Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, George Băeșu, spune că la ANRP s-a făcut "cel mai mare jaf împotriva statului român", acordându-se despăgubiri de zeci de milioane de lei, iar la Bistrița terenurile sunt comparabile ca valoare cu cele de la Monte Carlo.

George Băeșu a declarat, joi, într-o conferință de presă la Bistrița, că, în baza legilor proprietății, la persoanele în drept să primească despăgubiri din Bistrița-Năsăud au ajuns 3,64 milioane de lei, bani cash, iar prin titluri de conversie, acțiuni la Fondul Proprietatea, alți 37,8 milioane de lei, în total circa 40 de milioane de lei, în timp ce "băieții deștepți" de la București care s-au ocupat de urgentarea dosarelor de restituire s-au îmbogățit, transmite corespondentul MEDIAFAX.

El a afirmat că persoane îndreptățite să primească despăgubiri aveau dosare din 1991, 1992, din 2001-2002 și până în 2009 care au stat "undeva", ori la primărie, ori la Prefectură, ori la ANRP.

"Nu știu exact pentru fiecare în parte. În clipa în care a apărut domnul X și a cumpărat (cesionat - n.r.), într-o lună dosarul a fost gata, s-a făcut raportul de evaluare și s-au luat banii. De multe ori, cei care au cesionat sunt oameni care nu au terminat liceul. La ce le mai trebuie liceul la atât de mulți bani?", a declarat el.

George Băeșu a spus că un singur intermediar a luat bani de la ANRP câți toți bistrițenii care au urmat calea legală.

"Pe când toate dosarele cu acțiuni la Fondul Proprietatea și în cash pe Bistrița-Năsăud din 2005 de când există ANRP și până anul trecut au făcut 40 de milioane de lei, un singur dosar de Bistrița, dar cesionat la cineva, la București, face 40 de milioane de lei. În loc ca banii să ajungă la oameni, la Bistrița, au ajuns la niște băieți deștepți, la București. Vorbim de dosare din anii 2009, 2010 și 2011. Adunate sunt vreo 200 de milioane de lei, dosare de Bistrița cu bani încasați de persoane din București", a spus Băeșu.

El a citit dintr-o listă câteva nume precum Cristea Cătălin Marian, cu un dosar din septembrie 2009 pentru care ANRP a plătit despăgubiri de 38 de milioane de lei.

"La cei din București, care au cerut despăgubiri pentru terenuri din Bistrița, au ajuns sume de tipul: 38 de milioane de lei, 7 milioane de lei, 19 milioane de lei, 47 de milioane de lei. Avem un dosar de 30 de milioane de lei, unul de 59 de milioane, unul de 16 milioane … Nu pot să vă dau numele, dosar, o să-i vedeți, încet-încet la televizor", a spus Geoerge Băeșu.

Președintele ANRP a completat că, în felul acesta, s-a făcut "cel mai mare jaf împotriva statului român", dar și a oamenilor îndreptățiți să primească bani pentru proprietățile care nu au mai putut fi restituite.

"La ANRP a fost cel mai mare jaf atât împotriva statului român, atât împotriva oamenilor, fiindcă s-au făcut supraevaluări. Am dat Fondul Proprietatea degeaba. Ce înseamnă Fondul Proprietatea? 20% din Petrom, 20% din Electrica, 20% din Hidroelectrica. Adică le-am dat pe degeaba și au fost păcăliți niște oameni degeaba. Am ajuns să dăm 10 milioane de euro despăgubire pentru un teren pe lângă Bistrița, pe un teren agricol de la marginea orașului. Am avut un caz și în București în care s-au dat 100 de milioane de euro pentru un teren aflat pe fundul unui lac. Și la Bistrița sunt multe cazuri de genul acesta. Bistrița, la un moment dat, pe rapoartele de evaluare, avea terenuri comparabile cu Monte Carlo, adică nu au de-a face rapoartele acestea de evaluare nimic cu terenurile din Bistrița", a spus George Băeșu.

Acesta a adăugat că, fiind originar din Focșani, un oraș comparabil ca mărime cu Bistrița, poate face o analogie în privința prețului terenurilor.

"Eu sunt de fel din Focșani. Bistrița e un oraș poate mai turistic, dar tot în zona aceea suntem, dar nu a făcut niciodată la Focșani 1.000 de euro metrul pătrat. A făcut 300-400, dar aici, la Bistrița, făcea o mie de euro metrul pătrat (în dosarele de evaluare - n.r.). Bistrița, Cluj-Napoca și Piteștiul aveau terenuri la fel de scumpe ca la București. Ți-ai fi luat o plajă întreagă la Constanța pentru o bucată de teren agricol pe la Bistrița. De ce și la Pitești? Poate pentru că de acolo e domnul Vișoiu, cel care a luat o sută de milioane de euro în câțiva ani și alți domni de la Pitești", a spus el.

Întrebat dacă are suspiciuni că aceste dosare din Bistrița-Năsăud au legătură cu activitatea fostei președinte (al ANRP - n.r.), Crinuța Dumitrean, originară din județ, el a răspuns: "Eu nu am suspiciuni legate de Crinuța Dumitrean. Am certitudini că aceste lucruri s-au întâmplat în timpul mandatului ei. Nu știu dacă e cercetată în vreun dosar. Dacă plecăm de la ideea că de la ANRP s-au cerut peste 200 de dosare la DNA în 2012 din perioada 2010-2011, eu eram plecat din țară".

Totodată, președintele ANRP a menționat că există și un dosar cu probleme din Bistrița-Năsăud.

"Avem un dosar în care ANRP a fost executat de o persoană care a luat două milioane de euro. Acum am câștigat noi contestația la executare și trebuie să îi luăm banii înapoi și să vedem cum facem acum. Sunt două familii, una stă în Bistrița, una la București, dar fac obiectul aceluiași dosar. Ne-au executat silit în lipsa unor titluri executorii valabile cu încuviințări de la judecători. Ulterior, când facem contestație la executare, aceiași judecători, sau alții, spun că executare e nelegală și trebuie anulate toate actele. Din păcate, în anumite situații nu mai găsim banii", a afirmat președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

George Băeșu a declarat că tot ce a putut face ca șef al ANRP a fost să trimită lista "băieților deștepți" la ANF și să ceară impozitarea sumelor încasate de ei.

"Am trimis încă de acum doi ani la ANAF și am cerut ca măcar să ia impozite de la oamenii aceștia fiindcă Guvernul anterior a considerat că nici măcar nu trebuie să plătească impozite. Acum, ANAF, desfășoară niște acțiuni prin care vrea să verifice marile averi", a mai spus Băeșu.

Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, George Băeșu se s-a aflat joi, la Bistrița. El a acordat audiențe la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Bistrița persoanelor care au depus cereri și au întâmpinat dificultăți în soluționarea acestora, în baza Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989 și a Legii 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

(Fluierul)