Cea mai mare slăbiciune a Ucrainei nu este lipsa armelor

"Dacă l-ar fi aprobat (mai devreme), situaţia s-ar fi schimbat dramatic", spune un soldat ucrainean, potrivit căruia obuzele insuficiente le-au diminuat trupelor sale focul de acoperire pentru infanterie, ceea ce le-a costat vieţi şi teritorii pierdute.

După şase luni de dispute în Congresul SUA, noul pachet de ajutor american pentru Ucraina, de 60,84 de miliarde de dolari, este aşteptat să obţină săptămâna aceasta de asemenea aprobarea Senatului şi semnătura preşedintelui Joe Biden, permiţând astfel Kievului să-şi completeze stocurile de obuze şi rachete antiaeriene diminuate acum la un nivel critic.

Afluxul reînnoit de arme şi muniţii ar putea creşte şansele Kievului de a preveni o străpungere rusească majoră a frontului de est. Însă trupele ucrainene se confruntă de asemenea cu o criză de efective, în timp ce rămân semne de întrebare asupra solidităţii fortificaţiilor ridicate de-a lungului frontului ce se întinde pe o linie de circa o mie de kilometri, în aşteptarea a ceea ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris drept o posibilă ofensivă rusească de vară.

"Sursa cea mai importantă a vulnerabilităţii ucrainene este lipsa efectivelor", subliniază Konrad Muzyka, director al centrului polonez de analiză militară Rochan.

Preşedintele Zelenski a redus vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani şi a promulgat pe 16 aprilie o nouă lege privind mobilizarea, care înlesneşte procedurile pentru încorporare şi înăspreşte pedepsele împotriva celor care încearcă să se sustragă acesteia.

Dar noii soldaţi vor avea nevoie de luni de instrucţie înainte de a fi desfăşuraţi pe front, timp care poate crea o "fereastră de oportunitate" pentru Rusia să încerce să înainteze. "Mă aştept ca situaţia (trupelor ucrainene) să continue să se deterioreze pe parcursul următoarelor trei luni, dar, dacă mobilizarea decurge conform planului şi ajutorul american este deblocat, atunci ea s-ar putea îmbunătăţi începând din toamnă", estimează Konrad Muzyka.

Din punctul de vedere al Kremlinului, exprimat de purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov, noul ajutor al SUA "nu va schimba situaţia pe câmpul de luptă, în schimb va conduce la moartea unui număr mai mare de ucraineni".

De când a capturat în februarie oraşul redută Avdiivka, armata rusă şi-a continuat înaintarea pe frontul din estul Ucrainei, profitând de superioritatea sa în efective şi artilerie. Trupele ruse încearcă acum să cucerească o altă redută ucraineană, oraşul Ceasov Iar, situat într-o zonă înaltă şi care, odată ce ar fi capturat, le-ar permite să-şi continue înaintarea spre ultimele oraşe controlate de armata ucraineană în Donbas, respectiv Kostiantînivka, Kramatorsk şi Sloviansk.

Zelenski declara săptămâna trecută că trupele ruse trag de zece ori mai multe obuze decât cele ucrainene, în timp ce un general ucrainean a estimat că, pe frontul din estul Ucrainei, armata rusă are o superioritate numerică în efective de şapte până la zece ori faţă de cea ucraineană.

Purtătorul de cuvânt al serviciului militar de informaţii ucrainean, Andrii Iusov, crede că Rusia se concentrează acum pe capturarea completă a întregului Donbas, regiunea care cuprinde provinciile Doneţk şi Lugansk. Armata rusă atacă acolo pe trei direcţii, la vest de Avdiivka, pe direcţia Kupiansk-Liman şi la vest de Bahmut. În plus, adaugă Andrii Iusov, trupele ruse presează în sud la Robotine, satul recucerit de trupele ucrainene în contraofensiva în general ratată din vara trecută.

Poziţiile armatei ucrainene au fost de la începutul acestui an lovite de mii de bombe ghidate cu planare lansate de avioanele ruse de la distanţe de până la 70 de kilometri de linia frontului, armata rusă profitând astfel de superioritatea sa aeriană şi de criza de rachete antiaeriene a armatei ucrainene. Un fost ministru ucrainean al apărării, Andrii Zagorodniuk, crede că noi sisteme antiaeriene oferite de partenerii occidentali vor ajuta armata ucraineană în faţa avioanelor care lansează aceste bombe cu mare putere distructivă. Mai mult, el susţine că primirea mai târziu anul acesta a avioanelor F-16 va forţa avioanele ruseşti să se retragă complet.

Cât despre artilerie, fostul ministru estimează că deblocarea ajutorului american va diminua diferenţa majoră şi dezavantajoasă pentru armata ucraineană dintre numărul de obuze trase de cele două tabere, astfel că raportul obuzelor trase ar urma să ajungă la câteva obuze ruseşti pentru fiecare obuz ucrainean. "Nu trebuie să avem un raport de unu la unu. Trei la unu ar putea fi suficient", explică Zagorodniuk.

Pe lângă noul ajutor american, Ucraina beneficiază la acest capitol şi de ajutorul UE. Deşi aceasta a reuşit într-un an să furnizeze Kievului numai aproximativ 30% dintr-o cantitate de un milion de obuze promise, printr-o iniţiativă gestionată de Republica Cehă începând din iunie Ucraina ar putea primi circa 300.000 de obuze de calibrul 155 mm cumpărate de aliaţii săi din state terţe.

Dar chiar şi cu acest ajutor, armata ucraineană are nevoie de un influx "masiv" de personal pentru a acoperi deficitul de trupe şi a opri înaintarea rusească, insistă Konrad Muzyka. Fără a publica date precise, Kievul a sugerat că aproximativ un milion de ucraineni au fost mobilizaţi de la începutul războiului. Însă nu toţi se află în prima linie pe fronturile de est şi sud, plus că Ucraina trebuie să-şi menţină dispozitive şi în alte sectoare pe unde Rusia ar putea ataca, cum este partea de nord, pe unde armata rusă a pătruns dinspre Belarus la începutul invaziei, dar s-a retras apoi de acolo pentru a se concentra pe sudul şi estul Ucrainei. De asemenea, pierderile suferite în cei peste doi ani de război şi menţinute în continuare secrete trebuie completate.

Armata rusă, care controlează circa 18% din teritoriul Ucrainei, are pe front între 450.000 şi 470.000 de militari, plus alţi circa 35.000 din garda naţională, estimează purtătorul de cuvânt al serviciului militar de informaţii ucrainean.

Fostul comandant-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, demis în februarie de Zelenski, ceruse recrutarea a încă aproximativ 500.000 de soldaţi. Dar înlocuitorul acestuia, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat apoi că nu este nevoie chiar de atâţia noi soldaţi, fără însă a oferi o estimare.

(Fluierul)