Bucăți de dronă, cu 50 kg de explozibil, căzute în Moldova

Conform informațiilor preliminare, fragmentele ar aparține unei drone doborâte de sistemul anti-aerian ucrainean ca urmare a atacului din noaptea de 9 spre 10 februarie asupra regiunii Izmail (Ucraina). Bucățile de dronă au fost ridicate de experții Centrului tehnico-criminalistic și urmează a fi supuse expertizei. Luni, 12 februarie, poliția a anunțat că drona căzută în Moldova conținea aproximativ 50 de kilograme de substanță explozivă, urmând a fi detonată controlat în următoarele ore, relatează stiripesurse.md

„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei lovește din nou aproape de casă, în Moldova. Descoperirea resturilor de drone „Shahed” în sudul Moldovei ne reamintește despre realitatea sumbră în care trăim. Agresiunea Rusiei pune în pericol întregul continent. Sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue”, a reacționat președinta Maia Sandu.

De la începutul invaziei asupra Ucrainei, Rusia și-a permis în repetate rânduri să violeze spațiul aerian al Republicii Moldova pentru a ataca Ucraina. În octombrie 2022 trei rachete rusești au survolat ilegal spațiul aerian al Moldovei și au lovit ținte din Ucraina. În aceeași lună o rachetă rusească a căzut la Naslavcea, raionul Ocnița (Republica Moldova) și a distrus o casă. Aceasta urma să lovească barajul Dnestrovsc din Ucraina. În decembrie 2022, o altă rachetă S-300 a căzut la Briceni, iar în februarie 2023, spațiul aerian al Moldovei a fost violat din nou de rachete rusești care au zburat spre Ucraina.

Chișinăul urmărește neputincios aceste abuzuri ale Rusiei, neavând niciun sistem antirachetă care ar apăra Moldova. Abia recent, Guvernul a achiziționat un radar modern pentru monitorizarea spațiului aerian. Bani pentru un sistem antirachetă însă nu are, chiar dacă a dublat bugetul pentru armată.

Când a preluat puterea în 2021, actuala guvernare de la Chișinău a găsit o armată ruinată prin subfinanțare de către oamenii Moscovei, care au condus Republica Moldova în ultimii 30 de ani. Alocațiile bugetare ajungeau doar pentru alimentația militarilor, iar în loc de antrenamente militare, soldații erau obligați să cosească vegetația crescută în jurul unităților militare.

Conform clasamentului „Global Firepower Index”, publicat la sfârșitul anului trecut, Armata Naţională a Moldovei ocupă penultimul loc în topul celor mai puternice armate din lume. Mai slabă decât armata moldovenească este doar cea din Bhutan. Și asta în condițiile în care în 2022 și 2023 Guvernul și partenerii externi au investit enorm în reziliența Moldovei.

În aceste condiții, chiar și cu un război la hotar, politicienii pro-ruși din Moldova își construiesc campaniile electorale speculând falsa protecție oferită de statutul de neutralitate al Moldovei – o prevedere constituțională sfidată de Rusia sub toate aspectele, inclusiv prin menținerea ilegală a trupelor de ocupație în regiunea transnistreană. Această retorică alimentează propagandistic un vast segment de electorat care trăiește cu percepția eronată că „NATO înseamnă război” – o teză implantată în subconștientul moldovenilor, în ultimele trei decenii, de către politicienii care au deservit, prin corupție, interesele Kremlinului.

„Vedem tot felul de slujitori ai Kremlinului care de dimineață până seară povestesc despre îngrijorarea lor vizând neutralitatea. Dar neutralitatea Republicii Moldova este încălcată doar de Rusia. Nu există o altă țară care încalcă neutralitatea Republicii Moldova. Și întrebarea mea către ei este, de ce când mergeți la Moscova nu-i cereți lui Putin să respecte neutralitatea Moldovei?”, a menționat președinta Maia Sandu într-un interviu oferit la sfârșitul săptămânii trecute.

Ea a reamintit că neutralitatea este în Constituție (din 1994), iar orice discuție despre renunțarea la acest statut necesită sprijin popular masiv: „Noi știm ce arată sondajele și acceptăm opțiunea cetățenilor. Între timp încercăm să ne consolidăm sistemul de securitate prin fortificarea apărării și prin discuții cu alte țări despre situațiile dificile în care ne putem pomeni. Avem acum această șansă a integrării europene. (...) Nimic și nimeni nu este în siguranță totală astăzi în lume. Dar există totuși țări și cetățeni care sunt într-o mai mare siguranță și există țări și cetățeni care sunt într-o mai mică siguranță. Eu vreau ca noi să facem parte din grupul celor care sunt într-o mai mare siguranță”, a spus Maia Sandu.

La sfârșitul anului trecut, șefa statului a prezentat Parlamentului pentru aprobare o nouă Strategie Națională de Securitate în care Rusia apare pentru prima dată ca „principala amenințare la adresa Moldovei” (până acum era „principalul partener strategic”) și tot pentru prima dată se insistă asupra unei „relații mai aprofundate cu NATO”.

(Fluierul)