S-a deschis 'Cutia Pandorei' la Bruxelles. Cum ar putea fi detronată 'Regina Ursula'

„O mare parte [a problemei] este aroganța puterii”, a spus un oficial UE. Von der Leyen „a crezut greșit că va putea să scape basma curată cu toate. Așa că unele greșeli mai mici sunt acum folosite împotriva ei.”

Două forțe principale ar putea arunca în aer tot procesul post-electoral de negocieri. Franța, care nu are cele mai bune relații în acest moment cu Germania, dă semne contradictorii în privința susținerii lui von der Leyen, probabil pentru a obține unele concesii. Dacă reușește să treacă peste obstacolul de la Paris, următoarea grijă a lui von der Leyen va fi dacă va putea să obțină confirmarea din partea unui Parlament European în care forțele de extremă dreapta vor juca cel mai probabil un rol mult mai important decât până acum.

Președinta Comisiei Europene nu se poate baza nici măcar pe întreg sprijinul propriului ei Partid Popular European (PPE) de centru-dreapta. Este o schimbare drastică față de situația de la începutul anului, atunci când poziția ei părea foarte solidă.

„Gafele periodice ale lui von der Leyen, de la Pfizergate, la călătoria ei în Israel, au căpătat acum un nou înțeles, pe măsură ce ne apropiem de alegeri”, a spus Alberto Alemanno, profesor de drept la școala de business HEC de la Paris. „Devine un tipar.”

„La ceea ce se rezumă totul este faptul că ne îndepărtăm de NENA – nu există nicio alternativă – la o situație mult mai fluidă și unde practic deschidem cutia Pandorei.”

Cu toate acestea, von der Leyen (65 de ani) este favorita în cursa pentru alegerea președintelui Comisiei. Pe lângă faptul că ea este actuala președintă, partidul ei, PPE, le-a devansat cu mult pe celelalte în sondaje, ceea ce îi oferă dreptul – în percepția partidului – să o păstreze pe von der Leyen la conducere.

De asemenea, este greu de conceput ca vreun alt candidat să aibă vreo șansă să o înlăture de la șefia Comisiei la întâlnirea din această vară, când cele mai importante roluri din UE vor fi distribuite, precum posturile de conducere ale Comisiei Europene, Consiliului European și diplomației europene.

„Nu ar trebui să o ia de-a gata”, a avertizat, însă, un diplomat UE.

Punctul de cotitură a fost congresul PPE din martie care s-a organizat la București. Conservatorii europeni s-au întâlnit în România pentru a-și arăta oficial susținerea față de fostul ministru german al apărării în poziția fruntașă a campaniei lor electorale în UE. Au fost, însă, unii, precum influentul conservator francez Michel Barnier, care au refuzat să își arate sprijinul față de von der Leyen.

Cu toate că von der Leyen a fost candidata propusă pentru șefia Comisiei la întâlnirea de la București și a primit 400 de voturi pentru și doar 89 împotrivă, s-a creat o percepție negativă în jurul ei.

Susținerea președintelui francez Emmanuel Macron este esențială pentru von der Leyen. Pentru a câștiga un al doilea mandat, ea va trebui să convingă o majoritate calificată de la masa Consiliului European.

Cu toate că va primi cel mai probabil sprijinul celor 12 lideri conservatori ai Europei, rămâne de văzut dacă va putea câștiga și susținerea altor lideri care nu fac parte din grupul ei european.

Ungaria și Slovacia sunt foarte critici la adresa politicilor Comisiei, în timp ce prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, și-a arătat de mai multe ori opoziția pe tema războiului Israel-Hamas.

Sprijinul necondiționat al lui von der Leyen pentru Israel a declanșat reacții acide din partea Spaniei, Irlandei, Belgiei și a vocilor de stângă din Europa.

Provocarea care i-ar putea fi fatală este cea prezentată de Parlamentul European.

În 2019, numirea lui von der Leyen la șefia Comisiei a fost aprobată cu un număr de voturi care a depășit foarte puțin limita minimă: a primit 383 de voturi, cu puțin peste minimul de 374.

Cu extrema dreaptă în ascensiune, von der Leyen ar putea avea mari probleme în încercarea de a repeta prima ei victorie.

Între timp, criticii ei au început să vehiculeze alte figuri importante din Europa care ar putea să o înlocuiască, precum președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, sau prim-minsitrul Croației, Andrej Plenkovic.

„Vom începe discuțiile pentru funcția de top cu von der Leyen ca președintă a Comisiei Europene”, a spus un oficial UE. „Dacă va rămâne acolo sau nu la final, asta este o altă întrebare.”

(Fluierul)