>

Spațiul a devenit un domeniu critic pentru securitatea națională și acum este văzut ca un potențial "domeniu de luptă.”

Odată considerat un mediu benign și cooperant, a evoluat într-un câmp de luptă pentru dinamica puterii globale.

Ca răspuns, în timpul primului său mandat, președintele Trump a revitalizat Consiliul Național Spațial, a inaugurat Forța Spațială și a susținut inițiative precum Acordurile Artemis și ambițiile lunare ale NASA.

În plus, prin relația sa cu Elon Musk și SpaceX, Trump își propune să accelereze dezvoltarea capacităților spațiale ale SUA, asigurându-se că națiunea rămâne în fața rivalilor precum Rusia și China.

Progresele rapide ale Chinei în ceea ce privește capacitățile spațiale reprezintă o provocare semnificativă.

De la începutul anilor 2000, Beijingul a construit un rețea globală de satelit care rivalizează cu Sistemul GPS al S.U.A., și-a lansat propria stație spațială și a dezvoltat arme contra-sateliți, arătându-și intenția de a domina spațiul pentru câștiguri militare, economice și științifice.

Alături de Rusia, China și-a extins arsenalul contraspațial cu lasere anti-sateliți, rachete și sisteme de război electronic, amenințând dominația SUA în acest domeniu critic.

Aceste progrese se aliniază cu inițiativa chineză One Belt, One Road, folosind servicii spațiale precum sistemul de navigație prin satelit BeiDou pentru a rivaliza cu sistemele occidentale și pentru a extinde influența globală.

În plus, China sprijină națiunile aliate, inclusiv Iran, Pakistan și Coreea de Nord, cu sisteme de rachete, facilități de lansare și expertiză aerospațială cu dublă utilizare, progresând în continuare obiectivele sale strategice.

Pentru Statele Unite, protejarea capacităților spațiale este vitală pentru securitatea națională, deoarece adversari precum China și Rusia armonizează spațiul pentru a perturba operațiunile SUA și pentru a exercita putere coercitivă asupra altor națiuni.

Dominanța crescândă a Chinei în spațiu este propulsată de programul său de fuziune militar-civil, care integrează progrese civile, comerciale și militare, în timp ce achiziționează în mod agresiv tehnologii străine atât prin mijloace legale, cât și ilegale.

Această abordare accelerează progresul în domenii precum spațiul, spațiul cibernetic, inteligența artificială și energia, utilizând adesea tehnologii cu dublă utilizare și inițiative de recrutare precum programul Thousand Talents.

Între timp, amenințările precum armele anti-sateliți (ASAT) din China și armamentul prin satelit din Rusia evidențiază necesitatea ca SUA să acorde prioritate investițiilor în tehnologii și strategii spațiale pentru a menține liderul și a asigura stabilitatea globală.

Administrația Trump a recunoscut urgența revitalizării capacităților spațiale ale SUA, ceea ce a condus la inițiative transformatoare care au consolidat conducerea americană în acest domeniu critic.

În 2017, președintele Trump a restabilit National Space Council, după o pauză de 25 de ani, numindu-l pe vicepreședintele Mike Pence ca președinte.

Consiliul a devenit o piatră de temelie a politicii spațiale a administrației, consiliându-l pe președinte și coordonând eforturile din sectorul guvernamental, militar și privat.

Directivele cheie au inclus întoarcerea astronauților pe Lună, reformarea reglementărilor spațiale comerciale, gestionarea traficului spațial și înființarea Forței Spațiale din SUA.

În 2019, crearea Forța Spațială — prima nouă ramură militară din 1947, a subliniat angajamentul lui Trump de a aborda amenințările emergente din partea adversarilor precum China și Rusia.

Administrația s-a concentrat pe modernizarea infrastructurii de satelit, a sistemelor GPS și a apărării antirachetă, în timp ce a implementat inițiative pentru a proteja sateliții americani de atacuri cibernetice, bruiaj și distrugere fizică.

Acordurile Artemis, introduse de NASA în 2020 sub administrația Trump, au stabilit principii pentru stimularea cooperării internaționale și stabilirea norme pentru explorarea spațială pașnică și responsabilă.

Ca parte a programului mai larg Artemis, care își propune să readucă oamenii pe Lună și să se pregătească pentru viitoarele misiuni pe Marte, Acordurile conțin linii directoare pentru activități spațiale durabile.

Angajamentele cheie includ transparența, interoperabilitatea sistemului, utilizarea pașnică a spațiului, protecția siturilor istorice și partajarea datelor științifice.

Încurajând națiunile să adopte aceste principii, Acordurile Artemis urmăresc să creeze o coaliție de țări care își desfășoară activitatea spațială cu opinii similare, care respectă dreptul internațional, în special Tratatul pentru spațiul cosmic din 1967.

De asemenea, abordează provocările emergente de guvernare, cum ar fi utilizarea resurselor spațiale, asigurându-se că activitățile sunt în beneficiul umanității în ansamblu.Peste 20 de națiuni, inclusiv aliați ai SUA precum Japonia, Canada și membri ai Agenției Spațiale Europene, au semnat acordurile.

Acest cadru sprijină ambițiile lunare ale NASA, contracarând în același timp modelele alternative de guvernare a spațiului promovate de China și Rusia.

Tehnologiile spațiale au aplicații mult dincolo de apărare, susținând inițiative precum monitorizarea mediului, răspunsul la dezastre și comunicațiile globale în bandă largă, care provoacă regimurile autoritare’ controlul informațiilor.

Companii precum Planet Labs, care își propune să imagineze Pământul zilnic, evidențiază potențialul de transformare al acestor tehnologii în abordarea provocărilor precum defrișarea pădurilor și monitorizarea activității rachetelor.

Cu toate acestea, realizarea acestui potențial necesită colaborare între guverne, oameni de știință și companii private, deoarece inovația trece din ce în ce mai mult de la programele conduse de stat la sectorul privat.

Prin promovarea acestor parteneriate, administrația Trump s-a asigurat că SUA rămâne în fruntea inovației spațiale.

Viitorul războiului se îndreaptă din ce în ce mai mult către spațiu, cu tehnologii precum armele cu laser, sistemele de apărare antirachetă bazate pe spațiu și supravegherea spațială bazată pe inteligență artificială fiind în centrul atenției.

Aceste progrese aduc atât oportunități, cât și amenințări, pe măsură ce națiuni precum China și Rusia își intensifică investițiile în capacități militare spațiale.

Recunoscând importanța strategică a acestei frontiere, președintele Trump, prin colaborarea sa cu Elon Musk și SpaceX, a pus bazele esențiale pentru a aborda aceste provocări emergente.

Sub conducerea lui Trump, administrația a acordat prioritate inovației aliniate la securitatea națională, încurajând colaborarea public-privată și parteneriatele internaționale prin Consiliul Național Spațial.

Această strategie a avansat capabilitățile spațiale ale SUA, integrând tehnologia de ultimă oră SpaceX și facilitând proiecte precum lansarea sateliților militare din Coreea de Sud.

Prin consolidarea activelor spațiale ale SUA și contracararea amenințărilor adverse, aceste eforturi au asigurat că SUA își menține superioritatea tehnologică în explorarea și apărarea spațiului.

The Parteneriatul Trump-Musk a poziționat Statele Unite să facă față direct provocărilor conflictelor spațiale.

Prin valorificarea inovației din sectorul privat și construirea unui cadru robust pentru apărarea spațială, administrația a asigurat infrastructura critică și a întărit capacitatea Americii de a contracara adversarii.

Pe măsură ce se apropie era războiului spațial, această colaborare va fi amintită ca un pas decisiv în protejarea intereselor SUA la frontiera finală.

Postarea Președintele Trump: primul comandant în șef al spațiului a apărut prima dată pe The Gateway Pundit.

(Fluierul)