Analistul Dan Dungaciu: Mă tem că Rusia va forţa să ia cât mai mult din partea de Est a Ucrainei şi să lase restul teritoriului nefuncţional

"Pe termen mediu şi lung, totul depinde de modul în care se va încheia acest război, când se va face asta şi, evident, ce se va negocia la "masa verde". Dar sunt prea multe necunoscute deocamdată", a arătat el.

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" spune că, în primul rând, nu e sigur că Rusia a vrut să cucerească militar toată Ucraina.

"Cu 190.000 de soldaţi la frontieră nu avea cum. În 1941, Germania nazistă avea masate la frontiera cu Polonia un milion şi jumătate de trupe plus blindate şi avioane pentru ocuparea a jumătate de Polonie. Cel mai probabil, deşi e cam devreme să ne pronunţăm, scopul a fost, cum spun rapoartele britanicilor, să se cucerească Ucraina pe modelul unei Crimei mai extinse, adică o "operaţiune specială" prin care să fie eliminaţi sau înlăturaţi liderii politici de la Kiev, factorii de decizie, cucerite instituţiile de putere şi, mizând pe ataşamentul populaţiei, să cadă tot mărul ucrainean în poala Rusiei, fără invazie militară propriu-zisă. Sigur că lucrurile au evoluat altfel. Ucraina, sprijinită de Occident, a luptat, negocierile din Turcia au eşuat şi am ajuns de la "operaţiunea specială" a FSB la războiul propriu-zis dus de armata rusă", a menţionat el.

De asemenea, analistul politic este de părere că "această discuţie despre eventualitatea unui conflict NATO - Rusia ne face să ignorăm chestiunile dureroase care se pot petrece sub ochii noştri".

"Scopul Rusiei, mă tem, nu este un război cu NATO, nici măcar cucerirea întregii Ucraine, ci ocuparea a cât mai mult teritoriu din Est, populat cu rusofoni, cum crede Moscova, minimal oblasturile deja încorporate în Rusia, maximal poate şi alte regiuni, iar ulterior să facă din restul Ucrainei un stat nefuncţional şi, militar, neviabil. În ultima iarnă, surprinzător, ruşii nu au atacat atât de mult reţelele energetice ale Ucrainei, cât infrastructură militară critică, fabrici de armament, obiective de securitate strategice. Asta arată că vor să distrugă Ucraina pe termen lung. (...) Ca să revin: nu cred că pe termen scurt există riscul unei confruntări Rusia - NATO. Pe termen mediu şi lung, totul depinde de modul în care se va încheia acest război, când se va face asta şi, evident, ce se va negocia la "masa verde". Dar sunt prea multe necunoscute deocamdată", a opinat Dan Dungaciu.

"Scopul lui acum nu este să aştepte favoruri din partea Occidentului sau Americii, ci să rezolve singur problema de securitate, apropo de Ucraina, aşa cum o percepe Kremlinul. Asta înseamnă, mă tem, că va forţa să ia cât mai mult din partea de Est a Ucrainei şi să lase restul teritoriului nefuncţional, deci o Ucraină care nu se poate nici întreţine, nici stabiliza singură, doar cu perfuzii permanente de la occidentali, neutră, evident, şi, practic, imposibil de utilizat strategic. Acesta este riscul cel mai mare, din punctul meu de vedere, ruşii spre asta pare că merg", a opinat directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române.

Conform analistului politic, răul blocării Republicii Moldova împreună cu Ucraina la frontierele euroatlantice ar fi răul cel mai mare.

"Şi înainte de invazie, la finalul anului 2021 şi începutul anului 2022, Putin era în discuţii cu SUA, nu cu NATO. Aşa va fi şi acum. În acea discuţie, România nu va fi "la masă". E bine că nu va fi nici "în meniu". Cine riscă să fie "în meniu", în această discuţie, este Republica Moldova. Iar dacă Republica Moldova va fi "în meniu", România trebuie să se străduiască să aducă în discuţie această problemă a Parteneriatului strategic şi să explice partenerului strategic că, dacă acest război se va încheia fără multe şanse reale ca Ucraina să îşi redobândească teritoriile şi fără multe şanse reale ca Ucraina să intre integral în UE sau NATO, atunci ar trebui operată decuplarea Republicii Moldova de Ucraina.

România a luptat mult ca Ucraina să fie cuplată de Republica Moldova. Acum, s-ar putea să luptăm pentru decuplare. Dacă Ucraina îşi pierde şansele, ca urmare a consecinţelor, de integrare în UE şi NATO, Republica Moldova trebuie decuplată de Ucraina. Mesajul României trebuie să fie ca, dacă decuplarea nu se poate face şi integrarea nu se poate face în mod firesc în UE, Moldova să poată să facă asta printr-o unificare cu România. Cred că şi această idee trebuie pusă pe masă. Trebuie încercată, tatonată, pentru că răul blocării Republicii Moldova împreună cu Ucraina la frontierele euroatlantice ar fi răul cel mai mare. Un rău mai mic ar fi posibilitatea de reîntregire şi Moldova să intre în NATO şi UE", a explicat Dan Dungaciu.

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române afirmă că "sancţiunile nu şi-au făcut efectul, iar umilinţa militară şi slăbiciunile evidente de la un moment dat au fost depăşite".

""Contractul social" dintre populaţia rusă şi regimul Putin nu se bazează pe democraţie sau libertate, ci pe două elemente structurale. Primul pilon al regimului este prosperitatea mai mare decât în ceea ce ruşii numesc "anii răi", adică primii zece ani de guvernare Elţîn, deci copiii născuţi în epoca Putin trăiesc mai bine decât părinţii lor. Al doilea pilon al regimului este naţionalismul - "noi, ruşii, suntem puternici şi contăm". Prosperitate şi respect - asta ar putea fi formula simplificată. Războiul din Ucraina ar fi putut să fie o lovitură decisivă pentru ambele elemente. Sancţiunile ar fi trebuit să năruie primul pilon, al prosperităţii, iar înfrângerile şi umilinţele de pe front, mai ales în 2022, pe al doilea. O Rusie flămândă şi umilită ar fi putut aduce sfâşitul regimului Putin. Şi poate că unii s-au bazat pe asta sau cel puţin au sperat aşa ceva. Iată că, din nefericire pentru noi, nu s-a petrecut aşa", a spus Dan Dungaciu.

El a arătat că "Rusia a fost salvată de umilinţa înfrângerii nu doar de refacerea militară şi strategică, ci mai ales de schimbarea naraţiunii oficiale, făcute inclusiv cu ajutorul mesajelor occidentale".

"Când te lupţi cu Ucraina, a nu câştiga înseamnă înfrângere. Când te lupţi cu tot Vestul, a nu pierde înseamnă victorie. Acesta a fost mesajul, direct sau indirect al Kremlinului, pe care populaţia l-a perceput ca atare, de aici şi capacitatea regimului de a nu fi subminat radical pe acest al doilea palier", a declarat analistul politic.

(Fluierul)