Radu Tudor: România se bazează pentru apărare pe mai mult de 400.000 de civili și militari

„Forta umană estimativă disponibilă pentru apărarea din Romania, stat membru NATO:

1. MApN - 80.000 militari activi şi civili + 50.000 rezervişti

2. MAI - 127.000 cu grade profesionale şi civili + 108.000 rezervişti

3. SRI, SIE, STS, SPP - 25.000 militari activi / 12.000 rezervişti

TOTAL 402.000”, a scris Radu Tudor pe contul sau de X

Pe lângă un anumit deficit de personal înregistrat la nivelul unor unităţi militare în ceea ce priveşte numărul de soldaţi gradaţi profesionişti, deficit pe care MApN încearcă să îl acopere prin intermediul unor programe pilot sau campanii de promovare a carierei militare, există o nevoie şi în ceea ce priveşte rezerva Armatei. MApN atrage atenţia că nu există niciun proiect privind introducerea serviciului militar obligatoriu, ci iniţiative prin intermediul cărora se urmăreşte creşterea numărului de rezervişti pe bază de voluntariat.

"În primul rând vreau să fiu foarte clar pentru că au fost dezbateri în spaţiul public, dezbateri normale, dar s-au făcut referiri la variante de serviciu militar obligatoriu. MApN nu a luat în calcul niciodată o astfel de soluţie, serviciul militar, aşa cum este el prevăzut în România, este suspendat din anul 2007, tinerii bărbaţi între 20 şi 35 de ani nu mai sunt obligaţi să execute serviciul ca militar în termen. Din 2007, armata este formată exclusiv din profesionişti, inclusiv la această categorie de soldaţi şi gradaţi. Discuţia pe care o purtăm este referitoare la rezerva Armatei României, pentru că spune legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu că, în cazul în care va fi nevoie să se declare vreodată stare de mobilizare, stare de asediu sau stare de război, se va mobiliza rezerva Armatei României. Rezerva a avut ca principal filon militarii care au executat acel serviciu militar obligatoriu până în anul 2007, evident că în timp această rezervă se va epuiza, pentru că spunea acea lege - rezerviştii care sunt în evidenţele de mobilizare pot fi menţinuţi în această situaţie până la maximum 55 de ani, vorbim de soldaţi şi gradaţi, iar cei care au serviciul militar satisfăcut cu gradul de la subofiţer în sus ies din evidenţe de la 62 de ani. După împlinirea vârstei maxime, aceşti cetăţeni ies din evidenţele militare şi este nevoie să avem oameni în loc", a declarat pentru Agerpres purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu.

Unul dintre programele pe bază de voluntariat organizat la nivelul MApN este cel privind rezerviştii voluntari.

"Am făcut un prim program pe bază de voluntariat care funcţionează şi se va desfăşura în continuare, programul rezerviştilor voluntari. Anual, scoatem la concurs câteva mii de locuri pentru cetăţenii români care doresc să se alăture Armatei ca rezervist, pe bază de voluntariat şi care încheie un contract cu Armata. Diferenţa între acest proiect privind rezervistul militar şi cel nou - militar în termen voluntar este că primul presupune încheierea unui contract pe 4 ani, care poate fi prelungit până la 55, respectiv 62 de ani. Fac un stagiu de pregătire de bază, după care semnează un contract cu Armata şi sunt remuneraţi pentru 11 luni în care nu se prezintă la unitate cu 30% din drepturile pe care le-ar avea pe o poziţie similară ca militar activ, iar o dată pe an, timp de două săptămâni, se prezintă la unitate într-un program de pregătire şi pe acea perioadă primesc sută la sută din drepturi", a explicat Constantin Spînu.

Cât priveşte cel de-al doilea program, aflat în dezbatere publică, acesta se referă la militarii în termen voluntari, dedicat persoanelor între 18 şi 35 de ani, femei şi bărbaţi.

"Militar în termen voluntar ar fi echivalentul a ceea ce se executa până în 2007, dar cu obligativitate. Ne dorim acum ca, pe bază de voluntariat, să deschidem un astfel de proiect nu doar pentru cetăţenii între 20 şi 35 de ani cum era înainte pe stagiul militar obligatoriu, mergem de la 18 la 35 de ani şi femei. Ar fi o extindere a adresabilităţii, 18 - 35 de ani, bărbaţi şi femei. Pe scurt, înseamnă o prezentare la Centrul militar pentru luarea în evidenţă şi programarea pentru selecţie, vor fi nişte probe care ţin de starea de sănătate, aviz psihologic, probe sportive, după care urmează o perioadă de pregătire de bază. Propunem până la 4 luni de pregătire, timp în care cetăţeanul, bărbat sau femeie, are aceleaşi drepturi pe care le are un militar profesionist din aceeaşi categorie. La finalizare şi după certificarea lui ca militar care a absolvit acest ciclu, trece în rezervă, primeşte livretul militar şi intră în evidenţele militare pe care le gestionează MApN ca rezervist. Adică ceea ce avem acum ca evidenţe având ca filieră militarii care au făcut stagiul militar obligatoriu, militari în termen pe legea veche, vom avea acum o soluţie bine pregătită, centralizată şi concentrată faţă de ce era înainte. Ne dorim ca la trecerea în rezervă, după cele 4 luni, să primească şi un stimulent financiar de trei salarii medii brute pe economie. Vedem cum va ieşi din Parlament legea, noi aşa am propus. În situaţia în care tinerii, după parcurgea celor 4 luni, vor considera că este o opţiune o carieră de profesionist în Armată, vor putea fi selectaţi şi pentru forme de pregătire ca militar profesionist de la caz la caz", a mai spus Constantin Spînu.

(Fluierul)