VIDEO După doi ani de război, Ucraina rămâne fără soldați să lupte pe front: probleme mari pentru Zelenski

Pe măsură ce războiul din Ucraina intră în al treilea an, infanteria Brigăzii 59 se confruntă cu o realitate sumbră: rămân fără soldaţi şi muniţie pentru a rezista rușilor. Un comandant de pluton, care îşi spune "Tigr", a estimat că doar 60-70% din cele câteva mii de oameni din brigadă de la începutul conflictului mai sunt încă în serviciu. Restul au fost ucişi, răniţi sau au fost retraşi din motive precum vârsta înaintată sau boală.

Pierderile grele de vieţi omeneşti au fost agravate de condiţiile îngrozitoare de pe frontul de est, solul îngheţat transformându-se în noroi gros la temperaturi neobişnuit de ridicate şi făcând ravagii în ceea ce priveşte sănătatea soldaţilor. "Vremea este ploaie, zăpadă, ploaie, zăpadă. Ca urmare, oamenii se îmbolnăvesc de o simplă gripă sau de angină pectorală. Sunt scoşi din acţiune pentru o perioadă de timp şi nu există nimeni care să îi înlocuiască", a declarat un comandant de companie din brigada cu indicativul "Limuzin". "Cea mai urgentă problemă în fiecare unitate este lipsa de oameni", adaugă el.AdChoices

Rusia, în avantaj după doi ani

La doi ani de la invazia sa din 24 februarie 2022, Rusia lui Vladimir Putin este în ascensiune într-un conflict care combină lupta de uzură din tranşee - ce aminteşte de Primul Război Mondial - cu războiul de înaltă tehnologie, cu drone, care trimite zeci de mii de maşinării zburătoare pe cerul de deasupra.

Moscova a obţinut mici câştiguri în ultimele luni şi a revendicat o victorie majoră la sfârşitul săptămânii trecute, când a preluat controlul asupra oraşului Avdiivka, în regiunea Donetsk din estul extrem de disputat.

Un purtător de cuvânt al Brigăzii a 3-a de asalt, una dintre unităţile care au încercat să apere oraşul, a declarat că luptătorii ucraineni au fost depăşiţi numeric în proporţie de şapte la unu.

Un alt comandant, din Brigada 59, care şi-a dat doar prenumele Hrihori, a descris atacurile neîncetate ale unor grupuri de cinci până la şapte soldaţi ruşi care înaintau de până la 10 ori pe zi în ceea ce el a numit "asalturi cu carne de tun" - foarte costisitoare pentru ruşi, dar şi o ameninţare majoră pentru trupele sale. "Când una sau două poziţii defensive se luptă cu aceste asalturi, toată ziua, băieţii obosesc", a explicat Hrihori în timp ce el şi oamenii săi epuizaţi îşi permiteau o scurtă rotaţie departe de linia frontului, în apropiere de oraşul Doneţk. "Armele se strică, iar dacă nu există nicio posibilitate de a le aduce mai multă muniţie sau de a le schimba armele, atunci înţelegeţi la ce duce acest lucru", spune el.

Ministrul adjunct ucrainean al apărării, Ivan Havriliuk, a declarat pentru Reuters că Ucraina a fost forţată să treacă în defensivă din cauza lipsei de muniţie de artilerie şi de rachete, iar Kievul se aşteaptă ca Rusia să îşi intensifice atacurile pe mai multe fronturi. "Dacă vor exista întârzieri suplimentare în ceea ce priveşte ajutorul militar necesar, situaţia de pe front ar putea deveni şi mai dificilă pentru noi", a declarat el.

Kievul se bazează în mare măsură pe banii şi echipamentele din străinătate pentru a-şi finanţa efortul de război, dar cu ajutorul american de 61 de miliarde de dolari blocat de certurile politice de la Washington, pare mai expus decât oricând de la începutul invaziei.

Un soldat care serveşte într-o unitate de artilerie cu rachete GRAD, al cărui indicativ este "Skorpion", a declarat că lansatorul său, care foloseşte muniţie de concepţie sovietică deţinută de puţini aliaţi ai Ucrainei, funcţionează acum la aproximativ 30% din capacitatea maximă. "A devenit aşa de curând", spune el. "Nu mai sunt atât de multe muniţii străine", explică soldatul.

Obuzele de artilerie sunt, de asemenea, în criză, ca urmare a incapacităţii ţărilor occidentale de a menţine ritmul livrărilor pentru un război prelungit. Pe lângă pauza de aprovizionare din partea SUA, UE a recunoscut că va rata cu aproape jumătate obiectivul de a furniza un milion de obuze Ucrainei până în martie.

Michael Kofman, membru senior şi specialist militar rus la Carnegie Endowment for International Peace, un think-tank cu sediul la Washington, a estimat că artileria rusă trage de cinci ori mai repede decât cea ucraineană, o cifră pe care a dat-o şi Hrihori din Brigada 59. "Ucraina nu primeşte o cantitate suficientă de muniţie de artilerie pentru a-şi satisface nevoile defensive minime, iar aceasta nu este o situaţie sustenabilă pentru a merge mai departe", a adăugat Kofman.

Moscova controlează în prezent aproape o cincime din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, chiar dacă fronturile războiului au stagnat în mare parte în ultimele 14 luni.

Oficialii ucraineni au declarat că forţele lor armate numără aproximativ 800.000 de oameni, în timp ce, în decembrie, Putin a ordonat ca forţele Rusiei să fie majorate cu 170.000 de soldaţi, ajungând la 1,3 milioane de oameni.

Dincolo de personal, cheltuielile de apărare ale Moscovei sunt mai mari decât cele ale Ucrainei. În 2024, aceasta a alocat 109 miliarde de dolari pentru acest sector, mai mult decât dublu faţă de obiectivul echivalent al Ucrainei, de 43,8 miliarde de dolari.

O nouă lege care vizează mobilizarea a încă 450-500.000 de ucraineni îşi croieşte încet drumul prin parlament, dar pentru unii soldaţi care luptă acum, întăririle semnificative par o speranţă îndepărtată.

Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, s-a referit recent la deficitul de muniţie de artilerie al Ucrainei ca fiind "critic" într-o scrisoare adresată Uniunii Europene, îndemnându-i pe liderii naţionali să facă mai mult pentru a susţine aprovizionarea. În scrisoarea sa, acesta a afirmat că "necesarul minim zilnic absolut critic" al Ucrainei este de 6.000 de proiectile de artilerie, însă forţele sale au reuşit să tragă doar 2.000 pe zi, a relatat Financial Times.

Avioanele de război convenţionale sunt o privelişte relativ rară deasupra liniilor de front, în mare parte pentru că apărarea aeriană acţionează ca un factor de descurajare. Cu toate acestea, o altă bătălie se desfăşoară în ceruri, ambele tabere luptând pentru a obţine avantajul în ceea ce priveşte tehnologia dronelor.

Dronele - sau vehiculele aeriene fără pilot (UAV) - sunt ieftine de produs, pot supraveghea mişcările inamicului şi pot lansa muniţie cu ţintă precisă.

Kievul a supervizat un boom al producţiei şi inovaţiei în domeniul dronelor şi dezvoltă UAV-uri avansate, cu rază lungă de acţiune, în timp ce Moscova şi-a depăşit şi ea rivalul cu investiţii proprii uriaşe, ceea ce i-a permis să anuleze avantajul iniţial al Ucrainei. Scara este uimitoare.

Numai din partea ucraineană, anul trecut au fost comandate peste 300.000 de drone de la producători şi peste 100.000 au fost trimise pe front, a declarat pentru Reuters ministrul tehnologicie, Mîkhailo Fedorov.

Un accent puternic se pune acum pe dronele FPV uşoare şi agile, în care operatorii, sau piloţii, au vedere directă de la o cameră de bord. Preşedintele Zelenski a stabilit ca obiectiv ca Ucraina să producă un milion de drone FPV în acest an, având în vedere avantajele pe câmpul de luptă oferite de această tehnologie.

Limuzin, comandantul companiei din cadrul Brigăzii 59, a declarat că utilizarea pe scară largă a dronelor de către Rusia a îngreunat sarcina trupelor ucrainene de a stabili sau consolida poziţii fortificate. "Băieţii noştri încep să facă ceva, o dronă îi vede, iar o a doua dronă soseşte pentru a arunca ceva asupra lor", a explicat el.

Dronele i-au forţat, de asemenea, pe ruşi să mute vehicule şi sisteme de armament valoroase înapoi cu câţiva kilometri, potrivit a doi piloţi ucraineni de drone din unităţi diferite. "Acum este foarte greu să găseşti vehicule pe care să le loveşti, majoritatea vehiculelor sunt la 9-10 km sau mai mult", a declarat un pilot din Brigada 24 cu indicativul "Nato". "La început se simţeau foarte bine la o distanţă de 7 km", a adăugat el.

Alţi doi piloţi ucraineni de drone, "Leleka" şi "Darwin", ambii servind în unitatea de drone de elită Achilles a Brigăzii 92, au descris cozile de două sau trei drone care se formează uneori deasupra câmpului de luptă, aşteptând să lovească ţinte inamice.

"Leleka" şi-a amintit că a văzut patru drone de la diferite unităţi ucrainene venind să lovească o ţintă, într-o singură ocazie: "Este ca şi cum ar fi taxiurile de la aeroport, vine o dronă, apoi alta, apoi o a treia", a relatat el.

Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru ruşi, ale căror drone le depăşesc acum confortabil pe cele ale Ucrainei, potrivit piloţilor ucraineni din trei unităţi. Ministerul rus al Apărării a declarat luna aceasta că ţara şi-a accelerat producţia de drone militare în ultimul an, fără a oferi cifre.

Pe măsură ce dronele sunt utilizate din ce în ce mai mult, ambele părţi consolidează desfăşurarea sistemelor de război electronic, care pot întrerupe frecvenţele ce transmit comenzile de la pilot la dronă, făcându-le să cadă din cer sau să îşi rateze ţinta.

Darwin, un tânăr de 20 de ani care a renunţat la şcoala de medicină pentru a se înrola atunci când Rusia i-a invadat ţara, a comparat actuala cursă a înarmării cu drone cu cea dintre aviaţie şi apărarea aeriană: avioanele au dominat în cel de-al Doilea Război Mondial, dar sistemele moderne de apărare aeriană au limitat foarte mult utilizarea lor în acest război, a arătat el. "În viitor, sunt sigur că va exista o situaţie similară cu dronele: Concentrarea şi eficienţa războiului electronic vor deveni atât de mari, încât orice legătură între un vehicul aerian şi pilotul său va deveni imposibilă", prezice el.

Bilanţul uman al invaziei Rusiei în Ucraina, care a durat doi ani, este de ordinul sutelor de mii de oameni, potrivit cifrelor ruseşti şi ucrainene, dar nu se cunoaşte cu exactitate amploarea exactă, scrie AFP.

Moscova şi Kievul ţin secret pierderile militare, iar Rusia ascunde numărul de civili ucişi în zonele pe care le-a cucerit, aşa cum ar fi oraşul devastat Mariupol.

Bilanţul oficial al morţilor civili de la începutul invaziei ruseşti, în februarie 2022, este cu mult sub realitate, deoarece nicio numărătoare independentă nu a putut ęi făcută vreodată, din cauza lipsei de acces în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina.

În iunie 2023, autorităţile ucrainene au declarat că au putut număra doar 10.368 de civili ale căror cadavre au fost găsite. "Noi credem că cifra cea mai probabilă este de cinci ori mai mare. Deci în jur de 50.000" de victime, a declarat Oleg Gavriţchi, consilier principal al şefului cabinetului preşedintelui, Volodimir Zelenski.

ONU consideră, de asemenea, că bilanţul victimelor este "considerabil mai mare" decât cei aproximativ 10.000 de civili pe care a putut să-i numere.

Autorităţile ucrainene estimează că numai asediul oraşului Mariupol (februarie-mai 2022), un important oraş portuar din sudul ţării, aflat acum sub control rusesc, a făcut cel puţin 25.000 de victime, aflate în gropi comune.

În alte oraşe, cum ar fi Bahmut, în estul ţării, nu a fost înregistrat încă niciun bilanţ al morţilor.

Pe partea rusă a frontierei, bilanţul morţilor se ridică la cel puţin 145 de persoane, potrivit unei numărători efectuate de site-ul rusesc de ştiri 7x7.

De ambele părţi, pierderile militare sunt date pe care statele majore le ţin sub tăcere. Aşa că trebuie să apelăm la estimări întocmite de surse terţe.

În august anul trecut, The New York Times, citând oficiali americani, estima pierderile militare la 70.000 de morţi şi 100.000 - 120.000 de răniţi de partea ucraineană, şi 120.000 de morţi şi 170.000 - 180.000 de răniţi de partea rusă.

La 29 ianuarie, într-un răspuns scris adresat unui membru al Parlamentului, secretarul britanic al Apărării, James Heappey, a estimat pierderile ruseşti la peste 350.000 de morţi şi răniţi.

Marţi, armata ucraineană a estimat că a ucis sau rănit aproape 405.000 de soldaţi ruşi în doi ani.

(Fluierul)