, în 2006, și și-a recuperat mandatul său ca primar al orașului Bordeaux.

În anul 2007, la o lună după ce a fost numit Ministru al Ecologiei în Guvernul Nicolas Sarkozy, el a demisionat din guvern, după ce a fost învins în alegerile parlamentare.

Cu toate acestea, el revine în Guvern de două ori ca Ministru al Apărării (2010-2011) și ca Ministru al Afacerilor Externe (2011-2012).

În 2017, candideaza la alegerile prezidențiale primare în cadrul Uniunii Partidelor de Dreapta și Centru.

Dat fiind mult timp ca favorit pentru alegerile prezidențiale din 2017, el a pierdut prezidențialele primare ale Uniunii Partidelor de Dreapta și Centru în fața lui François Fillon.

SURSA ÎN FRANCEZĂ: fr.wikipedia.org/wiki/Alain_Juppe

Foto: Penalul Alain Juppé, cel care a fost de trei ori ministru în Guvernul Franței după condamnarea definitivă și care care nu corespunde criteriilor de integritate ale lui Klaus deși doar a închiriat ilegal o casă, nu a luat-o cu totul cum a făcut Klaus

(Fluierul)