Iranul sfidează AIEA - Noi centrifuge pentru programul nuclear

Textul, elaborat de Londra, Paris şi Berlin în asociere cu Washingtonul, a fost aprobat joi de 19 dintre cele 35 de stat membre ale Consiliului guvernatorilor al AIEA, potrivit unor surse diplomatice.

Rusia, China şi Burkina Faso au votat împotrivă, în timp ce 12 ţări s-au abţinut. Venezuela nu a putut participa.

După vot, reprezentantul Iranului a denunţat ceea ce a numit un gest ''motivat politic''.

În consecinţă, ''şeful Organizaţiei iraniene a energiei atomice (OIEA) a dat ordin să se ia măsuri eficace, în special punerea în funcţiune a unei serii de noi centrifuge avansate şi de diferite tipuri'', au indicat vineri OIEA şi Ministerul de Externe iranian.

Textul validat joi la Viena îi aminteşte Iranului ''obligaţiile sale juridice'', în virtutea Tratatului de neproliferare (TNP), ratificat în 1970.

Diplomaţii occidentali au făcut joi, la Viena, un rechizitoriu dur contra Iranului, ambasadoarea americană Laura Holgate evocând activităţi nucleare ''profund problematice''.

Teheranul susţine că programul său nuclear are scop exclusiv civil şi neagă că vrea să se doteze cu o bombă atomică, aşa cum bănuiesc ţările occidentale.

TNP obligă statele semnatare să declare şi să plaseze materialele lor nucleare sub controlul AIEA.

În 2015, Iranul a încheiat, la Viena, un acord cu SUA, Franţa, Germania, Regatul Unit, China şi Rusia pentru a încadra programul său nuclear. Textul prevede în contrapartidă o relaxare a sancţiunilor internaţionale contra Iranului.

Însă în 2018 Donald Trump, pe atunci preşedinte al SUA, şi-a retras unilateral ţara din acord şi a reintrodus sancţiuni grele contra Teheranului.

Drept represalii, Iranul şi-a sporit considerabil rezervele de uraniu îmbogăţit şi a ajuns la pragul de 60%, apropiat de cel de 90% necesar pentru a produce o bombă atomică, în virtutea definiţiei AIEA.

Iranul a anunţat vineri punerea în funcţiune a ''noi centrifuge avansate'', ca răspuns la adoptarea unei rezoluţii critice de către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) ce condamnă activităţile nucleare ale Teheranului, acuzat de necooperare, transmite France Presse, potrivit Agerpres.

Textul, elaborat de Londra, Paris şi Berlin în asociere cu Washingtonul, a fost aprobat joi de 19 dintre cele 35 de stat membre ale Consiliului guvernatorilor al AIEA, potrivit unor surse diplomatice.

Rusia, China şi Burkina Faso au votat împotrivă, în timp ce 12 ţări s-au abţinut. Venezuela nu a putut participa.

După vot, reprezentantul Iranului a denunţat ceea ce a numit un gest ''motivat politic''.

În consecinţă, ''şeful Organizaţiei iraniene a energiei atomice (OIEA) a dat ordin să se ia măsuri eficace, în special punerea în funcţiune a unei serii de noi centrifuge avansate şi de diferite tipuri'', au indicat vineri OIEA şi Ministerul de Externe iranian.

Textul validat joi la Viena îi aminteşte Iranului ''obligaţiile sale juridice'', în virtutea Tratatului de neproliferare (TNP), ratificat în 1970.

Diplomaţii occidentali au făcut joi, la Viena, un rechizitoriu dur contra Iranului, ambasadoarea americană Laura Holgate evocând activităţi nucleare ''profund problematice''.

Teheranul susţine că programul său nuclear are scop exclusiv civil şi neagă că vrea să se doteze cu o bombă atomică, aşa cum bănuiesc ţările occidentale.

TNP obligă statele semnatare să declare şi să plaseze materialele lor nucleare sub controlul AIEA.

În 2015, Iranul a încheiat, la Viena, un acord cu SUA, Franţa, Germania, Regatul Unit, China şi Rusia pentru a încadra programul său nuclear. Textul prevede în contrapartidă o relaxare a sancţiunilor internaţionale contra Iranului.

Însă în 2018 Donald Trump, pe atunci preşedinte al SUA, şi-a retras unilateral ţara din acord şi a reintrodus sancţiuni grele contra Teheranului.

Drept represalii, Iranul şi-a sporit considerabil rezervele de uraniu îmbogăţit şi a ajuns la pragul de 60%, apropiat de cel de 90% necesar pentru a produce o bombă atomică, în virtutea definiţiei AIEA.

(Fluierul)