23:59 2019-01-15
opinions - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
Mihai Eminescu: „Ce caută aceste elemente nesănatoase în viaţa publică a statului? Uzurpatori, demagogi, capete deşarte, leneşi care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroşi şi fuduli. Alungaţi turma acestor netrebnici!
Nota Redacției:
Că tot ne acuză unii, pe cei de la Fluierul, "de carențe de limbaj", neînțelegând că oralitatea presei pe care o facem, e singura în care credem...Păi dacă-l citiți PE EMINESCU, Fluierul.ro vi se pare un ziar "foarte blând și foarte moderat, care evită să spună lucrurilor pe nume", deși doar asta facem...Nu-i așa, oameni buni:)?...Nu am cunoscut ziarist pornit să critice fără opreliști relele și pe oamenii care fac fapte rele...Nu am cunoscut ziarist mai CONSECVENT ca Mihai Eminescu, care să susțină mereu și mereu aceleași idei conservatoare în care credem și noi. Uitați-vă la unii ca și Cristoiu sau ca CTP-ul în câte ape s-au scăldat...la viața lor. Eminescu E O REFERINȚĂ și din acest punct de vedere...
Mihai Eminescu: „Ce caută aceste elemente nesănatoase în viaţa publică a statului? Uzurpatori, demagogi, capete deşarte, leneşi care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroşi şi fuduli. Alungaţi turma acestor netrebnici!
Mihai Eminescu: "A-i spune nesimțitului că-i nesimțit, nu-i o chestiune de limbagiu"
15 Ianuarie 1850 - 15 Ianuarie 2019 : Sărbătorim astăzi 169 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu.
Mihai Eminescu Timpul 1877 - „Ce caută aceste elemente nesănatoase în viaţa publică a statului? Uzurpatori, demagogi, capete deşarte, leneşi care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroşi şi fuduli Alungaţi turma acestor netrebnici!”
„Ce caută aceste elemente nesănatoase în viaţa publică a statului? Ce caută aceşti oameni care pe calea statului voiesc să câştige avere şi onori, pe când statul nu este nicaieri altceva decât organizarea cea mai simplă posibilă a nevoilor omeneşti?
Ce sunt aceste păpuşi care doresc a trai fără muncă, fără ştiinţă, fără avere moştenită, cumulând câte trei, patru însărcinări publice dintre care n-ar putea să împlinească nici pe una în deplină conştiinţă?
Ce căuta d. X profesor de universitate, care nu ştie a scrie un şir de limbă românească, care n-are atâtea cunoştinţe pozitive pe câte are un învăţător de clase primare din ţările vecine şi care, cu toate acestea, pretinde a fi mare politic şi om de stat? Ce caută? Vom spune noi ce caută.
Legile noastre sunt străine; ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluţiune socială care în Franţa a fost, la noi n-a fost încă.
Am făcut strane în biserica naţionalităţii noastre, neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute.
Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioşii şi haimanalele, oamenii a căror muncă şi inteligenţă nu plăteşte un ban roşu, stârpiturile, plebea intelectuală şi morală. Arionii de tot soiul, oamenii care riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând şi mai înjosit în oraşele poporului românesc.
Căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizaţii deosebite: cea slavă, cea occidentală şi cea asiatică şi toate lepădăturile Orientului şi Occidentului, greceşti, jidoveşti, bulgăreşti, se grămădesc în oraşele noastre, iar copiii acestor lepădături sunt liberalii noştri.
Şi, când loveşti în ei, zic că loveşti în tot ce-i românesc şi că eşti rău român…
Dar acum, de ne veţi fi iertat sau nu, să stăm de vorbă gospodăreşte şi să vă întrebăm ce poftiţi d-voastră?
Şi, ca să ştim că aveţi dreptul de a pretinde, să întrebăm ce produceţi?
Arătaţi-ne în Adunările d-voastră pe reprezentanţii capitaliilor şi fabricelor mari, pe reprezentanţii clasei de mijloc care să se deosebească de fabrica de mofturi ale „Telegrafului”, şi ale „Românului” şi de fabrica d-voastră de palavre din Dealul Mitropoliei?…
Ciudată ţară, într-adevăr!
Pe cei mai mulţi din aceşti domni statul i-a crescut, adică i-a hrănit prin internate, ca după aceea să-şi câştige, printr-un meşteşug cinstit, pâinea de toate zilele.
Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar.
După ce aceşti domni şi-au mântuit aşa-numitele studii, vin iar la stat şi cer să-i căpătuiască, adică să-i hrănească până la sfârşitul vieţii.
Dar nu-i numai atâta.
Ţărani? Nu sunt.
Proprietari nu, învaţaţi nici cât negrul sub unghie, fabricanţi – numai de palavre, meseriaşi nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar?
Uzurpatori, demagogi, capete deşarte, leneşi care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroşi şi fuduli, mult mai înfumuraţi decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale ţării.
De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulităţi pentru orice scânteie de merit adevărat şi goana înverşunată asupra elementelor intelectuale sănătoase ale ţării, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din beţia lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia demagogilor.
Alungaţi turma acestor netrebnici!
Într-adevăr, cum li s-ar deschide oamenilor ochii când unul le-ar zice:
«Ia staţi, oameni buni!
Voi plătiţi profesori care nici vă învaţă copiii, nici carte ştiu;
plătiţi judecători nedrepţi şi administratori care vă fură, căci nici unuia dintr-înşii nu-i ajunge leafa.
Şi aceştia vă ameţesc cu vorbe şi vă îmbată cu apă rece.
Apoi ei toţi poruncesc şi nimeni n-ascultă.
Nefiind stăpân care să-i ţie în frâu, ei îşi fac mendrele şi vă sărăcesc, creându-şi locuri şi locuşoare, deputăţii, primării, comisii şi multe altele pe care voi le plătiţi peşin, pe când ei nu vă dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contră vă mai şi dezbracă, după ce voi i-aţi înţolit.
N-ar fi mai bine ca să stapânească cei ce n-au nevoie de averile voastre, având pe ale lor proprii?
Sau cel puţin oameni care, prin mintea lor bine aşezată, vă plătesc ce voi cheltuiţi cu dânşii?
De aceea, alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic şi n-au nimic şi vor să trăiască ca oamenii cei mai bogaţi, nu ştiu nimic şi vreau să vă înveţe copiii, şi n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine şi voiesc să vă economisească pe voi toţi.»”
Mihai Eminescu - Timpul - 1877
Comentarii:
Geniul ! Jean 2019-01-16 - 08:33
Parca a fost scris pentru zilele pe care le traim ! Domnul Eminescu , geniul natiei romane ! Dar oare cui ii pasa ? Astrologul Armand Constantinescu studiind cerul de nastere a lui Eminescu , sustinea ca un asemenea spirit se naste o data la doua mii de ani .
Las-o balta Jeane! gheorghe 2019-01-18 - 19:42
Lasa-te de demonologie, ratacitul ghicitor vorbeste aiurea, cum ii sopteste Satana. Unde e al doilea Eminescu? Si au trecut peste 7500 de ani de la Facerea lumii....
Adauga Comentariu