A fost aprinsă flacăra la Olimpia antică pentru Jocurile de la Paris 2024

„În antichitate, Jocurile Olimpice au reunit orașele-state grecești, chiar și - dar mai ales - în vremuri de război și conflict", a declarat Thomas Bach, președintele Comitetului Internațional Olimpic (CIO).

„Astăzi, Jocurile Olimpice sunt singurul eveniment care reunește întreaga lume într-o competiție pașnică. Atunci, ca și acum, sportivii olimpici transmit un mesaj puternic: da, este posibil să concurăm cu înverșunare unii împotriva altora și, în același timp, să trăim împreună în pace sub același acoperiș", a adăugat el.

Din cauza vremii înnorate, actrițe grecești îmbrăcate în preotese antice au folosit o flacără aprinsă la o repetiție luni la Templul lui Hera, vechi de 2.600 de ani, în apropierea stadionului unde s-au născut Jocurile Olimpice în 776 î.Hr.

Purtând flacăra într-un vas, actrița greacă Mary Mina a aprins torța pentru primul purtător, campionul olimpic la canotaj din 2020, Stefanos Ntouskos. Fosta înotătoare franceză Laure Manaudou, care a câștigat prima sa medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004, a urmat ca prim purtător al torței olimpice a Franței.

Marți, oficialii au insistat asupra faptului că Jocurile de la Paris vor stabili noi repere, călcând pe urmele celor două ediții anterioare ale Jocurilor Olimpice desfășurate în capitala Franței. „Flacăra olimpică va străluci peste primele Jocuri Olimpice inspirate de la început până la sfârșit de reformele din agenda noastră olimpică", a insistat Bach, citat de insidethegames.

„Aceste Jocuri Olimpice vor fi mai tinere, mai incluzive, mai urbane și mai durabile. Vor fi primele Jocuri Olimpice cu paritate totală între bărbați și femei, pentru că CIO a alocat exact 50% din locuri pentru sportivi de sex feminin și masculin", a subliniat el.

Președintele Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice de la Paris, Tony Estanguet, a considerat, de asemenea, că viitoarele Jocuri reprezintă „mai mult ca niciodată o forță de inspirație (...) pentru noi toți și pentru generațiile viitoare".

Președinta Greciei, Katerina Sakellaropoulou, ministrul francez al sporturilor, Amelie Oudea-Castera, și primarul Parisului, Anne Hidalgo, s-au numărat printre cei prezenți. Mezzosoprana americană Joyce DiDonato a cântat imnul olimpic.

Torța datează de la Jocurile Olimpice antice, când o flacără sacră ardea pe tot parcursul Jocurilor, o tradiție care a fost reluată pentru Jocurile din 1936 de la Berlin. Pe parcursul celor 11 zile de ștafetă pe teritoriul Greciei, aproximativ 600 de purtători ai torței vor purta flacăra pe o distanță de 5.000 de kilometri, trecând prin 41 de municipalități.

Flacăra olimpică va fi predată organizatorilor Paris 2024 pe 26 aprilie, în cadrul unei ceremonii care va avea loc pe stadionul Panathenaic, construit integral din marmură, care a găzduit primele Jocuri Olimpice moderne în 1896. Nana Mouskouri, cântăreața greacă în vârstă de 89 de ani, a fost invitată să cânte la ceremonie.

Pe 27 aprilie, flacăra va călători spre Franța la bordul navei Belem, o navă cu trei catarge din secolul al XIX-lea, care a fost lansată la doar câteva săptămâni după Jocurile Olimpice de la Atena din 1896. Monument istoric francez, Belem a navigat timp de aproape două decenii în călătorii comerciale către Brazilia, Guyana și Caraibe.

Ultimul vas cu trei catarge și cu cocă de oțel care a supraviețuit în Franța, este așteptat să ajungă la Marsilia pe 8 mai. 10.000 de purtători de torțe vor purta apoi flacăra prin 64 de regiuni franceze. Aceasta va trece prin 400 de orașe și zeci de atracții turistice în timpul călătoriei sale de 12.000 de kilometri prin Franța continentală și teritoriile franceze de peste mări din Caraibe, Oceanul Indian și Pacific.

Acesta va fi piesa centrală a ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris din 26 iulie, care este planificată să se desfășoare pe malul Senei - prima dată când va avea loc în afara stadionului principal al Jocurilor.

(Fluierul)