Protocolul Alianței nu ține loc de hotărâre judecătorească definitivă - De ce nu este (încă) Tomac președinte PMP

Aparent, lucrurile sunt simple: o persoană care nu apare în Registrul Partidelor ca președinte al PMP, nu poate reprezenta partidul la constituirea unei asemenea alianțe. De ce nu apare Eugen Tomac în registrul partidelor? Aici lucrurile devin ceva mai complicate, iar instanțele s-au pronunțat în cel puțin două cazuri: Curtea de Apel București a constatat în octombrie 2023 că Eugen Tomac nu poate fi considerat din punct de vedere legal președinte al PMP, iar Tribunalul București a constatat în februarie 2024 că Eugen Tomac ar trebui înscris în Registrul Partidelor ca președinte al PMP. Niciuna dintre cele două hotărâri nu este definitivă și nici executorie, astfel că modificările în Registrul Partidelor mai așteaptă.

Bătăliile politico-judiciare din PMP includ două congrese (2022 și 2023) și mai multe procese, toate pentru a se lămuri dacă președintele PMP este Eugen Tomac sau Cristian Diaconescu. Tomac încearcă de aproape doi ani să înscrie în Registrul Partidelor schimbarea statutului PMP și modificarea conducerii, iar Diaconescu reușește deocamdată să blocheze procedura în instanță. Pe fondul bătăliilor în justiție, Autoritatea Electorală Permanentă a constatat în 2023 că există o dicrepanță între reprezentantul PMP în relația cu autoritatea și președintele PMP din Registrul Partidelor. Astfel,, AEP ia decizia să suspende subvenția acordată PMP din bugetul statului.

PMP, prin Eugen Tomac, solicită în instanță anularea deciziei AEP. Curtea de Apel București stabilește însă că Eugen Tomac nu are calitate, nefiind președinte al PMP în Registrul Partidelor, și îl introduce în dosar pe Cristian Diaconescu, președintele din Registrul Partidelor.

„Contrar susţinerilor reclamantei, Curtea nu se poate raporta la calitatea de preşedinte a domnului ##### Tomac în lipsa consemnării acestui aspect în Registrul Partidelor Politice. (...)

####, independent de această calificare, Curtea achiesează la cele susţinute de autoritatea pârâtă cu referire la incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 21 alin. 1 din Codul Civil care arată că „#### un drept, act sau fapt a fost înscris într-un registru public, se prezumă că el există, cât timp nu a fost radiat sau modificat în condiţiile legii.”

Or, potrivit chiar art. 24 din Legea nr. 14/2003 invocat de reclamantă, depunerea de către partidul politic a documentelor care atestă desfăşurarea adunărilor generale se consemnează în Registrul Partidelor Politice, care este instrumentul legal de evidenţă a partidelor politice din ####### conform art. 49 alin. 1 din ####.

În lipsa radierii sau modificării, în condiţiile Legii nr. 14/2003, a menţiunii privind calitatea de preşedinte a Partidului, mai precis in lipsa consemnării în Registrul Partidelor Politice, cele stabilite prin Hotărârea nr. 1/25.03.2023 a Congresului Partidului Mişcarea Populară relativ la noua conducere nu produc efecte în raporturile cu terţii iar instanţa de judecată nu poate constata calitatea de reprezentant legal al PMP în persoana domnului ##### Tomac. (...)

Curtea nu poate da efect nici Hotărârii Consiliului Executiv Naţional al Partidului Mişcarea Populară nr. 18/22.10.2023 prin care a fost ratificată cererea de chemare în judecată formulată de domnul ##### Tomac în numele şi pe seama Partidului Mişcarea Populară care face obiectul prezentului dosar, nr. ####/2/2023.

Conform art. 10 lit. n din Legea nr. 14/2003 Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu organul care reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi terţi. Or, potrivit art. 144 lit. a din Statutul Partidului Mişcarea Populară preşedintele este cel care reprezintă partidul în relaţiile oficiale.

Prin urmare, orice modificare a statutului partidului, inclusiv în ceea ce priveşte organul care reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi terţi, trebuie făcută cu respectarea procedurii prevăzute de art. 25 din Legea nr. 14/2003, procedură care nu a fost urmată în cazul Hotărârii Consiliului Executiv Naţional al Partidului Mişcarea Populară nr. 18/22.10.2023 .

Pentru toate aceste motive, văzând prevederile art. 82 alin (1) C. pr. Civ, Curtea va admite excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant legal a reclamantului şi va anula cererea ca fiind formulată de o persoană care nu are calitate de reprezentant. De asemenea, prin raportare la dispoziţiile art. 67 alin (1) C. pr. Civ, va admite cererea de intervenţie accesorie formulată în favoarea pârâtei.”

Întreaga motivare poate fi citită AICI! (.pdf)

Cauza se află în faza recursului, la ÎCCJ, cu următorul termen pe 14 noiembrie 2024.

În procesul de la Tribunalul București, referitor la modificarea conducerii partidului, PMP a apelat la un temei legal greșit. Pentru solicitarea PMP era nevoie doar de parcurgerea unei proceduri necontecioase. Tribunalul București constată astfel necompetența generală a instanțelor judecătorești și trimite cererea la Compartimentul Partide Politice al Tribunalului București pentru parcurgerea procedurii de înregistrare.

Hotărârea Tribunalului București nu este însă nici definitivă, nici executorie, pentru că aceasta a fost atacată de Cristian Diaconescu. Curtea de Apel București a stabilit primul termen pentru judecarea recursului în data de 4 aprilie 2024.

„(...) legiuitorul a reglementat două proceduri distincte, în sensul că art 24 reglementează o procedură administrativă în care se consemnează în Registrul partidelor politice documentele privind modalitatea de desfășurare a adunării generale, în timp ce art 25 reglementează o procedură în care este necesară intervenția instanței, în ipoteza în care se solicită înregistrarea modificării statutului sau a programului partidului politic.

Din lecturarea cererii formulate reiese cu claritate faptul că petentul a înțeles să uzeze de procedura prevăzută de art 24 din Legea nr 14/2003, respectiv să solicite înregistrarea pe cale administrativă a Hotărârilor nr 1, 2 și 3 în Registrul Partidelor.

Totodată, relevant în soluționarea cauzei este și faptul că atât prin notele scrise depuse cât și în concluziile orale de la termenul din data de 1.02.2024, la interpelarea instanței petentul a arătat că a înțeles să invoce prevederile art 24 și nu art 25 din Legea nr 14/2003.

În aceste circumstanțe devin aplicabile dispozițiile art 9 alin 2 Cpc, conform cărora obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor, precum și dispozițiile art 22 alin 6 Cpc potrivit cărora judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.

Această normă are menirea de a sublinia preeminența principiului disponibilității față de cel al rolului activ al instanței.

Totodată, relevante în prezenta cauză sunt și dispozițiile art 22 alin 5 Cpc conform cărora judecătorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic în cazul în care părţile, în virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridică şi motivele de drept asupra cărora au înţeles să limiteze dezbaterile, dacă astfel nu se încalcă drepturile sau interesele legitime ale altora.

În cauza dedusă judecății, temeiul juridic al acțiunii a fost clar stabilit prin cererea depusă, chiar din antetul acesteia rezultând că aceasta a fost direcționată către Biroul Partide Politice de pe lângă Tribunalul București, partea neavând niciodată intenția de a sesiza instanța cu o cerere necontencioasă întemeiată pe prevederile art 25 din Legea nr 14/2003.

#### adevărat că potrivit art 22 alin 4 Cpc judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuţia părţilor calificarea juridică exactă.

Cu toate acestea, rolul activ al instanței de judecată comportă o serie de limitări, printre care cea mai importantă este dată de principiul disponibilității. (...)

În consecință, raportat la situația factuală din prezenta cauză, instanța față de principiul disponibilității care guvernează întregul proces civil urmează să analizeze cauza din perspectiva art 24 din Legea nr 14/2003.

Astfel, constatând că prevederea legală menționată reglementează o procedură strict administrativă de înscriere în registru fără a implica exercitarea atribuției jurisdicționale ale instanței, tribunalul va constata necompetența instanțelor judecătorești în soluționarea cauzei și pe cale de consecință va respinge cererea ca inadmisibilă.

Totodată, față de modalitatea în care a fost înregistrată prezenta cerere instanța va dispune înaintarea acesteia către ############## Partide Politice al Tribunalului București în vederea soluționării.

Corelativ, tribunalul reține că prin Hotărârilor nr 1, 2 și 3 s-a dispus alegerea președintelui Partidului Mișcarea Populară, precum și modificarea membrilor Colegiului Executiv Național, al Comisiei Naționale de Arbitraj și Integritate, precum și al Comisiei Centrale de Cenzori, ori, aceste aspecte nu constituie o modificare a statutului având în vedere că din lecturarea acestuia se poate observa că în cuprinsul acestuia nu se menționează componența nominală a acestor organe, orice modificare în privința membrilor respectivelor organe, inclusiv a președintelui partidului neconstituind o modificare a statutului, și, cu atât mai puțin, a programului politic, ce conține doar ideologia partidului, ci doar o procedură administrativă care se înregistrează în Registrul partidelor politice

Referitor la susținerile intervenienților privind incidența deciziei nr ##/01.02.2023 pronunțată de Curtea de Apel București în cadrul dosarului nr ####/3/2022, instanța reține că aceasta nu are forță juridică obligatorie în prezenta cauză, având în vedere că prin aceasta s-au analizat Hotărârile nr 6/12.01.2022, nr 21/03.02.2022 adoptate de Colegiul Național al Partidului Mișcarea Populară, precum și hotărârile nr 1-5/19.02.2022 adoptate de Congresul Partidului Mișcarea Populară, ce au avut un alt obiect decât cel din prezenta cauză.”

Întreaga motivarea Tribunalului București poate fi citită AICI! (.pdf)

Lucrurile par a fi clare deocamdată. Atâta timp cât în Registrul Partidelor nu apare Eugen Tomac ca președinte al PMP, acesta nu poate semna protocolul alianței. Pentru a pronunța o altă soluție, ÎCCJ ar trebui să intre pe fondul unor alte procese.

(Fluierul)