00:23
Comentarii Adauga Comentariu

Ce s-a urmarit prin "Secularizarea Averilor Manastiresti": Trecerea marilor proprietati de sub controlul romanesc si de sub controlul grecesc, ultimul rezultat in urma domniilor fanariote, sub controlul occidental

Pentru ca in aceste zile din Decembrie 2015, unii atei, neo-bolsevici de extrema-stanga se grabesc sa sarbatoreasca "Ziua de Actiune Laica" cu ocazia a 152 de ani de la adoptarea legii de secularizare a averilor mănăstirești (Pe 17/29 decembrie 1863), Fluierul va explica ce a insemnat acest lucru si in folosul cui s-a facut aceasta Nationalizare.

Exact ca pe vremea Bolsevicilor la 1948, pentru aceasta Nationalizare, facuta de Cuza, nu s-a dat nici macar 1 leu despagubire.

Nationalizarea averilor manastiresti nu a insemnat altceva decat trecerea marilor proprietati de sub controlul romanesc si de sub controlul grecesc, ultimul rezultat in urma jafului domniilor fanariote, sub controlul occidental.

Reteta a fost aceeasi pe care 'mutatis mutandis' o vedeti aplicata de 26 de ani si in Romania de azi. (expr. mutatis mutandis = 'schimband cele ce trebuiesc schimbate', esenta ramane neschimbata.)

Daca nationalizarea bunurilor furate prin jaful fanariot ce a durat 150 de ani era un lucru necesar, deposedarea proprietarilor de teren romani, fie clerici, fie boieri (prin reforma agrara care a urmat), de propriul lor pamant pe care-l aveau mostenit de sute de ani a fost un act Hotesc.

Cum e cu "inviolabilitatea proprietatii private" dobandite cinstit ? In mintea ateilor se pare ca nu se mai aplica "principiul asta", atunci cand vine vorba de boierii si de clericii romani.

Se invoca azi ca Nationalizarea s-ar fi facut "in folosul taranilor". Nici vorba. Desi taranii 'au fost improprietariti" cu aproximativ 30% din suprafata tarii, ei plateau dari mai mari la stat decat plateau inainte pe mosiile boieresti sau manastiresti.

Cu alte cuvinte, desi pare incredibil, taranului roman ii revenea mai putin din ce producea acum cand isi lucra propriul lui pamantul decat atunci cand lucra pamantul altuia.

Noul stat manevrat de Franta si Anglia, numit Romania, a schimbat IOBAGIA "privata", cu o alta IOBAGIE, mult mai dura, o IOBAGIE incurajata de stat, atat direct, prin impozite mai mari, cat si indirect, prin incurajarea arendasilor. A urmat "epoca de aur a marilor ciocoi, epoca care practic a distrus taranimea din Principatele Romane si a adus-o LA SAPA DE LEMN.

Dovada ca avem dreptate si ca lucrurile infaptuite de Cuza au mers din rau in mai rau, este RASCOALA DE LA 1907.

Niciodata in Istoria de aproape un mileniu a Moldovei si a Valahiei nu s-a inregistrat o astfel de Rascoala Taraneasca ca cea din 1907.

Asta ca sa nu mai amintim, ca statul asa-zis "roman" de la 1907, dupa 50 de ani, de asa-zise, "reforme-agrare facute in folosul taranilor", a fost in stare sa omoare la 1907, 11.000 de tarani ajunsi "flamanzi si goi, far' de-adapost".



Situatia taranimii romane la 1907 - rezultat a 50 de ani de aplicare a asa-ziselor "reforme" ale lui Cuza



Biserica Ortodoxa Romana din Ţările Române sub regimul fanariot

In 1711 in Moldova si 1716 in Ţara Românească se instaureaza regimul fanariot sau turco-fanariot.

Turcii, nemaiavand incredere in domnii, mai ales dupa trecerea lui Dimitrie Cantemir de partea rusilor, au numit la cârma celor doua tari greci din Cartierul Fanar din Constantinopol, de aici si denumirea de fanarioti.

In realitate domnii fanarioti erau simpli guvernatori si executantii fideli ai Portii, avand o dubla misiune :

1) De a mentine Tarile Romane sub domninatie otomana si

2) De a le integra cat mai mult in sistemul economic turcesc, pentru a asigura Portii si trupelor cele necesare.

Cu toate acestea, tarile noastre si-au pastrat in continuare autonomia interna, ele nefiind ocupate de turci, nici transformate in pasalacuri, cum s-a intamplat cu tarile balcanice si cu Ungaria.

Consecintele instaurarii regimului fanariot au fost: - sub raport politic, social, economic, cultural si bisericesc, regimul fanariot a fost o perioada de mari oprimari pentru poporul nostru; - teritorii apartinatoare pana atunci Tarii Romanesti si Moldovei au ajuns in stapanirea statelor vecine; - domnii se schimbau mereu, la intervale foarte scurte ( in Tara Romaneasca au fost 40 de domni in Moldova - 36) - o data cu domnii veneau o serie de insotitorii dornici de imbogatire, care ocupau dregatoriile cele mai deseama din stat.

Prin domnii si functionarii veniti cu ei se facea tot mai simtita influenta greceasca in toate ramurile (administratie, Biserica, scoala) .

Limba greaca, considerata culta, era folosita in Biserica, scoala si societate.

In cursul putinilor ani de sedere in scaun, uneori chiar luni, domnii fanarioti jefuiau tara, pe de o parte, pentru a platii darile la care erau obligata tara fata de turci, iar pe de alta parte, pentru a-si plati datoriile facute la ocuparea scaunului domnesc si de a aduna banii necesari pentru a putea reocupa scaunul in caz de mazilire.

Cat priveste Biserica sub regimul fanariot, trebuie sa spunem ca in Tara Romaneasca debuteaza cu uciderea mitropolitului Antim Ivireanul, din porunca lui Neagoe Mavrocordat.

Scaunile vladicesti din Tara Romaneasca au fost ocupate in mai multe randuri de ierarhi greci, e adevarat ca in multe cazuri au fost cu dragoste fata de pastoritii lor.

In Moldova, din aceasta perspectiva, situatia a fost mai buna, pe tot parcursul perioadei fanariote nefiind decat doi ierarhi greci, in timp ce in Tara Romaneasca din cei 12 vladici, 6 au fost greci.

Important de subliniat ca vladicii nu erau schimbati dupa bunul plac al domnitorilor, ci ramaneau in scaun pana la moarte sau se retrageau la sfarsitul vietii.

Aproape toti vladicii din Tarile Romane au fost buni gospodari, carturari, traducatori si sprijinitori ai tipariturilor in limba romana.

Aproape toti vladicii au fost alesi dintre egumenii de manastiri sau din randul slujitorilor de la Mitropolie.

Tot sub stapanirea fanariota, mai ales in Tara Romaneasca, se stabilesc numerosi "arhierei titulari", precum si calugari de neam grec.

Asa numitii "arhierei titulari" sau onorifici detineau titlurile unor foste scaune mitropolitane sau episcopale, aflate acum sub stapanire turceasca si care, de fapt, nu mai fiintau de multa vreme.

Toti clericii greci asezati in Tarile Romane cautau sa ajunga fie arhierei, fie egumeni de manastiri, fie in diferite slujbe la mitropolii, episcopii sau la curtile domnesti, fie profesori la curtile domnesti. In aceasta perioada se mentine ridicatt numarul manastirilor inchinate, veniturile lor fiind trimise la Locurile Sfinte.

De aceea, de multe ori si egumenii lor, greci de neam, se ingrijeau numai de interesele lor si ale Locurilor Sfinte, manastirile ramanand de multe ori in paragina. In multe manastiri se oficia numai in limba grreaca.

Despre o grija a domnitorilor fanarioti fata de Biserica romaneasca din Transilvania, cum a fost mai inainte, nu se poate vorbi acum, decat doar de un ajutor destul de slab, dat credinciosilor ortodocsi de vladicii celor doua tari.

In aceasta perioada ierarfii si clerul de mir, precum si cinul monahal isi indreapta privirea spre Rusia. Au loc solii bisericesti in curtea tarinei Ecaterina a- II- a etc.

din "Istoria Bisericii Ortodoxe Romane" Pr. Ion Vicovan

150 DE ANI DE LA ADOPTAREA LEGII SECULARIZĂRII AVERILOR MĂNĂSTIREȘTI DIN 1863

Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la deschiderea lucrărilor Sesiunii de comunicări științifice sub genericul 'Secularizarea averilor bisericești (1863). Motivații și consecințe', organizată de Patriarhia Română și Academia Română, marți, 12 noiembrie 2013:

La finele anului 2013 se împlinesc 150 de ani de la adoptarea, în vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a Legii pentru secularizarea averilor mănăstirești, din decembrie 1863, act legislativ semnificativ prin sorgintea și conținutul său propriu-zis, dar și controversat prin urmările sale atât imediate, cât și pe termen lung, în cadrul procesului de transformare statală din perioada modernă a istoriei României.

După cum se știe, în urma unor pregătiri susținute, proiectul legii a fost prezentat, de către Guvernul condus de Mihail Kogălniceanu, Camerei Deputaților la 13/25 decembrie 1863, fiind adoptat, apoi promulgat și publicat câteva zile mai târziu, la 17/29 decembrie același an.

Problema a cărei rezolvare se urmărea, în primul rând, prin adoptarea acestei legi, avea rădăcini istorice vechi și era generată, mai cu seamă, de modul necorespunzător de administrare și utilizare a veniturilor rezultate din exploatarea moșiilor și a altor proprietăți aparținând mănăstirilor închinate din Țara Românească și Moldova.

Începând cu a doua jumătate a secolului al XVI†‘lea, domnitorii și alți ctitori ai unor mănăstiri și schituri din Țările Române le-au închinat pe unele dintre ele, împreună cu proprietățile lor, unor așezăminte bisericești din Răsăritul Ortodox (n.red. Grecesti) , ca sursă de ajutor pentru creștinii ortodocși aflați îndeosebi sub stăpânire otomană, dar cu obligația menținerii și dezvoltării vieții spirituale și întreținerii locașurilor de cult din țară închinate străinilor.

În realitate, și mai cu seamă în secolele XVIII și XIX, veniturile, bunurile și odoarele bisericești ale mănăstirilor și schiturilor închinate au fost aproape în exclusivitate trimise către Locurile sfinte sau au luat, sub administrarea discreționară a egumenilor, alte destinații, astfel încât mănăstirile închinate au fost constant lăsate neîngrijite, ajungând, cel mai adesea, într-o stare critică sau chiar în stare de ruină.

Față de această situație, după reinstaurarea domniilor pământene în anul 1822, în vremea domniei lui Grigorie Dimitrie Ghica (1823-1828) și a păstoririi ca Mitropolit al Ungrovlahiei a Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul (1823-1829; 1833-1834), încă din anul 1823 s-a luat măsura înlăturării egumenilor greci de la așezămintele închinate și a înlocuirii lor cu egumeni de neam român. Presiuni externe, în special grecești și rusești, au determinat însă, în 1827, revenirea asupra acestei hotărâri și reinstalarea egumenilor greci care au continuat, însă, același mod nefast de administrare.

În perioada deceniilor următoare domnitorii din Principatele Române au adoptat noi măsuri prin care se căuta rezolvarea situației, fără, însă, ca acestea să aibă consecințele dorite. Așa a fost prevederea din Regulamentele Organice, rămasă neaplicată, ca mănăstirile închinate să contribuie cu ¼ din venitul lor la bugetele Principatelor Române, desființarea în data de 31 mai 1863 a Epitropiei Sfântului Mormânt după ce mai fusese o dată desființată în 1845 și, apoi, reînființată, sau fixarea de către domnitorul Gheorghe Bibescu (1842-1848) a unui termen de nouă ani pentru repararea mănăstirilor închinate, măsură care n-a fost aplicată. Nici una dintre aceste măsuri nu a fost luată în seamă de către conducătorii mânăstirilor închinate, starea locașurilor de cult ajungând dramatică, după cum arată constatarea din 1858 a unei comisii formate din reprezentanți ai Marilor Puteri din epocă.

Concomitent s-a conturat, însă, și o politică statală îndreptată spre controlul și utilizarea veniturilor provenite din proprietățile așezămintelor bisericești pământene neînchinate. Deși Statul n-ar fi avut dreptul de a se implica în administrarea acestor proprietăți particulare, acest lucru s-a înfăptuit prin așa-numita Casă centrală a Bisericii, caracterizată, în 1860, de Vasile Boerescu, Ministru de Justiție, ca o a doua vistierie a țării, de vreme ce veniturile sale, de 13.391.500 lei, reprezentau circa 1/6 din bugetul Munteniei, cifrat, în același an, la o sumă totală de 84.015.000 lei.

La acea vreme ființau în Muntenia 69 de mănăstiri, 35 dintre acestea fiind închinate, iar în Moldova 122 de așezăminte monahale, dintre care 29 erau închinate. Ponderea proprietăților bisericești raportată la suprafața agricolă și forestieră totală a Principatelor Române era, în Muntenia, de 16,55% pentru cele neînchinate și de 11,14% pentru cele închinate, iar în Moldova de 12, 16% pentru cele neînchinate și de 10,17% pentru cele închinate, totalizând aproximativ un sfert din teritoriul de atunci al României.

Trebuie precizat că în anul 1863, prin Legea pentru secularizarea averilor mănăstirești, în fapt nu au fost secularizate numai averile mănăstirilor închinate, ci și averile așezămintelor bisericești neînchinate de toate felurile: mitropolii, episcopii, mănăstiri, schituri etc.

Chiar dacă, prin Legea pentru secularizarea averilor mănăstirești din 1863, s-a realizat soluționarea de fond a problemei averilor mănăstirilor închinate în afara țării, s-a creat, pe de altă parte, o altă problemă, și anume Biserica Ortodoxă Română a rămas lipsită de mijloacele sale proprii de întreținere, cu atât mai mult cu cât preluarea proprietăților bisericești neînchinate s-a făcut fără a se prevedea în textul legii niciun fel de despăgubire.

În situația nou creată prin secularizarea averilor sale, Biserica poporului român, din susținătoare a operei educaționale și filantropice, a devenit dependentă de sprijinul Statului, care s-a dovedit fie insuficient, fie chiar total absent, în multe cazuri. Arhivele mărturisesc o stare tristă și, din păcate, generalizată a lucrurilor în care solicitările de ajutoare pentru reparații adeseori minore, dar de strictă necesitate, care nu mai puteau fi realizate din fonduri proprii, erau amânate sau chiar refuzate de Ministerul Cultelor pe motivul lipsei de fonduri, deși Statul era beneficiarul secularizării averilor bisericești. O mulțime de biserici ale mănăstirilor secularizate, de mare valoare artistică, au fost lăsate în paragină, iar unele proprietăți secularizate au fost cumpărate de politicieni influenți.

Totuși, o mare parte a terenurilor bisericești secularizate au fost folosite pentru împroprietărirea țăranilor, iar unele edificii bisericești au devenit școli, spitale, sedii administrative, arhive sau penitenciare (ex. Mănăstirea Văcărești). Fostele biserici ale multor mănăstiri secularizate au devenit biserici de mir (de parohie), altele au fost închise sau transformate în depozite. Oricum, organizarea statului modern România s-a făcut în mare parte pe bunurile confiscate de la Biserică.

În ceea ce privește salarizarea preoților de mir și a celorlalți slujitori ai bisericilor, aceasta a fost lăsată, prin Legea comunală din 1 aprilie 1864, pe seama comunelor, deci a primăriilor, iar apoi, prin Legea pentru reglementarea proprietății rurale din 14/26 august 1864 s-a prevăzut acordarea către parohii a unei suprafețe cultivabile de 17 pogoane în Muntenia și de 8 fălci și jumătate în Moldova (respectiv 8,5ha).

Aceste prevederi, dincolo de faptul că ofereau un sprijin insuficient în raport cu necesitățile, ele n-au fost aplicate decât parțial, astfel încât situația Bisericii și a slujitorilor ei s-a înrăutățit foarte mult.

Într-un așa-numit Memoriu despre starea preoților din România și despre pozițiunea lor morală și materială întocmit și publicat în 1888, vrednicul de pomenire episcop Melchisedec Ștefănescu al Romanului, caracterizând cu detalii această grea stare a Bisericii și a slujitorilor ei, spunea: Averile bisericești s-au luat de către stat și veniturile lor se întrebuințează la alte destinațiuni, afară de o minimă parte rezervată încă pentru susținerea unor instituțiuni bisericești, precum episcopiile, seminariile, câteva mănăstiri care și acelea sunt sortite la o curândă desființare; încă mici ajutoare se dau fostelor mănăstiri, reduse la simple biserici comunale, în comunele rurale și urbane... Biserica așadar și cu servitorii ei au rămas pe socoteala primăriilor rurale și urbane. Acestea însă n-au făcut nimic pentru îmbunătățirea stării bisericilor și a preoților.

S-a sperat ca situația să se îmbunătățească printr-o nouă lege specială, care a și fost promulgată în data de 29 mai 1893, sub titlul Legea clerului mirean și a seminariilor. Aceasta prevedea preluarea salarizării preoților de la comune de către bugetul de stat, continuată, oarecum, până astăzi. Dar nici această lege n-a reușit să rezolve grelele probleme cu care se confruntau, în mod real, instituțiile și slujitorii bisericești.

În ceea ce privește menținerea, în deceniile următoare, a situației dificile a unităților bisericești ortodoxe, este semnificativ faptul că, în perioada imediat următoare făuririi, în 1918, a României Mari, Ministrul Cultelor, Alexandru Lapedatu, prezenta o statistică din care reieșea că, la acea vreme, se puteau întreține integral din mijloace proprii abia 3% din parohiile ortodoxe din Vechiul Regat și 2% din cele ortodoxe ardelene, în timp ce, în aceeași privință, situația pentru alte culte era următoarea: 5% dintre parohiile greco-catolice, 21% dintre cele maghiare unitariene, 23% dintre cele maghiare reformate, 53% dintre cele maghiare catolice și 85% dintre parohiile luterane.

În prezentarea consecințelor Legii secularizării averilor mănăstirești din 1863 nu poate fi omis, pe de altă parte, faptul că, prin coroborare cu Decretul organic pentru reglementarea schimei monahiceștii (Legea călugăriei) din 6/18 decembrie 1864, care, în afara candidaților cu studii teologice superioare, oprea accesul la viața monahală pentru bărbații sub 60 de ani și pentru femeile sub 50 de ani, situația obștilor monahale s-a agravat până acolo că numărul viețuitorilor s-a redus drastic, iar mănăstirile n-au mai fost capabile, o lungă perioadă de timp, să-și îndeplinească, precum odinioară, rolul lor tradițional de vetre de spiritualitate, cultură și artă bisericească. Probabil că din aceste măsuri s-a inspirat și regimul comunist când a adoptat Decretul 410/1959 privitor la viețuitorii mănăstirilor.

În concluzie, relațiile actuale între Statul Român și culte reflectă în mare parte moștenirea ultimilor 150 de ani de istorie națională, având originea în reformele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care au vizat modernizarea României, iar apoi și asumarea de către Stat a compensării în parte a pierderilor suferite de Biserică prin secularizarea averilor ei.

Regimul comunist a deposedat Biserica de tot ce mai avea în proprietate, cu excepția locașurilor de cult, dar a menținut forme de sprijin financiar din partea Statului pentru toate cultele religioase, atât în ceea ce privește salarizarea personalului bisericesc, cât și în ceea ce privește restaurarea, conservarea și întreținerea locașurilor de cult, cu precădere a monumentelor istorice.

Astăzi, Statul Român susține financiar numai o parte din salariile personalului bisericesc, iar întreținerea, consolidarea, restaurarea și repararea locașurilor de cult și a altor edificii bisericești, care asigură prezența activă a Bisericii în societate și a lui Dumnezeu în sufletele oamenilor, revin în cea mai mare parte în responsabilitatea comunităților de credincioși, afectați și ei, la rândul lor, de criza economico-financiară cu care se confruntă societatea contemporană.

În acest sens, pentru a ajuta Biserica în multiplele ei activități, este imperios necesară restituirea completă a bunurilor bisericești (terenuri și clădiri) confiscate de regimul comunist.

Având în vedere, așadar, moștenirea și consecințele Legii secularizării averilor mănăstirești din 1863, Patriarhia Română și Academia Română au considerat necesară și binevenită organizarea în comun a acestei sesiuni științifice pentru a marca împlinirea a 150 de ani de la adoptarea acestui act normativ cu implicații majore asupra vieții Bisericii Ortodoxe Române până în zilele noastre.

Adresăm călduroase mulțumiri Academiei Române și personal domnului președinte Ionel Haiduc, precum și domnului vicepreședinte Dan Berindei, pentru această colaborare. Mulțumim, de asemenea, organizatorilor și tuturor participanților. Binecuvântăm desfășurarea lucrărilor, fiind deplin încredințați de faptul că, în acest cadru, se vor putea aduce contribuții noi și semnificative la aprofundarea temei anunțate.

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Ce proprietati detinea Biserica Ortodoxa Romana si ce Proprietati Detinea Biserica Ortodoxa Greaca in Romania anului 1859

La acea vreme ființau în Muntenia 69 de mănăstiri, 35 dintre acestea fiind închinate, iar în Moldova 122 de așezăminte monahale, dintre care 29 erau închinate. Ponderea proprietăților bisericești raportată la suprafața agricolă și forestieră totală a Principatelor Române era, în Muntenia, de 16,55% pentru cele neînchinate și de 11,14% pentru cele închinate, iar în Moldova de 12, 16% pentru cele neînchinate și de 10,17% pentru cele închinate, totalizând aproximativ un sfert din teritoriul de atunci al României.

Trebuie precizat că în anul 1863, prin Legea pentru secularizarea averilor mănăstirești, în fapt nu au fost secularizate numai averile mănăstirilor închinate, ci și averile așezămintelor bisericești neînchinate de toate felurile: mitropolii, episcopii, mănăstiri, schituri etc.

Rezumat:

27% din suprafata Romaniei apartinea Bisericilor: 27.69% in Muntenia si 26.17% in Moldova

Biserica Ortodoxa Romana detinea aproximativ 16% din suprafata tarii: 16.55% in Muntenia si 16% in Moldova

Manastirile Grecesti detineau aproximativ 12-13% din suprafata tarii:

Au fost secularizate, adica NATIONALIZATE, atat averile mănăstirilor ROMANESTI "neînchinate" cat si averile Manastirilor Grecesti "inchinate"

Proprietatile manastirilor grecesti inchinate erau rezultatul in principal a 150 de ani de JAF FANARIOT.

Manastirile romanesti neinchinate erau rezultatul unor acumulari lente de cel putin 600 - 800 de ani, multe din suprafetele lor fiind danii facute Bisericii de Domnitorii Romani de-a lungul veacurilor.

Desi era mare nevoie de o Reforma Agrara Completa Nu au fost NATIONALIZATE nici UN ALT FEL de proprietati care reprezentau atunci restul de 73.5% din suprafata Romaniei de atunci.

S-au nationalizat EXCLUSIV averile manastiresti ceea ce arata caracterul DISCRIMINATORIU al acestei MASURI

Reforma Agrara nu a dus la solutionarea situatiei grave a taranimii dovada RASCOALA DE LA 1907, rascoala petrecuta dupa numai 50 de ani de la aceasta Nationalizare

1863 - Legea Privind secularizarea Averilor Manastiresti

În iulie 1863 guvernul a oferit o sumă importantă călugărilor greci drept despăgubire (30 milioane franci), dar aceasta a fost refuzată de Patriarhul Constantinopolului Sofronie al III-lea.

Prin aceasta se încerca o soluționare pe cale amiabilă a unei chestiuni care avea implicații internaționale delicate, dar Imperiul Otoman, Austro-Ungaria și Imperiul Rus s-au opus cu putere soluției găsite de români.

Cu toate acestea, guvernul Koglniceanu (n.red. Kogalniceanu era si el mason) a grăbit dezbaterea și adoptarea legii.

Un rol important l-a jucat pe plan intern Dimitrie Bolintineanu (n.red. mason, seful Lojei Nationale), iar, pe plan extern, de recunoașterea măsurii s-a ocupat în bună parte Costache Negri (n.red. mason).

„Legea secularizării averilor mânăstirești” a fost votată la 17 (SV) /29 decembrie (SN) 1863 și prevedea că: Toate averile mănăstirești închinate și neînchinate precum și alte legate publice sau daruri făcute de diferiți testatori și donatori din Principatele Unite la Sfântul Mormânt, Muntele Athos, Sinai precum și la mitropolii, episcopii și la metoacele[5] lor de aici din țară și la alte mănăstiri și biserici din orașe sau la așezăminte de binefacere și de utilitate publică, se proclamă domeniuri ale Statului Român, iar veniturile acestor așezăminte vor fi cuprinse în bugetul general al statului.

În total au fost trecute în proprietatea statului 75 de mănăstiri închinate bisericii grecești, dintre care 44 din Țara Românească și 31 din Moldova, care dețineau la rândul lor mai multe metocuri și moșii. Numărul moșiilor închinate era de 560 (366 în Țara Românească și 194 din Moldova). Ele totalizau circa un sfert din teritoriul arabil al țării, plus numeroase păduri.

Legea secularizării prevedea o compensație de 82 milioane lei (din care aveau să se scadă 31 milioane datoare statului de așezămintele religioase), o sumă mare pentru bugetul țării, bani pe care călugării greci i-au refuzat nemulțumiți.

Conducerea Bisericii Ortodoxe Elene a hotărât să refuze oferta făcută de statul român, în speranța că Puterile garante vor interveni.

În final călugărilor nu li s-a mai plătit nimic.

Au fost secularizate deopotrivă și averile mănăstirilor românești, care nu țineau de greci.

Wikipedia justifica in acest fel macabru nationalizarea averilor si a Manastirilor Romanest "Pentru a nu avea aparența unei legi xenofobe"

Măsura a suscitat protestele vehemente ale Turciei, dar, în ciuda acestora, Cuza a mers înainte cu aplicarea ei.

Asa au aparut "Domeniile Statului"

Moșiile recuperate au format „Domeniile Statului”.

O bună parte dintre ele au fost divizate în loturi și atribuite țăranilor împroprietăriți în reforma agrară care a urmat.

Peste câțiva ani, în timpul domniei lui Carol I, Parlamentul a declarat definitiv închisă problema mănăstirilor închinate

Lovitura de Stat data de Cuza in Scopul Nationalizarii Averilor Manastiresti si a o parte dintre Mosiile existente prin Reforma agrară din 1864

Contextul adopării noi legi electorale. Criza constituţională

Adoptarea noii constituţii şi a legii electorale a fost prilejluită de criza politică şi constituţională declanşată în primăvara anului 1864 între puterea executivă în stat şi puterea legislativă.

Ruptura totală a survenit în momentul supunerii spre dezbatere de către Kogălniceanu a proiectului de lege rurală.

Pe un fond politic deja încordat la maximum, această iniţiativă a declanşat o criză politică şi constituţională fără precedent.

Proiectul presupunea desfiinţarea clăcii şi împroprietărirea ţăranilor, însă această problemă afecta în mod direct interesele membrilor Adunării, căci majoritatea acestora erau mari proprietari de pământ.

Astfel, de-a lungul anilor clasa politică a tergiversat continuu adoptarea unei soluţii pentru ţărani.

Aşadar, în Adunare s-a format o nouă majoritate ostilă executivului, iar pe 13 aprilie 1864 cabinetul Kogălniceanu primeşte un vot de blam din partea Adunării.

Din acest moment, primul ministru avea obligaţia de a depune mandatul echipei sale.

În acel moment, domnitorul Alexandru Ioan Cuza avea două soluţii:

fie să numească un nou guvern, fie să dizolve Adunarea pentru a declanşa organizarea de noi alegeri legislative, care se desfăşurau pe baza legii adoptate odată cu Convenţia de la Paris din 7 august 1858.

Susţinut de domnitor, Mihail Kogălniceanu nu demisionează, însă nici Cuza nu dizolvă Adunarea, deoarece nu dorea ca noile alegeri să fie organizate tot pe baza aceleiaşi legi electorale.

Cuza orchestrat din afară tarii dorea sa câștige alegerile iar pentru ăsta a dat o lovitura de stat și o noua lege electorala favorabila lui.

În locul demisiei, două zile mai târziu, Kogălniceanu provoacă închiderea sesiunii parlamentare până pe 2 mai.

Art. I. Alegerea deputaţilor la Adunarea Electivă a României se face cu două grade. Alegătorii suntu sau primari sau direcţi.

Art. II. Suntu alegători primari toţi românii carii prin legea Comunală suntu alegătorii Consiliilor Comunale, cu escepţiunea de la Art. 22, lit b. din acea lege.

Acei ce plătescu o dare catre Statu de lei 48 suntu alegători în comunele rurale.

Acei ce platescu o dare de lei 180 sau de lei 110, precum şi patentarii până la a cincea clasă inclusivu, întru cât au residenţa lor în oraşe, suntu alegători în comunele urbane.

Primele două articole ale legii electorale

Lovitura de stat din 2 mai 1864

Pe 2 mai 1864, Alexandru Ioan Cuza dizolvă Adunarea legislativă, însă acest lucru nu atrage cu sine şi demisia Consiliului de miniştri aşa cum se obişnuia.

Kogălniceanu ar fi trebuit să depună mandatul cabinetului său, iar domnitorul să numească un nou cabinet care trebuia să aibă sarcina de a organiza noi alegeri.

Domnitorul decide să adopte o nouă lege electorală şi un nou act constituţional, care să confere şefului statutului atribuţii sporite şi să diminueze rolul Adunării.

S-au creat astfel premisele pentru instaurarea primului regim autoritar din istoria României.

Prevederile legii electorale

Alcătuirea corpului electoral Potrivit actului legislativ, corpul electoral era alcătuit din alegători primari care votau indirect şi alegători direcţi.

Cincizeci de alegători primari trebuiau să desemneze un alegător direct care să dispună de un venit de cel puţin 100 de galbeni.

Din acestă categorie făceau parte cetăţenii în vârstă de cel puţin 25 de ani care plăteau un impozit de de 48 de lei la sate şi 80 de lei în oraşele cu o populaţie între 3.000 şi 15.000 de locuitori, iar în restul oraşelor cetăţenii care plăteau un impozit de minimum 110 lei.

Alegătorii direcţi plăteau un impozit minim de de 4 galbeni la un venit de 100 de galbeni, trebuiau să aibă 25 de ani împliniţi şi să fie ştiutori de carte.

Tot din acestă categorie, fără a justifica venitul puteau face parte: preoţii, profesorii, doctorii, avocaţii, inginerii, arhitecţii, institutorii, pensionarii cu o pensie minimă anuală de 3.000 de lei şi licenţiaţii celorlalte facultăţi.

Nu beneficiau de dreptul la vot persoanele supuse vreunei protecţii străine sau servitorii.

Elegibilitatea. Componenţa Corpului legislativ

De asemenea, pentru a fi eligibil, cetăţeanul trebuia să întrunească mai multe condiţii:

să fi dobândit cetăţenia română prin naştere sau naturalizare, să aibă 30 de ani împliniţi şi un venit anual de 200 de galbeni.

Fără a plăti cens puteau fi aleşi membri în Adunarea Electivă toţi românii care au exercitat funcţii înalte în serviciul statului, ofiţerii superiori în rezervă ai armatei.

De asemenea, membrii Adunării Elective beneficiau de imunitate penală, iar frauda electorală era sever pedepsită.

Votul. Organizarea electorală

Votul era secret, iar mandatul se obţinea prin majoritatea absolută de 50% plus 1 din totalul voturilor valabil exprimate.

Legea prevedea organizarea a două colegii teritoriale, primului aparţinând oraşele şi celui de-al doilea, judeţele, numărul deputaţilor distribuindu-se potrivit ponderii demografice, în special în oraşele foarte mari.

Astfel, 94 de deputaţi aparţineau oraşelor, iar 66 de deputaţi aparţineau judeţelor.

Mandatul de deputat era incompatibil cu alte diverse funcţii în administraţia publică (în special cu funcţia de ministru, directori în ministere şi prefecţi), precum şi cu funcţia de militar în serviciul activ.

Categoria alegătorilor direcţi însuma aproximativ 570.690 de cetăţeni care alegeau 160 de deputaţi, ceea ce însemna că exista un deputat la aproximativ 25.000 de locuitori.

Reforma agrară din 1864

Reforma agrară din 1864 a fost o măsură luată de guvernul Mihail Kogălniceanu în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, prin care țăranii clăcași erau eliberați de obligațiile față de boieri și erau împroprietăriți cu pământ. A fost primul pas către începerea procesului de modernizare a statului roman și, cu toate că a avut numeroase lipsuri, a rupt legăturile cu economia și societatea de tip feudale.

Legea rurală a fost sancționată și promulgată la 14 (SV)/25 august (SN) 1864. Atunci, Domnitorul proclama: „Claca este desființată pentru de-a pururea și de astăzi voi sunteți proprietari liberi pe locurile stăpânirii voastre!”.

Țăranii au fost eliberați de sarcinile feudale precum claca, dijma sau podvezile și desființa monopolurile feudale din interiorul satelor.

Loturile au fost distribuite în funcție de numărul de vite deținute.

Țăranii urmau totuși să răscumpere terenurile și să achite anual o anumită sumă, timp de 15 ani.

Pe de altă parte, legea stabilea plata unor despăgubiri către proprietari, la prețul pământului de atunci.

Terenurile expropriate nu trebuiau sa depășeasca 2/3 din suprafata moșiei și nu puteau fi vândute (înstrainate) timp de 30 de ani decât către comună sau către vreun alt sătean.

Planul de reforme occidental

Dezbaterile înverșunate în privința proiectului de reformă agrară propus de conservatori și adoptat de majoritate din vara anului 1862, proiect nesancționat de domnitor, au dovedit că maleabilitatea, de care dădeau dovadă o bună parte dintre conservatori în privința adoptării unui program general de reforme, nu concorda cu acceptarea de către ei a unei reforme agrare în sensul "programelor revoluționare de la 1848".

De aceea, în anii imediat următori unificării administrative, nu s-a putut trece brusc la reforma agrară, ci s-a continuat, pentru o perioadă de timp, să se adopte reforme pe linia organizării moderne a statului, deoarece acestea nu întâmpinau opoziția conservatorilor, încă stăpâni pe majoritatea mandatelor din adunare datorită sistemului electoral restrictiv.

Reorganizarea departamentelor guvernului, legile pentru construirea căilor ferate, constituirea Consiliului superior al instrucțiunii publice, adoptarea unui regulament de navigație, organizarea corpului inginerilor civili, reorganizarea Școlii de silvicultură și o serie de măsuri premergătoare secularizării averilor mănăstirești au reprezentat, în această perioadă, concretizările planului de reforme.

Lovitura de Stat data de Cuza pentru a pune in Aplicare Reforma Agrara

Din momentul în care conducerea guvernului a fost preluată de Mihail Kogălniceanu, aducerea din nou în dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict între guvern și majoritatea adunării. A urmat dizolvarea adunării pe calea loviturii de stat așa Cum am descris-o mai sus.

Aceasta din urmă a sporit puterea domnitorului Cuza și, totodată, a înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorității în adunare.

"Sancțiunea poporului prin plebiscit" și recunoașterea noii stări de lucruri de către puterea suzerană și puterile garante au creat posibilitatea decretării Legii rurale "în sensul programului pașoptist", desființându-se relațiile feudale în agricultură și procedându-se la o împroprietărire a țărănimii clăcașe.

Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, 406.429 țărani au fost împroprietăriți cu loturi de teren agricol (1.654.964 hectare), iar aproape alți 60.000 de săteni au primit locuri de casă și de grădină.

Reforma agrară din 1864, a cărei aplicare s-a încheiat în linii mari în 1865, a satisfăcut în parte dorința de pământ a țăranilor, a desființat servituțile și relațiile feudale, dând un impuls însemnat dezvoltării capitalismului.

O bună parte din loturile necesare proveneau din moșiile obținute prin secularizarea averilor mănăstirești.

După reformă, țăranii au ajuns să dețină 30% din terenul agricol, restul de 70% fiind deținut de moșierime sau de stat.

Ea a reprezentat unul din cele mai însemnate evenimente ale istoriei României din secolul al XIX–lea.

Ce s-a urmarit in Principal prin Reforma Agrara? Banii rezultati din exploatarea pamanturilor sa ajunga la Noul Stat facut de occidentali la Gurile Dunarii

Motivația principală, dar și principala consecință, pentru care a fost adoptată a fost aceea că, prin statutul de proprietari, țăranii deveneau totodată contribuabili la bugetul de stat.

Așadar, veniturile la bugetul statului creșteau considerabil.

Treptat, țăranii au descoperit inconfortul de a fi contribuabili la bugetul statului.

Dacă, până la reformă, țăranii negociau cu boierii dările pe care trebuiau să le plătească lor, perceptorii statului erau de neînduplecat, iar metoda negocierii nu a mai putut fi aplicată.

Taxele la Stat erau mult mai mari decat cele pe care taranul le platea boierului, lucrand pamantul acestuia.

Reforma agrară de la 1864 a avut și numeroase neajunsuri, care au dus la răscoalele țărănești de mai târziu. Pământurile acordate au fost insuficiente necesităților reale ale familiilor rurale.

Mai mult, țăranii împroprietăriți nu au fost susținuți pentru a deveni fermieri moderni, motiv pentru care agricultura a rămas pentru mult timp la un nivel înapoiat.

Datorită despăgubirilor pe care trebuiau să le plătească, țăranii au trebuit să facă față unei poveri fiscale excesive (nivelul dările era oricum ridicat, iar împreună cu despăgubirile se ridicau la circa 32% din veniturile anuale).

În fine, aplicarea legii s-a făcut cu numeroase abuzuri, care au creat numeroase frământări sociale.



Concluzii

Ce s-a intamplat de fapt:

1. Dupa preluare Puterii Politice, infaptuita prin Unirea Principatelor, de catre Guvernul Cuza, guvern care era "reprezentatul local" al Statelor Occidentale la Bucuresti, a urmat asa cum se intampla intotdeauna in istorie Preluarea Puterii Economice.

2. Puterea Economica in Tarile Romane, Tari care erau Eminamente Agrare, consta in principal din Proprietatea asupra Terenurilor Agricole si a Padurilor si in veniturile obtinute in urma exploatarii acestora.

Ca sa puteti urmari articolul, rezumam "cine cu cine se batea" pe plan international la 1859 si pe ce forte interne se baza fiecare putere mondiala "in aceasta lupta" pe care o dadeau in Principatele Romane:


Situatia Internationala

I.a. Pe plan international, Turcia desi formal isi exercita inca suzeranitatea asupra Tarilor Romane, mai avea doar un control minimal asupra Principatelor Romane. Controlul ei real asupra Principatelor scazuse drastic.

I.b. După încă un război (1828-1829), care se termină cu pacea de la Adrianopol (septembrie 1829), Ruşii ocupă Principatele Romane intre 1829 - 1834 dupa care Principatele se afla practic tot sub un Protectorat Rusesc pana in 1849. Ei impun o nouă constituţie care se va numi Regulamentul Organic.

I.c. In 1856 lucrurile se schimba dramatic. Franta si Anglia inving Rusia in Razboiul Crimeei si isi asigura controlul la Gurile Dunarii.

I.d. Pentru a-si consolida controlul la Gurile Dunarii si pentru a opri expansiunea Rusiei, Franta si Anglia au crezut nimerit sa sustina Unirea Principatelor pentru a crea un Nou Stat Dunarean reformat pe principii occidentale, stat pe care-l sa-l controleze la Gurile Dunarii.


Situatia Interna - Fortele interne pe care se baza fiecare din puterile internationale.

II.a Fanariotii greci aflati sub influenta turca. Desi formal, dupa Revolutia lui Tudor Vladimirescu de la 1821, Turcia renuntase la domniile fanariote, in realitate ea continua sa-si mentina o influenta prin structurile grecesti fanariote care continuau sa controleze o buna parte din politica, administratia si economia tarii.

II.b Fanariotii greci aflati sub influenta greaca. Odata cu scadere puterii militare a Turciei, fanariotii greci scapati de un strict control turcesc devenisera in Principatele Romane, o putere Greceasca cu largi ramnificatii in Grecia si in Balcani. Avand pozitii cheie in politica si in administratia romaneasca, ei dispuneau in Principatele Romane, de proprietati si bogatii uriase, atat prin intermediul Manastirilor Grecesti "inchinate" care detineau aproximativ 11% din suprafata agricola a tarii dar si prin mosierii fanarioti care detineau o buna parte din cele 70% procente din mosiile Principatelor, mosii pe care le detineau marii mosieri fanarioti greci dar si marii boieri romani.

II.c. O parte din administratia pusa de rusi precum si o parte din fanariotii greci aflati sub influenta greaca si rusa. Rusia care practic avusese controlul Principatelor Romane de la 1829 pana la 1849 se baza in Principate pe o parte din administratia pe care o instalase dar si pe o buna parte dintre Fanariotii Greci. Multi dintre fanariotii greci cu influenta in principate, fie cler, fie mosieri greci, fie comercianti sau oameni politici fanarioti trecuse in ultima suta de ani sub influenta rusa. Multi dintre ei, sustineau si lupta de eliberare a Greciei de sub ocupatia Turca dar in acelasi timp sperau intr-o viitoare hegemonie greceasca in Balcani sub un posibil viitor protectorat rusesc care sa vanture ideologic stindardul "ortodoxiei"

IV.d. Puterile Occidentale isi exercitau influenta printr-un grup de "revolutionari romani" care-şi ziceau "patrioţi" şi care erau conduşi de veteranii revolutionari de la 1848, aproape toţi masoni îndoctrinaţi în lojile radicale şi republicane ale Franţei. Ei fusesera recrutati dintre fiii de boieri care-si trimiteau copiii sa invete la Paris. Reintorsi in tara acestia ajutati si de unii agenti francezi creaza Loji Masonice in Romania unde atrag alti tineri: functionari, intelectuali, cadre militare, scriitori, comercianti, mica boierime etc... Dupa Razboiul Crimeei ei devin "Partida Occidentala Castigatoare". Pilotati de Franta ei implementeaza "reformele" necesare pentru ca Statele Occidentale sa poata prelua controlul politic, economic si administrativ in Principatele Romane. Ei vor crea astfel Statul Roman dupa model occidental.

IV.e. Fortele autohtone politice si economice romanesti. Fortele autohtone romanesti erau reprezentate de clerul din Biserica Ortodoxa "neinchinata" Bisericii Grecesti Fanariote dar si de boierii romani care mai aveau inca mosii insemnate in Principate. Fortele autohtone politice si economice romanesti reprezentate de boierii si de clerul ortodox roman fusesera decimate in urma a 150 de ani de Domnii Fanariote impuse de Turci. Asa cum se va vedea ei vor fi in continuare o tinta si a "Partidei Occidentale".

IV.f. Marea masa a poporului roman formata 90% din tarani fusese jupuita timp de 150 de ani de un regim fanariot criminal. Multi tarani erau iogabi pe mosiile manastiresti sau pe mosiile fanariotilor sau ale boierilor romani. Ei nu exercitau si nu vor exercita nici in viitor nici o putere politica si administrativa in Principatele Romane, dar vor fi invocati deseori de "Partida Occidentala" care ii va folosi ca pretext pentru preluarea Puterii in Romania. "Partida Occidentala" ii va improprietarii pe o parte dintre ei si le va da drepturi electorale altora pentru a-si putea consolida puterea politica si economica proprie.

Ceea ce se-ntampla in Romania intre 1856 si 1866, dar si in perioada urmatoare, este ca "masonii revolutionari romani de la 1848, multi dintre ei instruiti initial in Franta", sunt adusi la Putere in Romania de catre Franta odata cu "Unirea Principatelor Romane". Ei vor prelua puterea politica, administrativa si economica, printr-un "sir de reforme", in principal de la fanariotii si de la clerul grec impusi in Principatele Romane de Turci odata cu Domniile Fanariote.

Clerul roman si boierii romani, cei ce formau candva, pe vremea lui Mihai Viteazul si a lui Stefan cel Mare, osatura statelor feudale romanesti, fusesera deja decimati inca din timpul Domniilor Fanariote. Ei sunt loviti si Decimati in continuare si de catre noul regim pro-occidental. Ei pierd atat in plan politic prin lovitura de stat a lui Cuza urmata de o noua lege electorala, cat si in plan economic, fiind deposedati de o buna parte din proprietatile lor. Toate terenurile si proprietatile detinute de Biserica Ortodoxa Romana, mai putin Bisericile, sunt Nationalizate. In timp ce, o buna parte dintre terenurilor boierilor romani sunt preluate fortat in timpul Reformei Agrare.

Partea buna a acestui proces e ca fanariotii greci si clerul grec, care jefuisera timp de 150 de ani, Principatele Romane, unde au fost adusi ca "vechili" ai Imperiului Otoman, sunt deposedati de catre "masonii pro-occidentali", de puterea economica politica si administrativa pe care o mai aveau in Principate. Clerul grec pierde toate proprietatile din Romania prin Nationalizare iar mosierii greci pierd o buna parte din mosiile lor prin Reforma Agrara. Cu toate acestea, o buna parte din ei "naparlesc" si se transforma in "infocati" suporteri ai noului stat pro-occidental.

Partea buna a acestui proces este ca taranii romani ajung sa fie improprietariti cu aproximativ 30% din suprafata agricola a tarii. Numai ca reforma nu se face "de dragul lor" (vezi 1907) ci ca in orice "proces revolutionar" "reforma" se face pentru a-i deposeda "pe opozantii 'buni sau rai' si pe cei din vechiul regim de averile lor". In acelasi timp, pentru a se consolida electoral si economic, noua putere pro-occidentala, formeaza din tarani, contribuali directi ai Noului Stat controlat de occidentali. Taranii mai bogati vor deveni si electori ai noului Stat pe baza unei noi Legi Electorale, lege impusa de Cuza dupa o Lovitura De Stat. Rascoala din 1907 e Marturia Istorica VIE a faptului ca taranii romani care reprezentau marea majoritate a poporului roman, au fost folositi doar ca "masa de manevra" de catre "reformistii masoni din guvernele Cuza".

Nu in ultimul rand, noul regim pro-occidental instalat in Principate Romane Unite deschide calea unui nou proces imigrationist masiv dupa cel generat de Turci, in urma impunerii Domniilor Fanariote.


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

KLAUS IOHANNIS 5 ANI DE MANDAT IMPOTRIVA ROMANILOR: A incalcat Constitutia acceptand relocarile fortate, a fost lobbistul bancilor si al multinationalelor straine, omul ONG-urilor lui SOROS, dusmanul Zilei Nationale si al Republicii Moldova

Pătraru: "Marele RAHAT pe care l-a făcut Iohannis în mijlocul Democrației" Ciutacu: " 'Ziariștii' chemați de Iohannis vor fi înaintați în grad de 1 Decembrie". S.R.Stănescu "A fost o Rușine și o Mascaradă. Conferințele lui Putin cu presa sunt mai pe bune"

Viorica Dăncilă afirmă că referendumul pe justiție trebuie implementat: Votul românilor trebuie respectat

Dăncilă: Klaus Iohannis nici de ministru nu ar fi bun. E un președinte scandalagiu

Începe votul în diaspora pentru turul doi. Prima secție de votare deschisă, în Noua Zeelandă

Președintele sârb denunță actele de spionaj întreprinse de Rusia pe teritoriul Serbiei

Rusia interzice comercializarea dispozitivelor care nu sunt fabricate de companiile rusești

Polonia și Lituania resping viziunea franceză despre NATO

Starea de asediu, activată în Columbia în urma extinderii mișcării de protest împotriva președintelui Duque

Destituire: Faptele reproșate lui Trump sunt "mult mai grave" decât cele comise de Nixon

#Prezidențiale2019/Votul din diaspora a început; secția din Noua Zeelandă a fost deschisă

Adam Schiff: Faptele lui Donald Trump privind Ucraina le depășesc pe cele ale fostului președinte Richard Nixon

Președintele brazilian Bolsonaro și-a lansat propriul partid politic, după ce i-a părăsit pe social-liberali

SUA: Trump a semnat un compromis bugetar pentru a evita închiderea activităților guvernului

Ucraina: Mii de manifestanți contra unei "capitulări" în fața Rusiei

Teheranul a început liberalizarea accesului la internet pentru iranieni, după cinci zile de sistare

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 noiembrie

Donald Trump vrea să fie judecat în cadrul procedurii pentru demiterea sa de către Senatul american

Statele Unite vor sancționa "abuzurile" Teheranului împotriva manifestanților

HOROSCOP 22 noiembrie 2019: Zodiile care au parte astăzi de oportunități de nerefuzat în plan profesional

Au trebuit să moară bebeluși ca să vedem nesimțirea lui Iohannis. Deşi de 14 zile avem zeci de bebeluși grav bolnavi dintre care trei au murit, Iohannis nu a binevoit nici măcar 5 minute să treacă să-i vadă. În schimb s-a întâlnit cu ONG-iştii lui Soros

Fostul consilier pentru Rusia al lui Trump infirmă ipoteza ingerințelor Ucrainei în alegerile prezidențiale din 2016

Monica Anisie vrea aproximativ 1% din PIB pentru Ministerul Educației la rectificarea bugetară

CITATUL ZILEI

#revolutions | La Congresul al XIV-lea al PCR, Ceaușescu a cerut anularea Pactului Ribbentrop-Molotov (Partea a III-a)

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 noiembrie

Expoziția ''MIES, un arhitect vizionar'' - vernisată vineri, la Modul Cărturești

Liviu Dragnea: Daca PSD câștigă alegerile, vor trebui sa plătească toți: Iohannis pentru casele luate cu acte false, Cioloş pentru falsa chetă şi supraevaluarea de la Cumințenia Pământului şi ministrul Sănătății că nu a vrut să ieftinească medicamentele

MOSTENIREA nestiuta a lui Ceausescu! America e SOCATA de ce a descoperit in Romania
ULTIMA ORA: Dusmanii tarii vor sa ascunda adevarul

Suceava: Trafic feroviar blocat la Iacobeni, după coliziunea a două autotrenuri

Trei posturi TV, sancționate pentru modul în care au difuzat înregistrările cu vocea Alexandrei Măceșanu

KOSEM: Cum arată Beren Saat, actriţa care o interpretează pe sultana KOSEM, în COSTUM DE BAIE FOTO

Nicolae Dică: Jucătorii de la naționala României și-au pierdut plăcerea de a juca fotbal

Baschet feminin: ACS Sepsi SIC Sf Gheorghe continuă parcursul perfect în Liga Națională

Mii de persoane au protestat în capitala Ucrainei, cerând evitarea "capitulării" în fața Rusiei - FOTO

Trump: Iranul blochează internetul pentru a ascunde ''moartea și tragedia''

Cercetătorii au aflat cum trebuie mângâiată pisica

Daniela Crudu, sex la Burlăciţa. Ce decizie au luat şefii show-ului după apariţia IMAGINILOR XXX

Razboiul Ideologic pornit pe cenusa mortilor si a arsilor din Club "Colectiv". MAREA MANIPULARE. De ce Propaganda Sistemului si Ateii cheama Preotii? Ca sa inlature in ochii multimii "suspiciunile neintemeiate de satanism"

Persoanele cu dizabilități, protest față de OUG privind angajarea în Unități Protejate Autorizate

Meciul Simona Halep - Serena Williams, de la Australian Open, printre cele mai bune din 2019

Urs lovit de o mașină pe E60. Autoritățile anunță că este viu și a fost tranchilizat

Corneliu Vadim Tudor despre matrapazlâcurile lui Klaus Weiner Iohannis - VIDEO

Raluca Turcan: Niciun program de guvernare nu va genera o dezvoltare reală fără reducerea nivelului corupției

Ministrul de Externe Maghiar Péter Szijjartó "respinge insultele adresate Ungariei" de Preşedintele Parlamentului European Martin Schulz. Ungaria, Slovacia, Polonia, Republica Cehă, Bulgaria și Macedonia summit pentru a opri imigrația

Analiza Gramaticala - Clasele V - VIII

Cum făceau brânza vechii Daci. "O lingură de păstorit" - Film Etnografic - Coșbuc 1918.

Cum a încercat un bărbat din India să obțină tratament de VIP pe aeroporturile lumii

Cutremurător. Iată cine este tânăra de 29 de ani care a murit în blocul din Timișoara unde s-a făcut deratizare

Rusia îndeamnă statele membre NATO să evite o cursă a înarmării în spațiul cosmic

TIR răsturnat pe calea ferată. Circulația feroviară între Moldova și Transilvania, blocată - FOTO

Mașină cuprinsă de flăcări pe un drum din Olt. Autoturismul a ars în totalitate - VIDEO

Gică Popescu: Nu știu dacă acum, dar Hagi va dori să antreneze naționala României

Nu se mai ascund: Alina Eremia, surprinsă când îi trimite un pupic lui Dorian Popa FOTO

Adrian Ghenie va expune 12 picturi noi și cinci colaje, la galeria Pace din New York

Incendiu generalizat în zona Pieței Dorobanți din municipiul Buzău; șase persoane, evacuate

Analiză îngrijorătoare: Scăderea leului se va resimți la raft la începutul anului 2020

Republica Moldova: Maia Sandu, iepurașul şcolit în America, denunta violentele, dar si guvernarea ilegitima, plus un avertisment despre confiscarea protestelor. Nimic însă despre demisia guvernului sau despre alegeri anticipate, parca e din Caragiale

Achimaș îi scoate "Țapi Ispășitori" pe Medicii din Argeș.după ce bebelușul adus astăzi la Marie Curie cu Sindrom Hemolitic Uremic a fost plimbat pe la 4 spitale.

Află care este legătura între cancer şi alimentaţia alcalină


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11

Nr. de articole la aceasta sectiune: 626, afisate in 11 pagini.



ieri 06:23 CITATUL ZILEI