De ce anul bisect este unul de succes pentru piaţa bursieră. Investitorii sfidează miturile

Deşi anul bisect este, la bază, un concept banal, ziua în plus pe care o avem o dată la patru ani trezeşte, în mod inevitabil, entuziasmul şi curiozitatea oamenilor. Nu este deloc surprinzător faptul că şi investitorii se întreabă dacă anul cu 366 de zile produce efecte asupra pieţelor bursiere.

Investitorii, chiar dacă în teorie sunt persoane raţionale şi „tehnice”, tind să fie superstiţioşi, întrebându-se dacă ziua de 29 februarie aduce noroc sau ghinion întreg anului 2024 în acest caz, arată într-o analiză Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

Ziua bisectă tinde, în sine, să fie una negativă în ce priveşte performanţa. Datele arată că, încă din anul 1952, când 29 februarie a devenit zi de tranzacţionare, indicii Dow Jones şi S&P 500 au scăzut de mai multe ori decât au crescut. Pentru toate celelalte zile, indicii au crescut în puţin peste 50% din situaţii, potrivit datelor Dow Jones.

Totuşi, un aspect pozitiv este faptul că Dow a fost la niveluri mai ridicate în 67% din timp, la o lună după ziua de 29 februarie. După trei luni, în 56% din timp, indicii s-au aflat la niveluri mai ridicate. Anul acesta este doar a optsprezecea oară în istoria S&P 500 când data de 29 februarie a „căzut” într-o zi în care piaţa a fost deschisă, potrivit S&P Capital IQ, care a analizat consecinţele tipice ale zilei suplimentare. S&P 500 a crescut doar în 35% din timp în precedentele 17 astfel de zile de tranzacţionare, iar în medie a înregistrat un declin de 0,1%.

„Cu toate acestea, investitorii nu ar trebui să citească prea mult în performanţa acţiunilor în această perioadă şi nici să fie influenţaţi – iar aici intervin veştile bune. În timp ce randamentele medii ale S&P 500 pe 29 februarie au fost negative, acestea au fost totuşi atât de aproape de stagnare, încât nu au oferit prea multe indicii de performanţă în ceea ce priveşte direcţia pieţei bursiere pentru restul anului. De fapt, pentru anii bisecţi anteriori în care piaţa a fost deschisă în ultima zi din februarie, S&P 500 a încheiat anul în creştere în peste 70% din cazuri, înregistrând un câştig mediu de 6,4%. Într-adevăr, din 1960, singurii ani bisecţi în care S&P 500 a scăzut au fost 2000 (spargerea Bulei Dotcom) şi 2008 (începutul Crizei Financiare Globale)”, explică analistul financiar Radu Puiu.

Totuşi, de ce trebuie ca această tendinţă să fie analizată cu precauţie? Dimensiunea eşantionului este destul de mică şi, probabil, nu este suficientă pentru a reprezenta un argument pentru solid. Potrivit Dow Jones Market Data, S&P 500 a înregistrat o scădere mediană de 0,3% în cele 18 zile bisecte care datează din 1952. Acest lucru se compară cu o creştere mediană de 0,05% pentru indice în toate celelalte zile începând cu 1950. S&P 500 a înregistrat o performanţă pozitivă în doar patru dintre aceste zile bisecte, adică în 31% din timp, faţă de o rată pozitivă de 52% în restul zilelor, arată analistul financiar din cadrul XTB România.

Conform unei analize a Bestinvest, randamentul median în anii bisecţi a fost semnificativ mai mic decât randamentul median înregistrat în restul anilor analizaţi, cu 18% mai mic în cazul FTSE 100, cu 29% mai mic pentru MSCI World şi cu 26% mai mic pentru S&P 500. Cu toate acestea, randamentele medii au fost mai mari în anii bisecţi atât pentru MSCI World, cât şi pentru S&P 500.

Totuşi, aceste rezultate au fost alimentate de randamentele foarte ridicate înregistrate de aceşti indici în 1976 şi 1984. În cazul indicelui britanic FTSE 100, randamentul mediu al anilor bisecţi este mai puţin de jumătate din cel al randamentelor medii din toţi anii.

„Ar putea fi o pură coincidenţă? Răspunsul nu este atât de clar pe cât îşi doresc investitorii. Pe de o parte, nu există niciun motiv fundamental pentru care piaţa bursieră ar trebui să se comporte diferit într-un an bisect. Ziua în plus nu afectează câştigurile, creşterea sau evaluarea companiilor. Piaţa este condusă de cererea şi de oferta investitorilor, care sunt influenţate de diverşi factori, cum ar fi condiţiile macroeconomice, performanţa companiilor, evenimentele geopolitice şi sentimentul investitorilor. Aceşti factori sunt independenţi de calendar şi se pot schimba în orice moment. Pe de altă parte, au fost observate dovezi ale existenţei unui efect sezonier pe piaţă, ceea ce sugerează că anumite luni sau în anumite perioade, bursa tinde să aibă randamente mai mari sau mai mici decât altele”, explică Radu Puiu.

În acest sens, ziua bisectă ar trebui plasată într-un context cât se poate de obiectiv: este ultima zi a lunii februarie, care, din punct de vedere istoric, tinde să reprezinte o lună dezamăgitoare pentru pieţe. Pentru indicele S&P 500, luna februarie este, în medie, a doua cea mai slabă lună (după septembrie) din perspectiva celor mai mici randamente medii lunare din ultimii 100 de ani. Dar, în afară de aceste circumstanţe speciale, anii bisecţi au tendinţa de a fi buni pentru acţiuni - chiar dacă performanţa nu are nimic de-a face cu ziua de 29 februarie, punctează analistul XTB România. De remarcat este şi faptul că anii bisecţi sunt şi ani electorali, când acţiunile au avut tendinţa de a obţine randamente pozitive (cu excepţia celor două excepţii, din 2000 şi 2008).

Contrar tendinţelor istorice, pe 29 februarie 2024, piaţa a dat dovadă de rezilienţă şi de un impuls pozitiv. Indicele Nasdaq Composite a atins un nivel de închidere record, semnalând o performanţă robustă a sectorului tehnologic pe fondul optimismului investitorilor. În acelaşi timp, Dow Jones Industrial Average şi S&P 500 au înregistrat creşteri, continuând tendinţa optimistă de la începutul anului.

„Sentimentul investitorilor pe 29 februarie a părut să sfideze mitul anului bisect privind pesimismul în piaţă. Performanţa pozitivă a pieţei bursiere, coroborată cu interesul pentru sectoare precum tehnologie şi criptomonede, a subliniat un apetit dezvoltat pentru activele riscante în rândul investitorilor. Acest lucru confirmă, încă o dată, faptul că investitorii ar trebui să investească nu în funcţie de calendar, ci în funcţie de elementele fundamentale şi tendinţele pieţei, bazându-se pe o strategie bine pusă la punct”, explică Radu Puiu.

(Fluierul)