23:59
Comentarii Adauga Comentariu

Germania şi Rusia își dau mâna pentru Federalizarea Republicii Moldova. „Rusia dorește acordarea unui statut special Transnistriei”. Ce vor Statele Unite? Orice Federalizare va însemna începutul sfârşitului pentru noi ca stat

Nota Redacției:

Ca să-nțelegeți situația dramatică în care se află Republica Moldova pe care o pândeşte pericolul Federalizării cu Transnistria şi ca să înțelegeți şi pericolul propriei noastre Federalizării prin "Ricoșeul Federalizării Republicii Moldova", vă prezentăm mai jos o analiză foarte bună a lui Vladimir Socor, un analist de primă mână, într-un interviu pe care acesta l-a dat postului de Radio Europa Liberă, un post finanțat de guvernul american, ca să aveți şi o imagine asupra perspectivei din care se vorbește.

Înainte de a citi interviul, vă prezentăm analiza noastră despre interesele marilor puteri care se confruntă pe frontiera estică a Europei şi-anume în Ucraina şi-n Republica Moldova şi pericolele Federalizării care pândesc aceste țări, Federalizare care ne pândește şi pe noi.

Trebuie ìnțeles un lucru simplu: interesele marilor puteri, indiferent că sunt americani, germani sau ruşi nu coincid cu ale noastre

Interesul nostru ca țară şi ca popor aflat la această răscruce de interese a marilor puteri Diferă de al lor.

Singurul nostru scop şi interes pe care-l avem de mii de ani este să supraviețuim ca țară şi popor pe locul pe care ne-a lăsat Dumnezeu pe pământ de mii de ani.

Nici măcar n-am putut îndrăzni, de-a lungul istoriei, să ne gândim să o ducem măcar puțin mai bine (deşi ne-am dorit) într-atât de periclitată a fost de-a lungul istoriei supraviețuirea noastră.

Pentru a supraviețui trebuie să înțelegem care sunt interesele marilor puteri în această zonă a lui lumii şi să vedem în ce măsură pun ele în pericol supraviețuirea noastră ca stat şi ca popor.

Aplaudacii care strigă toată ziua doar "Trăiască Rusia şi Marele Putin", sau "Trăiască UE în frunte cu Merkel" sau "Trăiască SUA cu Obama" Şi-atât...sunt fie plătiți să vă spună asta, fie atât de manipulați de propaganda unora dintre cei plătiți încât ajung să o creadă şi chiar să o propage la rândul lor.

Să vedem care este interesul fiecăreia dintre marile puteri care se confruntă în zona noastră, ca să vedem în ce măsură coincid interesele noastre cu ale lor.

1. Interesele Rusiei.

Rusia care în urma destrămării Uniunii Sovietice a decăzut de la statutul de putere mondială la cea de putere regională încearcă să împiedice NATO, UE etc.. să ajungă la granițele ei. Rusia percepe ajungerea NATO şi a UE-ului la granițele ei, ca pe un prim pas prin care Occidentul dar mai ales Statele Unite, îi vor pune în pericol integritatea teritorială şi crede că pasul următor al unei eventuale intrări în NATO a Ucrainei şi a Republicii Moldova va viza destrămarea Federației Ruse, probabil după modelul colapsului Uniunii Sovietice prin care părțile Federative au devenit State Independente.

Prin urmare, principalul interes al Rusiei în zona noastră, este de a împiedica NATO şi în primul rând Statele Unite să-şi extindă sfera de influență inclusiv bazele militare până la granițele ei.

Din păcate, pentru a împiedeca acest lucru, Rusia "joacă", în prezent, cu cinism pe teritoriul altor State, mai exact pe teritoriile Ucrainei, Georgiei şi pe cel al Republicii Moldova, state pe care Rusia a reușit să le destrame.

În mod cinic, fără a avea vreo îndreptățire, Rusia se simte "îndreptățită" de a dezmembra aceste state pentru propriile ei rațiuni de securitate.

Rusia a ocupat Crimea pentru a nu-şi pierde bazele militare de acolo în cazul în care Ucraina ar fi aderat la UE şi la NATO şi a format republici rusești în enclavele etnice rusofone construite în trecut în mod artificial de către Stalin în Republica Moldova şi în Georgia, aşa cum a reuşit recent să formeze enclave şi în zonele cu populație de etnie preponderent rusă din Ucraina.

Scopul Rusiei nu este de a desprinde aceste Enclave de acele State, state pe care le-a destrămat deja, deşi la un moment dat va face şi asta dacă ar fi să piardă controlul lor, scopul Rusiei este de a încerca o Federalizare a acestor state cu ajutorul acestor enclave.

De aceea, Rusia se gândeşte la o Federalizare a Ucrainei şi a Republicii Moldova, şi la Constituirea de State Federale în care aceste Entități Rusești construite inițial de Rusia pe calea armelor, să primească un Statul de Parte Egală cu ce a mai rămas din Statul pe care l-au destrămat.

Dacă aceste State Federale ce ar conține în structura lor o Entitate Federală Pro-Rusă egală în drepturi cu Statul Mamă, ar apărea, interesul Rusiei pe termen mediu, ar fi satisfăcut la Maxim.

O Moldovă Federală în care Transnistria ar fi stat în stat, ar împiedică pentru Multă Vreme orice Unire a Basarabiei cu România așa cum ar împiedeca pentru Multă Vreme o aderare a Republicii Moldova la NATO sau la UE. Prin urmare, CASE CLOSE pentru Rusia, cum ar spune celebrul polițist din Piatra Neamț.

Evident că un astfel de scenariu cel al Federalizării Republici Moldova, nu are cum să fie în interesul nostru, al României, oricât s-ar strădui aplaudacii Rusiei şi ai Marelui Putin să ne convingă de contrariul.

În primul rând, pentru că Basarabia noastră care a fost şi este pământ românesc rupt de ruși din trupul patriei mamă va fi transformată de ruşi într-o federație artificială ruso-română. Apariția unei Federații pe teritoriul Basarabiei rupte de ruși de la noi, a unei Federații care să aibă o Entitate Federativă Pro-Rusă, nu va face decât să consfințească această destrămare a României.

Dar acesta e numai unul dintre motive. O federație cu o Entitate Federativă Pro-Rusă ìn Basarabia, adică cu o Transnistrie ajunsă stat-în-stat cu restul Moldovei ar menține pentru multă armata a 14-a rusă în Transnistria, de data această pe cale legală.

Rusia se va supra-înarma în Transnistria, "pentru propria securitate", la cererea Transnistriei ajunsă acum o entitate federală recunoscută internațional; așa cum Nato se va supraînarma în România. Practic Rusia va fi din nou la granițele noastre de data aceasta legal şi oficial.

Vom deveni un fel de Coreea de Nord versus Coreea de Sud.

Asta dacă nu cumva marile puteri vor cădea între ele la un moment dat "la pace" şi vor discuta despre România şi Republica Moldova ca "monede de schimb", aşa cum au făcut-o de multe ori în istoria recentă şi mai puțin recentă.

Dar lucru cel mai grav, Federalizarea Republicii Moldova va fi, așa cum veți vedea în continuare un prim pas spre Federalizarea ulterioară a României.

2. Interesele Germaniei şi ale Uniunii Europene

Germania a fost multă vreme un stat aflat la remorca Statelor Unite (Germania Federală) şi a Rusiei (Germania Democrată).

După unificare, Germania a început să joace un rol politic din ce în ce mai important, mai ales după apariția Uniunii Europene, entitate pe care a ajuns s-o controleze în mare măsură. În urma acestui control exercitat asupra Uniunii Europene, Germania a ajuns din nou treptat, treptat, să redevină o mare putere regională.

Uniunea Europeană nu e la origine un proiect "german".

Uniunea Europeană e un proiect federal, creat de forțe politice şi economice de orientare progresist-internaționaliste-globaliste, forțe aflate atât în Europa dar mai ales, aflate peste Ocean.

Grupate în diverse centre de putere politice şi economice, aceste forțe politice globaliste doresc crearea unei Europe Federale, o Europă din care statele naționale să dispară.

Scopul lor este de a crea, în final, o Europă Federală fără state naționale, o Europa Federală formată doar din Euroregiuni.

Apariție Euroregiunilor este, prin urmare, o etapă cheie în acest proces de Federalizare.

Aceasta e de fapt mult trâmbițata "regionalizare", proces ordonat de fapt în toată Europa de la Bruxelles, proces pe care politrucii de la noi, ca Dragnea, Ponta, Iohannis sau Cioloş au ajuns să-l execute orbește, așa cum execută multe alte ordine care vin de la Bruxelles.

Fiind principala putere economică în acest proiect de Federalizare al Europei, Germania a ajuns "vrând nevrând" să aibă treptat şi interese politice.

Cum este împărțită puterea în acest moment, în interiorul Uniunii Europene, între interesele strict germane şi interesele pur globaliste, nu este foarte clar.

Ar fi o temă foarte bună pentru serviciile noastre secrete, dacă acestea ar mai fi cât de cât independente şi nu doar integrate.

Mulți dintre actorii principali din UE par a fi dedicați atât globalismului cât şi intereselor Germaniei.

Cert este, că cele două interese co-există şi că nu întotdeauna coincid.

După părerea noastră, valul imens de milioane de imigranți îndreptat spre Germania, a fost un atac "subtil şi neconvențional" al globaliștilor de peste Ocean, atac făcut pentru a tăia din hegemonia pe care Germania o căpătase în interiorul Uniunii Europene.

Germania însă nu a urlat şi nu a arătat cu degetul în stânga şi-n dreapta așa cum a făcut Turcia. Ce se va întâmpla cu Hegemonia Germaniei din Europa, vom vedea în urma viitorului val de alegeri legislative ce vor avea loc în curând în 2017.

Cert este, că mulți oameni politici şi de afaceri din Germania văd o dezvoltare viitoare a Germaniei prin extinderea legăturilor economice spre est, adică spre Rusia.

Rusia este o uriaşă zonă de materii prime şi de forță de muncă ieftină şi calificată care nu concurează tehnologic Germania, cu excepția sectorului militar şi al sateliților.

Apropierea Germaniei de Rusia e prin urmare un "fenomen natural". Germania are nevoie de Rusia pentru expansiunea sa economică în timp ce Rusia are nevoie de Germania pentru a sparge unitatea politică a blocului occidental. Prezența globaliştilor care au o influență importantă în structurile Uniunii Euuropene face şi mai complicat acest joc.

Statele Unite nu mai controlează economic Germania, singurul sector unde au prioritate fiind cel militar. Apariția unei așa numite "armate a Uniunii Europene", va pune în primul rând în discuție hegemonia militară a Americii din Europa.

Odată îndepărtat visul german al unei Ucraine membră în Uniunea Europeană, în urma maidanul american de la Kiev şi a ocupării de către Rusia a Crimeei şi a Donbasului, o colaborare germano-rusă printr-un acces german la materiile prime ale Rusiei şi prin crearea de numeroase întreprinderi germane în Rusia este singurul mijloc rămas la îndemâna Germaniei pentru ca Germania să-şi continue extinderea sa economică. Germania a impus deja ca decizie a Uniunii Europene, ca prețurile la materiile prime pe care le negociază cu Rusia să nu fie comunicate şi celorlalte țări din UE. Cum de a fost România de acord cu așa ceva rămâne să ne explice Iohannis.

În concluzie, proiecte ca: Federalizarea Ucrainei sau Federalizarea Republicii Moldova nu au de ce să deranjeze Germania.

Din contră, neavând interese politice directe în aceste federalizări, din cauză că nu contează încă în nici un fel pe plan militar, Germania e gata să ofere Rusiei aceste Federalizări în schimbul unui acces avantajos pe piața de materii prime şi de forță de muncă a Rusiei.

Mai mult, aşa cum veți vedea când vom vorbi de interesele americane, americanii încearcă să zădărnicească o colaborare ruso-americană în zonă, prin crearea unui cordon sanitar în zona de est a Europei, cordon sanitar format din state care au suferit în trecut de pe urma Rusiei ca Țările Baltice , Polonia şi România, cordon sanitar care să nu favorizeze schimburile economice dintre Germania şi Rusia.

În concluzie, Germania nu are interese contrare planurilor pe care le are Rusia de Federalizare a Republicii Moldova şi a Ucrainei. Din contră, Germania are interesul ca să-şi negocieze propriile interese economice şi politice satisfăcând cererile Rusiei şi împiedecând în acelaşi timp Statele Unite să o izoleze economic de Rusia.

Desigur că Germania ar prefera apariția unei Entități Federative pro-UE şi pro-Germania care să pună de-o federație cu o Entitate Federativă Pro-Rusă în interiorul Republicii Moldova şi ìn interiorul Ucrainei, decât un control pur american asupra Republicii Moldova şi al Ucrainei care să o izoleze de Rusia. Cu alte cuvinte, şi Germania ar vrea o Federație dar o Federație "mai a ei".

Analistul Vladimir Socor descrie foarte bine demersurile pe care le face în prezent Germania, pentru Federalizarea atât a Republicii Moldova cât şi a Ucrainei.

Din punctul nostru de vedere, acest suport al Germaniei adus Rusiei pentru Federalizarea Republicii Moldova, este complet împotriva intereselor României.

Un stat românesc Responsabil ar trebui să pună presiune în interiorul Uniunii Europene pentru a condiționa alte proiecte şi decizii europene de respingerea de către Germania a oricărei Federalizări a Republicii Moldova.

Spania lui Rajoy e o țară care înțelege foarte bine care este pericolul unei federalizări (lucru pe care îl înțelege foarte bine şi Marea Britanie doar că ea e deja ca şi plecată).

De aceea, o apropiere a României de Spania pe acest subiect ar fi binevenită. Polonia şi Țările Baltice, din motive istorice, sunt şi ele sensibile la aceste subiecte.

În afara Uniunii Europene şi Turcia face alergie când aude de Federalizări, doar că după lovitura de stat, Turcia are propriile ei probleme mult mai prioritare de rezolvat.

De-asemenea România nu este interesată nici de crearea unui precedent periculos, cum ar fi federalizarea Ucrainei, precedent care să devină, mai apoi, model care să fie impus şi Republicii Moldova.

Dar cine să facă o astfel de politică, când noi am avut şi avem la conducere doar yesmeni ca Iohannis, Cioloş, Dragnea, Băsescu sau Ponta (Ponta şi Băsescu au gura mare doar acum când nu mai au nici o funcție politică. Cât timp au avut-o au executat şi ei exact ce li s-a spus, a se vedea reforma codului muncii, regionalizarea, etc...)

3. Interesele Statelor Unite.

Desigur că acest subiect nu este abordat în analiza lui Vladimir Socor de la Radio Europa Liberă, post finanțat de către Congresul American. Socor se referă foarte bine şi în detaliu doar la acțiunile Rusiei şi ale Germaniei acțiuni întreprinse pentru Federalizarea Republicii Moldova. Dar ne vom referi noi în continuare la interesele americane.

Interesul Statelor Unite în Europa de Est este de a împiedica cu orice preț o apropiere ruso-germană. În acest scop crearea cordonului sanitar care să separe Rusia de Germania, cordon sanitar format din Statele Baltice, Polonia şi România, este de o importanță fundamentală pentru americani.

Lucru care, după analiza de mai sus, am putea spune la prima vedere: "că nu ne-ar deranja deloc", văzând "ce fel de Federalizări" pun la cale ruşii, Federalizări pe care le încurajează şi nemții.

Doar că ne-am bucura prea repede.

Problema principală cu actualele State Unite ale Americii, problemă care nu e de ieri de azi, este că în prezent la ei interesul lor național, "se-mpleteşte" cu interesul progresisto-globalist al celor ajunşi la putere şi al sferelor de influență pe care aceştia le reprezintă.

Am spune chiar că interesul globalist îl depășește pe cel american. De unde disperarea multor americani de rând aduşi la sapă de lemn. Dar asta e deja problema actualelor alegeri prezidențiale:care în două cuvinte s-ar rezuma la Globalism versus anti-Globalism sau conform propagandei Bilderbergilor de la The Economist "Deschidere versus Închidere" ei fiind bineînțeles "Deschiderea"...din fața "închişilor la minte care vor să închidă granițele în fața imigrației ilegale şi în fața comerțului liber, comerț liber care a golit America de locuri de muncă"

Așa stând lucrurile supriza urâtă pentru noi, ca români, începe atunci când vedem că sunt indicii că şi Statele Unite încearcă să pună de-o Federalizare în Republica Moldova.

Doar că se doreşte a fi o Federalizare controlată de ei şi nu de către ruși. Sau cine ştie, poate că la un moment dat, americanii vor negocia această federalizare şi "multe altele aspecte" chiar cu rușii când ca fi nevoie de un "compromis regional global", așa cum au mai negociat peste capul țărilor mici şi la Ialta dar şi la Malta.

Care sunt indiciile?

Indiciile sunt că noile partide pro-americane progresiste de extremă-stângă create la Chişinău pentru "a înlocui clasa politică oligarhică şi coruptă - după modelul Neicuşorilor de la noi" cum sunt cel al Maiei Sandu, iepurașul american, dar şi cel al lui Andrei Năstase (despre care unii spun că ar juca la două capete: şi cu americanii şi cu Merkel) au ajuns să se înfrățească cu partidele pro-ruse ale lui Dodon şi Usatîi şi au organizat mitinguri de stradă care au depășit "diferendele geo-strategice"- după cum au declarat chiar organizatorii.

Clasa politică de la Chişinău, ca şi cea la noi, e într-adevăr coruptă doar că nu din cauza asta sunt create noile partide.

Prin urmare, "înfrățirea româno-rusă" de la Chişinău se va produce în viziunea internaționalistă a progresismului american după vechea lozincă marxist-leninistă "Proletari din toate țările, Uniți-vă" actualizată la "Jos oligarhii. Să ne unim împotriva lor".

Prin această "frățietate" ruso-română nou apărută în piață se poate urmări un singur lucru în viziunea celor care organizează așa-ceva: Federalizarea Republicii Moldova.

Primul pas va fi cel al "reformelor dureroase impuse de programul FMI". Acest lucru inseamna menținerea Guvernului Filip la putere, pentru o vreme, cel mai probabil pentru un an. Rolul său e similar cu rolul lui Cioloș în România. Guvernul Filip poate fi mentinut la putere, chiar mai mult de un an, în funcție de cum avansează de rapid "mersul reformelor".

Guvernul Filip va avea rolul sa implementeze "reformele dureroase impuse de programul FMI" - adica aservirea economică a țării, a sistemului bancar și economic: prin privatizări ale sistemului energetic, ale sistemului bancar, ale utilităților, ale căilor de comunicații etc...

Dar spre deosebire de Romînia, unde nu răspunde nici un partid de reformele lui Cioloș, în Republica Moldova cel care va deconta reformele dureroase e exact partidul lui Plahotniuc cel care are majoritatea parlamentară.

În același timp, presiunea din stradă a forțelor neo-marxiste ruso-române, forțe care luptă împotriva oligarhilor se va accentua. Acesta fapt va duce la importante cresteri electorale atât pentru partidele rusești ale lui Dodon și Usatîi (ele pot lua voturi de la comuniștii lui Voronin) cât și pentru NOILE partidele pro-occidentale cel a Maiei Sandu și cel al Aliantei DA (care pot crește semnificativ în detrimentul partidelor pro-europene vechi).

Planul e ca "vechile partide" să dispară exact cum se încearca și în cazul României, cu PNL-ul și cu PSD-ul. Motivul e simplu : partidele vechi au acumulat o oarecare putere locala, atat politică, cât și administrativă si economica și nu mai raspund asa de bine și atat de rapid la comenzi, pe cat se vrea. Plus că ele nu au personal instruit în noile inginerii sociale.

Al doilea pas va fi aducerea la putere a celor care sunt acum în stradă. Forțele rusești ale lui Dodon și Usatîi atît de înjurate în trecut, vor deveni "parteneri onorabili de guvernare" și vor intra la guvernare alături de NOILE forțele pro-occidentale (NOILE partidele pro-occidentale cel a Maiei Sandu și cel al Aliantei DA

Noua majoritate neomarxistă va acționa în continuare după lozincile neo-marxiste propagate în stradă: "Să depășim diviziunea "geo-politică" (variantă a mai vechii "Proletari din toate țările Uniți-vă) și "Să ducem mai departe lupta de clasă, luptând în continuare pentru eradicarea oligarhilor corupți" (varianta a "Luptei de Clasă care trebuie să fie dusă neîncetat împotriva Dușmanului de Clasă")

Al treilea pas va fi inceperea negocierilor cu Transnistria pentru Federalizarea Republicii Moldova

Cu o astfel de reprezentativitate masivă a ruşilor in Parlament (prin partidele lui Dodon și Usatîi) va fi ușor să se deschidă calea dialogului cu Transnistria pentru Federalizarea Republicii Moldova. Dodon și Usatîi o vor, Transnistrenii o vor, iar noile partide pro-occidentale neomarxiste cel al Maiei Sandu și al Aliantei DA o vor și ele avînd o alergie ideologică indusă la Statele Naționale. Iar dacă toată lumea din structura viitoarei puteri va dori Federalizarea, de ce nu s-ar face?

Cum rămâne cu Unirea ?

Ca-n gară.

Dacă nu care cumva, vor reuși intre timp, ca prin regionalizare să se ajungă în scurtă vreme și la Federalizarea României.

Caz în care, o federație, România, cu încă o federație, Republica Moldova, pot ușor forma o federație mai mare.

Visul lui Dodon se va implini.

Care vor fi părțile federative?

Le știm de la Dodon: pentru România : " maghiarii (Ținutul Secuiesc), moldovenii (Moldova de Vest), țiganii (nu se spune unde?) și românii (nu se spune unde?).

Pentru Republica Moldova: "Moldova de Est (cine știe dacă Bălțile lui Usatîi nu vor fi și ele o nouă parte), Transnistria și Găgăuzia"

Prin urmare, România ar trebui să discute şi să poarte negocieri cu Statele Unite pentru a opri orice tentativă de Federalizare a Republicii Moldova chiar dacă sponsorii progresismului mondialist o doresc. Dar cine să o facă? Yesmenii de la noi?

4. Interesul Nostru.

Așa cum vedeți interesul niciuneia dintre marile puteri nu coincide cu interesul nostru național. Ba observăm că sunt chiar opuse interesului nostru național. Noi nu dorim nici un fel de federalizare, ei o doresc fiecare pe modelul şi după interesul lui.

România trebuie să lupte cu orice preț împotriva federalizării Republicii Moldova şi împotriva federalizării României. Orice federalizare sau chiar orice regionalizare va însemna începutul sfârşitului pentru noi ca stat.



Vlad Socor: „Rusia dorește să condiționeze normalizarea relațiilor Moscovei cu Chișinăul de acordarea unui statut special Transnistriei”

Crimeea s-a transformat săptămâna trecută în „butoiul cu pulbere” ce ameninta sa arunce în aer conflictul ruso-ucrainean, după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a acuzat Ucraina că foloseşte metode „teroriste” pentru declanşarea unui conflict în Crimeea, iar administraţia de la Kiev a negat acuzațiile şi a spus că Moscova caută pretexte pentru intensificarea conflictului militar.

Un interviu cu analistul occidental de la Fundaţia Jamestown şi Eurasia Daily Monitor, Vladimir Socor, ce crede despre ce se întâmplă în Marea Neagră.

Interviul dimineții cu analistul politic

Europa Liberă: Ce credeți Dvs. despre ceea ce se întâmplă în Marea Neagră, chiar acum în aceste zile, despre aceste tensiuni între Rusia și Ucraina?

Vladimir Socor: „Conducerea Rusiei a ajuns la concluzia că Ucraina, Președintele, Parlamentul Ucrainei nu vor face cedări către Rusia în ceea ce privește viitorul statut politic al regiunii Donbas din Ucraina. Scopul strategic al Rusiei în Ucraina este acela de a nu permite acestei țări să se dezvolte în mod normal, să introducă domnia legii în Ucraina și să se apropie de Occident. Scopul Rusiei este unul negativ și unul minimal, putem spune.

Războiul din Donbas servește acestui scop, aceluia de a menține Ucraina într-o stare permanentă de tensiune, eventual, speră Rusia, de instabilitate. Instrumentul instabilității în mâinile Rusiei ar fi acordarea unui așa numit „statut special” pentru teritoriile ocupate de către Rusia în estul Ucrainei și anume pentru anumite părți mari din regiunile Donețk și Lugansk.

Ideea de statut special este o invenție rusească, nu o mai găsim nicăieri în Europa - înseamnă instituirea unui teritoriu, de fapt, independent pe teritoriul altei țări. Reprezentanții acestui teritoriu controlați de către Rusia ar face parte din sistemul politic al Ucrainei cu scopul de a-l destabiliza din interior. Teritoriul respectiv, Donbas-ul, în viziunea Rusiei ar face parte din statul ucrainean doar pe hârtie din punctul de vedere al teoriei juridice, în timp ce în practică Rusia ar controla situația de pe teren prin intermediul trupelor de ocupație rusești și prin intermediul conducătorilor politici locali aleși și instalați la putere de către Rusia.

Acesta este conținutul de bază al așa zisului statut special prevăzut de armistițiul de la Minsk din februarie anul 2015 și cerut de către Rusia să fie aplicat în Ucraina.

Ucraina rezistă, Ucraina nu consimte la o asemenea pretinsă rezolvare politică. Rusia încearcă să constrângă Ucraina să consimtă, escaladând războiul din Donbas.

În fiecare zi sunt soldați ai Ucrainei morți și răniți, în fiecare zi. Acum, în ultimele câteva săptămâni, numărul soldaților ucraineni morți și răniți a crescut. Rusia speră ca în interiorul Ucrainei și în sistemul politic ucrainean să izbucnească nemulțumiri față de acest război, nemulțumiri împotriva conducerii Ucrainei, Ucraina practic să fie uzată moral, psihologic, material, economic. Dar, spre deosebire de planurile rusești Ucraina, nu cedează. Din acest motiv, anume din acest motiv Rusia escaladează ostilitățile din estul Ucrainei.

Ultimele declarații ale dlui Vladimir Putin merg chiar mai departe: Putin practic contestă legitimitatea guvernului ucrainean, el vorbește despre guvernul ucrainean de astăzi ca și cum ar fi un guvern temporar, el spune că acest guvern, anume acest guvern, Guvernul președintelui Poroșenko, ar fi venit la putere pe cale ilegală, printr-o lovitură de stat. Prin urmare, în viziunea Rusiei, acest guvern ucrainean nu este nici legitim, nici permanent.

Aceasta fusese atitudinea față de Ucraina în primele faze ale războiului din Donbas, în anul 2014, poate chiar până la începutul anului 2015 când s-a încheiat armistițiul de la Minsk. De atunci încoace Kremlinul a părut că acceptă actuala conducere a Ucrainei ca fiind legitimă și de lungă durată. Acum dl Putin iarăși a întors foaia, iarăși consideră guvernarea ucraineană și conducerea statului ca fiind temporare și nelegitime. Este un fel de amenințare că Rusia ar putea întreprinde operațiuni politice de destabilizare a guvernării nu doar în Donbas, dar chiar și în interiorul Ucrainei.

Eu cred că aceste acțiuni din partea Kremlinului sunt o demonstrație a neputinței, a disperării,a faptului că Rusia nu a reușit să îngenuncheze Ucraina. Și cu cât trece mai mult timp, cu atât Ucraina devine mai capabilă de a rezista, economia se stabilizează, au apărut primele semne ale creșterii economice după descreșterea economică prelungită, iar în Parlamentul ucrainean s-a conturat o majoritate foarte clară împotriva adoptării unui statut special pentru Donbas.

Parlamentul ucrainean dădea oarecare semne de șovăire până acum câteva luni, dar de câteva luni încoace o majoritate chiar puternică în Parlament s-a consolidat, orice propunere de statut special pentru Donbass pur și simplu nu va trece prin Parlament. De aceea dl Putin încearcă să schimbe situația pe teatru de război, dar nu cred că îi va reuși.”

Europa Liberă: Totuși, cât de departe vă așteptați să meargă dl Putin, având în vedere că ne-a obișnuit cu tactici din astea de escaladări prin care pregătește terenul pentru negocieri și având în vedere faptul că, de obicei, aceste lucruri se întâmplă în august când cancelariile occidentale sunt în concedii, când nu prea sunt atente la ceea ce se întâmplă în zonă?

Vladimir Socor: „Da, așa este. Luna august este luna clasică a invaziilor sau a războaielor, sau a marilor operațiuni politice rusești. A fost întâi de toate construirea zidului Berlinului - în luna august anul 1961, apoi invazia împotriva Cehoslovaciei - luna august anul 1968, apoi războiul din Georgia - august 2008. Și în ultimul timp invaziile rusești au apărut și în momentele Jocurilor Olimpice Mondiale.

Georgia a fost invadată chiar în ziua deschiderii Olimpiadei de la Beijing, Crimeea a fost invadă în ziua închiderii Jocurilor Olimpice de la Soci și acum avem Jocurile Olimpice din Brazilia, deci există oarecare precedente în acest sens.

Într-adevăr, cum spuneați adineauri, rușii mizează pe faptul că guvernele occidentale își iau vacanță în august. Ucraina, însă se dovedește a fi mai puternică decât chiar rușii își imaginaseră.

În Ucraina a avut loc o dezvoltare rapidă fără precedent a conștiinței naționale ucrainene, a conștiinței umanității naționale ucrainene, sentimentul de patriotism civic ucrainean întemeiat nu în cea mai mare măsură pe limbă și etnie, dar pe patriotismul civic statal și teritorial. ”

Europa Liberă: Rusia va merge mai departe cu această tactică, care pare a fi o încercare să sperie Occidentul cu un război în toată legea cu Ucraina, ca să obțină ceea ce vrea pe statutul Donbas-ului?

Vladimir Socor: „Da, eu cred că Rusia nu are altă soluție. Dacă Rusia dorește să obțină acest scop intermediar, scopul intermediar este statut special pentru Donbass, dacă Rusia este hotărâtă să obțină acest rezultat și ea pare deplin hotărâtă, atunci nu are alte mijloace decât de a escalada ostilitățile militare din Donbas.

Pe de altă parte, escaladarea ostilităților înseamnă prelungirea sancțiunilor economice față de Rusia. Mulți politicieni occidentali și grupări de interese economico-financiară din Occident doresc înlăturarea sancțiunilor împotriva Rusiei, nu înlăturarea bruscă sau dramatică, dar începerea unui proces de demontare a sancțiunilor economice.

Dar acest argument în cadrul dezbaterilor occidentale pierde teren atâta vreme cât Rusia în mod evident, deliberat escaladează ostilitățile militare în Donbas, atunci Rusia pierde argumentul ei în favoarea înlăturării sancțiunilor economice.

Rusia se află practic în această dilemă: pe de o parte nu poate să constrângă Ucraina să facă cedările respective decât prin aplicarea din ce în ce mai brutală a forței militare, pe de altă parte, aplicarea brutală a forței militare amână, întârzie sau chiar anulează posibilitatea înlăturării sancțiunilor economice împotriva Rusiei, Rusia a nimerit în această dilemă.”

Europa Liberă: Cât despre Republica Moldova, iată că în unele comentarii locale a apărut ideea că mai degrabă Federația Rusă va aștepta să vadă ce se va întâmpla la alegerile prezidențiale, adică nu va acționa în mod direct, mai ales că se știe că candidatul pro-rus este favoritul sondajelor și vorbesc despre Igor Dodon, după asta va găsi mecanisme să submineze instituțiile statului precum bine i-a reușit până acum. Ce credeți Dvs. despre aceasta?

Vladimir Socor: „Dacă urmăriți atent declarațiile lui Dmitri Rogozin în decursul recentei vizite la Chișinău și la Tiraspol, atunci putem descifra scopurile actuale ale Rusiei. Vorbim despre obiective de scurtă durată destul de clar exprimate in declarațiile dlui Rogozin.

Prima concluzie este aceea că Rusia intenționează să lucreze - „работать” - un cuvânt cu multe sensuri - să lucreze cu actuala guvernare stăpânită de dl Vladimir Plahotniuc. Desigur, dl Rogozin nu s-a întâlnit cu liderul neoficial al Republicii Moldova, cu dl Plahotniuc, s-a întâlni cu liderii oficiali, dar dl Rogozin a spus foarte clar că acum avem în Republica Moldova o guvernare stabilă, până acum am avut o guvernare nestabilă, odată pe an se schimba Guvernul și venea alt vicepremier moldovean la Moscova să discute relațiile bilaterale...

Era, spune dl Rogozin în cuvintele sale proprii, era un circ. Acum circul s-a terminat, avem o conducere pe termen lung în Republica Moldova cu care intenționăm să discutăm și să lucrăm – asta este prima concluzie.

A doua concluzie tot din declarațiile dlui Rogozin și din întrevederile pe care le-a avut cu guvernarea de la Chișinău: Rusia dorește să speculeze dorința Republicii Moldova de a reveni cu produse moldovenești pe piața Rusiei.

Această dorință din partea Republicii Moldova este ea însăși o expresie a eșecului guvernării Republicii Moldova de a moderniza economia, a eșecului de a atrage investiții străine.

Anume din cauza acestor eșecuri producția agricolă nu a putut fi îmbunătățită calitativ, nu a putut fi modernizată, ea rămâne necompetitivă, cel mult competitivă pe piața Rusiei, deși și acolo nu cred că mai este competitivă, dar așa își închipuie probabil unii dregători din Chișinău că producția agricolă din Moldova mai este competitivă pe piața Rusiei.

Deci, din cauza eșecurilor reformelor, Moldova este constrânsă să se întoarcă pe piața Rusie dacă poate, eu nu cred că poate, dar dacă poate. De aici decurge nevoia politică a Republicii Moldova de a normaliza relațiile politice cu Rusia - aceasta este a doua concluzie care se desprinde din declarațiile și întrevederile lui Rogozin la Chișinău.

A treia concluzie este că, speculând această situație a Republicii Moldova, Rusia dorește să condiționeze normalizarea relațiilor Moscovei cu Chișinăul de acordarea unui statut special Transnistriei din partea Chișinăului.

Deci, Rogozin, Guvernul Rusiei au prins Republica Moldova în această situație economică foarte proastă și încearcă să speculeze oferind acces selectiv pe piața Rusiei în schimbul acordării unui statut special Transnistriei din partea Chișinăului. Acestea sunt concluziile care se desprind din declarațiile și întrevederile dlui Rogozin la Chișinău în primul rând, dar și la Tiraspol.

În privința normalizării relațiilor se preconizează o reuniune a Comisiei interguvernamentale ruso-moldave pentru cooperare economică la sfârșitul anului. Această Comisie nu s-a mai întrunit din anul 2012, anume din cauza instabilității politice din Republica Moldova spun rușii, dar și din cauza orientării europene a Guvernelor de atunci a Republicii Moldova. Deci, ar urma să se întrunească această Comisie interguvernamentală ruso-moldovenească la sfârșitul anului 2016, dar cu anumite condiții.

Rusia a pus condiții care sunt conținute într-o așa zisă Foaie de parcurs și această Foaie de parcurs include deopotrivă revenirea produselor moldovenești pe piața Rusiei și acordarea unor concesii politice de către Chișinău, Transnistriei.

Deci, aici vedeți legătura pe care Rogozin a făcut-o în mod explicit în declarațiile sale între normalizarea politică Chișinău-Moscova și relațiile politice Chișinău-Tiraspol. Foaia de drum conține anume această legătură.

Printre altele se cere Chișinăului să accepte atribute de suveranitate pentru Transnistria: plăcuțe de înregistrarea automobilelor cu un semn special al Transnistriei, diplome universitare cu ștampila Universității de Stat din Tiraspol, prefix telefonic al Transnistriei separat de prefixul telefonic al malului drept și alte concesii de acest tip. Sunt, de fapt, atribute ale suveranității.

Când se vorbește despre federalizare și unii germani spun: adoptați modelul federal, ne spun germanii, ca și cum împrejurările ar fi similare. Landurile germane nu au plăcuțe separate cu steagul și stema fiecărui land german pentru automobile, de exemplu, prefixul telefonic internațional pentru Germania este unul singur, landurile au prefixe interne, nu au prefixe internaționale separate de prefixul Germaniei ș.a.m.d..

Aceste concesii care se cer Chișinăului, deopotrivă de către Rusia și de către Germania, nu fac parte încă din negocierea unui statut special și asta este foarte prost. Pentru că se presupune că un eventual statut special s-ar negocia abia după ce aceste concesii ar fi fost deja făcute unilateral de către Chișinău înaintea oricăror negocieri.

Deci, fapte împlinite înaintea oricăror negocieri. Orice negocieri dacă ar avea loc, sper să nu aibă loc, dar dacă ar avea loc ar porni de la aceste concesiuni unilaterale deja acordate de către Chișinău.

Și aici ajung la chestiunea negocierilor pentru un așa numit statut special. Diplomația occidentală, inclusiv cea germană, inclusiv dl Steinmeier în recenta sa vizită la Chișinău creează impresia că ar depinde de Republica Moldova ca ea să acorde un statut special Transnistriei.

Deci, ar fi vorba de o decizie a Chișinăului care, să zicem, mărinimos sau mai puțin mărinimos ar lua o hotărâre să acorde Transnistriei un statut special, Parlamentul să voteze, opinia publica să dezbată, Guvernul să implementeze.

Este o impresie cu totul greșită, pentru că din punctul de vedere al rușilor și al Transnistriei, exact ca și în Ucraina de altfel cu Donbas-ul, orice statut special ar urma să fie negociat de către Chișinău și Tiraspol ca părți cu drepturi egale în negocieri, iar eventualul statut special care s-ar adopta prin negocieri ar avea caracterul unui contract între două părți contractante egal îndreptățite.

În Dreptul Constituțional există o distincție, o deosebire foarte clară între a acorda fie un statut, fie o Constituție, fie un privilegiu oarecare între a le acorda de sus în jos, sau de la centru către periferie - asta este un mod care se numește „a octroia” (DEXONLINE- a acorda ca pe o favoare, a conceda o favoare) - ceea ce înseamnă că nu este negociat, este acordat unilateral de sus în jos sau de la centru spre periferie - aceasta se numește a octroia o Constituție, un statut ș.a.m.d..

Și, pe de altă parte, celălalt model este modelul de a negocia un contractat, un statut, o Constituție între două părți egal îndreptățite – este modelul rusesc. Rușii acceptă doar acest model, nu acceptă niciun fel de alt model.

Anume acest model este cel pe care rușii au încercat să-l impună în Transnistria și nu au reușit până acum și încearcă acum să-l impună Ucrainei.

Poziția Rusiei este ca orice statut special acordat de către Kiev Donbas-ului nu are nicio valabilitate, orice legislație electorală adoptată în Kiev pentru aplicare în Donbas nu are nicio valabilitate - doar documente adoptate în comun de către Kiev pe de o parte și Donețk-Lugansk pe de cealaltă parte, doar aceste documente legislative constituționale sunt valabile – aceasta este poziția Rusiei.

Rusia actualmente urmărește aceste obiective numai în două localizări în toată Eurasia: în Donbas și în Transnistria. După cum și recent Rusia dorea federalizarea numai în Republica Moldova și în Ucraina, alte proiecte de federalizare nu avea.

Acum federalizarea este rebotezată ca „statut special” și rușii il promovează doar în cazul Republica Moldova-Transnistria și în cazul Ucraina-Donbass. Aici este o conexiune evidentă din partea Rusiei.

Dacă Ucraina, ipotetic vorbind, cedează și acceptă să negocieze cu Donețk-ul și Lugansk-ul un statut special pentru acest teritoriu, atunci nouă ne va fi mult mai greu să rezistăm la o rezolvare asemănătoare în cazul Republica Moldova-Transnistria. Dacă pe de altă parte, Republica Moldova este cea care cedează prima, atunci se creează un precedent periculos pentru Ucraina. Aceste două situații trebuie privite în strânsă corelație.”

Europa Liberă: Și, cedează Republica Moldova? Dvs. cum simțiți din felul cum se mișcă lucrurile, din povestea cu acel protocol, mai ales având în vedere faptul că există și Germania în joc care, in cazul Chișinăului, parcă o ajută pe Rusia să obțină ce vrea?

Vladimir Socor: „Germania ajută Rusia și în cazul Ucraina-Donbas. Politica germană nu este una fixă, ea a evoluat în timp. Să luăm faza actuală – cancelarul Merkel a pierdut o bună parte din influența pe care o deținea în politică în general și în politica externă în special.

Prestigiul dnei Merkel pe planul intern al Germaniei este în scădere marcantă din cauza atitudinii pe care ea a adoptat-o în problema migranților.

Această pierdere de autoritate din partea dnei Merkel întărește poziția dlui Steinmeier - ministrul de externe, partenerul de coaliție al dnei Merkel în Guvernul de coaliție din Berlin.

Ideologia Partidului Social Democrat pe care îl reprezintă dl Steinmeier este aceea de a implica Rusia în marele decizii de politică și de securitate pe continentul european, nu a ține Rusia la o parte de deciziile europene, ci dimpotrivă de a include Rusia ca factor în aceste decizii, inclusiv de a ține seama de interesele pretins speciale ale Rusiei în statele din fosta Uniunea Sovietică – aceasta este atitudinea dlui Steinmeier care acum pare să dea tonul în politica continentală și europeană a Germaniei.

În plus, anul acesta 2016 dl Steinmeier poartă două pălării - nu doar pe cea de ministru german, dar și cea de președinte în exercițiu pentru un an în președinția rotativă a Organizații pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Dl Steinmeier își dorește numaidecât să-și încheie acest mandat în luna decembrie cu niște succese măcar pe hârtie, dar și cu succese de substanță care să dea oarecare satisfacție Rusiei. Posibil o negociere la pachet cu Rusia care să includă și Donbas-ul și Transnistria.

Sigur, dl Steinmeier știe foarte bine, își dă seama foarte bine de faptul că aceste concesii pe care dânsul le cere Chișinăului – plăcuțe de automobile speciale pentru Transnistria, prefix telefonic, diplome universitare – vor să fie apoi repetate și în cazul Ucrainei.

Dl Steinmeier este un politician mult prea experimentat ca să nu-și dă seama de valoare de precedent pe care asemenea concesii în Moldova le-ar avea în cazul Ucraina-Donbas. Deci, așa se explică poziția actuală a dlui Steinmeier.

Eu nu știu care este atitudinea Guvernului de la Chișinău în această privință. Știu doar faptul că viceprim-ministru pentru reintegrare, dl George Bălan, are o atitudine consecventă, demnă și dârză în această privință și că dânsul sigur nu ar face cedări de bunăvoie. Dar dacă cedări vor avea loc, atunci vom ști că dl Bălan a fost presat de către Guvernul dominat de dl Plahotniuc să facă asemenea concesii.

Printre diplomații germani există ideea pe care eu am auzit-o personal exprimată, potrivit căreia Guvernul din Chișinău ar putea să aibă mână liberă din punct de vedere al politicii interne să facă aceste cedări unilaterale Rusiei în primul rând, Transnistriei prin Rusia, deoarece, consideră diplomații germanii, problema Transnistriei nu este importantă pentru alegătorii moldoveni, ei au alte griji, ei nu ar penaliza guvernarea dacă guvernarea face cedări unilaterale Rusiei în Transnistria - asta este ideea diplomaților germani.

Probabil că pe aceasta și mizează acești diplomați germani. Eu sper foarte mult ca dl Bălan să nu fie supus unor presiuni din partea Guvernului pe care nu dl Bălan îl controlează, ci cu totul altcineva îl controlează, iar dacă cedări se vor face, atunci vom ști că cedările au fost impuse prin presare.”


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

PSD: Parlamentarii social-democrați nu vor da votul de învestitură pentru noul guvern: "PSD nu va gira un Executiv al concedierilor masive, al tăierilor de pensii și de salarii, al scăderii nivelului de trai al românilor!"

Oamenii de știință spun că albinele pot face operații matematice de bază

HOROSCOP 15 octombrie 2019: Zodiile care au parte astăzi de schimbări drastice și vești bune

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Un preot a încercat să-i sărute mâna lui Marian Oprișan în timpul unei ceremonii. Imaginile au devenit virale pe Facebook - VIDEO

Cel puțin 78 de persoane au fost rănite în urma violențelor de luni de la Barcelona | VIDEO

CITATUL ZILEI

Brașov: Bărbat atacat la o stână de un urs

Asistentul medical din Brăilă, condamnat la 8 ani de închisoare după ce a violat zeci de paciente, poate scăpa din închisoare

Donald Trump a autorizat în mod oficial impunerea de sancțiuni Turciei

Incident în Brașov: Un cioban a fost atacat de urs. Starea bărbatului este foarte gravă

Italia: Provincia Tirolul de Sud riscă o dispută constituțională după schimbarea numelui italian

#euprimar Galați, orașul cu garaje supraetajate și balcoane extinse ilegal. Arhitect: "Totul e pe principiul mușchii mei pot face asta"

Harghita: Urs îndepărtat de jandarmi din zona unui restaurant din Băile Tușnad

România întâlnește Norvegia azi, în preliminariile Euro 2020. Peste 30.000 de copii vor asista la meci de pe Arena Națională

Tomac: Discuțiile privitoare la viitorul cabinet de miniștri se vor purta împreună cu premierul desemnat

Tenis: Tsonga și Pella, calificați în optimile de finală la turneul de la Antwerp (ATP)

Tenis: Svetlana Kuznețova, eliminată în primul tur la Moscova (WTA)

Bilanțul taifunului Hagibis din Japonia a ajuns la 70 de morți

#vreaupresedinte. Ce o recomandă pe Viorica Dăncilă pentru un mandat la Palatul Cotroceni

Turcia, responsabilă de ''eliberarea a numeroși deținuți periculoși ai SI'' (șeful Pentagonului)

Monitorul prețurilor la alimente se lansează marți

Brașov: Două persoane încarcerate în urma unui accident pe DN 13, în localitatea Fișer

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 octombrie

VIDEO - Șofer filmat în timp ce conducea cu viteză pe contrasens pe autostrada A4

O carte pe zi: "Captiv în mine", de Alexander Hausvater

Donald Trump cere ca numele denunțătorului din ancheta privind discuția sa cu Volodimir Zelenski să fie făcut public

Klaus Iohannis va avea noi consultări cu partidele. Președintele va desemna un premier marți

Mesaj transmis de Oriol Junqueras, lider separatist catalan închis pentru 13 ani: Un nou referendum este inevitabil/ Barcelona s-a solidarizat cu politicienii condamnați

Donald Trump i-a cerut lui Recep Tayyip Erdogan să pună capăt ofensivei din Siria

Infotrafic: Pieton accidentat mortal pe DN 2A Constanța - Hârșova

Cristiano Ronaldo a reușit o performanță istorică: Portughezul, al șaselea jucător din istorie cu 700 de goluri marcate în carieră

METEO #azi 15 octombrie 2019: Temperaturi ridicate în timpul zilei, ceață densă la noapte. Cum va fi vremea în București

Fotbal: Preliminariile EURO 2020 - Cristiano Ronaldo a marcat al 700-lea gol din cariera sa

Lider PSD: Iohannis, un foarte prost jucător de șah. Va trebui să sacrifice "nebunul" Orban

Violențe între afgani și sirieni într-o tabără de refugiați suprapopulată de pe o insulă greacă

Fotbal: Insulte rasiste ale suporterilor bulgari la adresa jucătorilor englezi, în preliminariile EURO 2020

Președintele turc i-a explicat omologului francez obiectivele operațiunii lansate în Siria (președinția turcă)

Percheziții la Garda Forestieră Brașov într-un dosar de abuz în serviciu și fals intelectual: Prejudiciul, estimat la 1 milion de lei

Iohannis ar putea anunța, marți, premierul desemnat să formeze un nou guvern

Fotbal: Preliminariile EURO 2020 - Jucătorii naționalei Turciei au făcut din nou salutul militar, la meciul cu Franța

Mark Esper, secretarul Apărării din SUA, anunță că va face presiuni asupra aliaților NATO pentru adoptarea de măsuri contra Turciei

Trump i-a cerut președintelui Erdogan să ''înceteze invazia'' în Siria (Pence)

Accident cumplit: Doi șoferi răniți, găsiți încarcerați, după ce mașinile lor s-au lovit frontal - FOTO

CSM discută, din nou, marți cererea lui Gheorghe Stan de a i se rezerva un post la Secția de anchetă

UPDATE Trump a semnat impunerea de sancțiuni împotriva Turciei

17 universități românești în primele 300 în QSc GB University Ranking 2020

Adevărul despre vitejia românilor. Ce spuneau străinii de acum 500 de ani despre curajul strămoșilor noștri pe câmpul de luptă

Zoë Kravitz o va juca pe Catwoman în următorul ''Batman''

Expoziție de grup "Dunavățul de Jos - Delta Dunării", vernisată marți la Art Yourself Gallery

Dramele care au marcat viața Reginei-mamă Elena/ Săptămâna în care rămășițele pământești ajung la Curtea de Argeș

Scriitoarele Margaret Atwood și Bernardine Evaristo, recompensate cu Booker Prize 2019

Accidentare gravă în timpul meciului dintre România și Irlanda de Nord: Dennis Man, transportat la spitalul Elias din Capitală

Plenul CSM încearcă, pentru a șaptea oară, validarea Adinei Florea ca șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție

USR va merge, marți, la Cotroceni, cu un mandat de stabilire a unui calendar pentru anticipate

Camera Deputaților: Valoarea coșului minim de consum lunar - actualizat anual de INS prin HG

Cum se poate ajunge la alegeri anticipate. Singura situație în care Parlamentul a respins o propunere de prim-ministru

Tâlhărie în plină zi la Ploiești. Hoțul, imobilizat de un polițist care trecea întâmplător pe stradă

Militanți pro-kurzi au atacat două firme turcești din Germania

Momente stânjenitoare în timpul meciului Bulgaria-Anglia. Mai mulți jucători ai Angliei au fost ținta unor atacuri rasiste - VIDEO


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10

Nr. de articole la aceasta sectiune: 569, afisate in 10 pagini.