Alegeri prezidențiale în septembrie - Modificări legislative în curs de operare și posibile piedici

Potrivit art. 83 din Constituție, „1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. (2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.”

Președintele Klaus Iohannis a depus jurământul pe data de 21 decembrie 2019, astfel că mandatul expiră pe 21 decembrie 2024. Constituția nu conține instrucțiuni cu privire la stabilirea datei alegerilor prezidențiale la termen (există prevederi în caz de vacantare a funcției - un termen de 3 luni, art. 97, scenariu care s-ar putea aplica doar dacă președintele Iohannis pleacă într-o funcție internațională înainte de expirarea mandatului).

Termenele pentru organizarea alegerilor prezidențiale sunt reglementate în Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. La art. 5 alin. (1) se arată că „Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de președinte. Cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre.”

Astfel, potrivit legislației în vigoare, alegerile prezidențiale trebuie organizate în luna noiembrie, luna anterioară lunii în care expiră mandatul președintelui. Pentru a se putea adopta o hotărâre de guvern prin care să se stabilească data alegerilor în septembrie, este nevoie de modificarea Legii 370/2004. O asemenea modificarea poate fi făcută doar prin adoptarea unei legi organice (art. 73 Constituție) în Parlament (NU prin delegare legislativă, OUG, art. 115 Constituție).

În Comisia Juridică din Senat se dezbate deja modificarea Legii 340/2004. Potrivit unui amendament depus de senatoarea PSD Laura Mihaela Moagher, alegerile ar putea fi organizate cu trei luni înainte de expirarea mandatului președintelui.

„Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc cu cel mult trei luni de zile anterior lunii în care ajunge la termen mandatul de președinte. Cu cel puțin 75 de zile înainte zilei votă, Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre”, este forma propusă pentru art. 5 alin. (1).

Având în vedere că actuala coaliție de guvernare are o largă majoritate în Parlament, modificarea Legii 370/2004 nu ar fi decât o formalitate. Cel puțin în ceea ce privește votul în cele două camere ale Parlamentului. Probleme ar putea să apare la un eventual și foarte probabil control de constituționalitate ex-ante.

Este vorba despre deja celebrul principiu enunțat de Comisia de la Veneția și preluat în jurisprudența CCR: legislația electorală nu se modifică cu mai puțin de un an înainte de data alegerilor.

Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), accentuează „stabilitatea unor reguli mai speciale ale dreptului electoral, în special cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea teritorială a circumscripţiilor”. În acelaşi document se mai statuează că „ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite - ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic”.

(Fluierul)