23:45 2021-12-24
bravo-romania - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
AICI E ROMÂNIA, NU UERSS ! CCR DĂ PESTE NAS NEOBOLȘEVICILOR DE LA Curtea de Justiție a UE care se și vedeau stăpâni și pe țară și pe noi, cu toate cohortele lor de Soroșiști. CCR răspunde la decizia CJUE: deciziile noastre rămân general obligatorii
Orice IDIOT care știe citi, înțelege clar că orice Prevedere a Constituției României și implicit a Curții Constituționale a Românei e DEASUPRA oricărei porcării decise de neobolșevica UE , a doua URSS
De aceea așa zisa decizie, luată cu nesimțire și ilegalitate, peste capul nostru a Curții de Justiție a neomarxistei UE, cum că ei și UE ar fi stâpânii noștri, în materie de drept, e o porcărie bolșevică fără margini.
MESAJ CĂTRE UE, CJUE, etcUE: cântați la altă masă cu porcăriile voastre totalitariste și neobolșevice că nu avem mărunțiș...
Aici e România, nu UERSS!, "Suntem Români și PUNCTUM !"
"Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…" (Mihai Eminescu)
Art.11. (3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.
Corolar: Orice Decizie a UE contrară Constituției României și Deciziilor Curții Constituționale ale Românei, se aplică doar dacă avem noi chef să schimbăm Constituția, adică NICIODATĂ. Clar?
Recent și Curtea Constituțională din Polonia le-a dat peste nas acestor netrebnici neomarxiști cocoțați în vârful UE, netrebnici care vor să asuprească popoarele Europei și să le lipsească de independența și suveranitatea lor exact cum făcea și URSS și tovarășul Stalin. UE e a doua, URSS
În Constituție mai avem și articolul 174 (3)
(3) În cazul în care constituționalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b) (n.red. de către CCR ca fiind neconstituțional), acesta nu poate face obiectul unei excepții de neconstituționalitate. Tratatul sau acordul internațional constatat ca fiind neconstituțional nu poate fi ratificat.
Știrea
Răsturnare de situație - CCR răspunde la decizia CJUE: deciziile noastre rămân general obligatorii
Judecătorii Curții Constituționale au emis un comunicat de presă, ca urmare a deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privitoare la completurile de 5 judecători. Judecătorii CCR explică, cu argumente juridice, motivul pentru care decizia CJUE nu poate anula o decizie a Curții Constituționale din România și reamintesc faptul că deciziile CCR sunt general obligatorii.
Citește AICI detalii despre decizia CJUE
”Având în vedere Hotărârea pronunțată în data de 21 decembrie 2021 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion și alții, C379/19 DNA- Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociaţia «Forumul Judecătorilor din România », C-811/19 FQ și alții și C-840/19 NC, care a generat dezbateri în spațiul public cu privire la impactul acesteia asupra Curții Constituționale a României, facem următoarele precizări:
Prin Decizia nr.685/2018, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat nelegala compunere a Completurilor de 5 judecători organizate la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie. Constatând că acestea au fost nelegal constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia hotărârile instanţei de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când au fost date de o instanţă cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei și art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, conform căruia se poate face contestaţie în anulare împotriva hotărârilor penale definitive, atunci când instanţa nu a fost compusă potrivit legii
Prin Decizia nr.417/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Constatând că acestea, contrar legii, nu au fost constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, conform căruia atunci când există cazul de nulitate absolută referitor la necompetență, instanța apel dispune rejudecarea de către instanța competentă, respectiv, în cazul analizat, de completurile specializate.
Prin Decizia nr.51/2016, Curtea a constatat neconstituționalitatea sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, ceea ce înseamnă că mandatul de supraveghere tehnică poate fi pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art. 30 din Codul de procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art. 55 alin. (5) din Codul de procedură penală.
Prin Decizia nr.26/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a unor protocoale de colaborare. Constatând că acestea nu puteau fi încheiate între cele două autorități publice, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în pct.3 al dispozitivului deciziei, respectiv „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare”.
Astfel cum s-a arătat mai sus, aceste decizii au antamat probleme punctuale referitoare la:
– compunerea Completurilor de 5 judecători la nivelul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie;
– la constituirea completurilor specializate în materia infracțiunilor de corupție la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie;
– punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică;
– la competența Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a încheia protocoale de colaborare cu Serviciul Român de Informaţii.
Prin urmare, niciuna dintre aceste decizii nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni.
Subliniem faptul că, potrivit art.147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt și rămân general obligatorii.
De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare.
În plan practic, efectele acestei Hotărâri (ale CJUE), se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României.”, arată un comunicat al Curții Constituționale.
Cu alte cuvinte Fluierul și CCR spun același lucru: Orice Decizie a UE contrară Constituției României și Deciziilor Curții Constituționale ale Românei, se aplică doar dacă avem noi chef să schimbăm Constituția, adică NICIODATĂ. Clar?
Aici e România, nu UERSS!, "Suntem Români și PUNCTUM !" "Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…" (Mihai Eminescu)
Comentarii:
Înstrăinarea resurselor naturale contravine interesului național Traian Câmpeanu 2021-12-24 - 10:21
Chiar dacă este evident că statul român este un prost gestionar al oricărei forme de proprietate și în general este vulnerabil la corupție din cauza gravelor deficiențe în funcționarea mecanismelor de protecție internă a autorităților (pentru că ceea ce numim justiție nu-și respectă nici propriile reguli, sau principii fundamentale ale dreptului); statul este singurul în drept să apere interesul național. Orice persoană fizică sau juridică privată are ca scop rezolvarea unor interese private (funcționează în scop privat) De aceea consider strict necesar ca resursele naturale să aparțină statului, urmând ca legislativul să definească suficient de clar care este interesul național pe care justiția ar fi obligată să-l apere sub sancțiunea plății daunelor produse din cauza magistraților care nu și-au făcut datoria.
Adauga Comentariu