COMUNICATUL COALIȚIEI PENTRU FAMILIE

Coaliția Pentru Familie CONDAMNĂ propaganda HOMOSEXUALĂ care se face în școli de către activiștii progresisto-soroșiști

Coaliţia pentru Familie şi Platforma civică pentru drepturi şi libertăţi IMPREUNĂ denunţă atacul incalificabil la adresa milioanelor de români care îndrăznesc să invoce drepturi constituționale 27/02/2018In Comunicate de presă

Coaliţia pentru Familie şi Platforma civică pentru drepturi şi libertăţi IMPREUNĂ denunţă atacul incalificabil la adresa milioanelor de români care îndrăznesc să invoce drepturi constituționale, altele decât acelea care sunt pe agenda ideologică a corectitudinii politice desfăşurată de activişti ultraradicali ai unor organizaţii pentru care Constituţia României nu este decât un petic de hârtie. Condamnăm în termenii cei mai fermi campania de „educaţie” pentru homosexualitate a minorilor din mediul liceal românesc începută la 19 ianuarie a.c., la Bucureşti şi continuată la Focşani, zilele trecute, cu o conferinţă care a încălcat flagrant drepturile părinţilor şi ale copiilor.

Potrivit art. 29 alineatul 6 din Constituția României, părinții au dreptul constituțional să iși educe copiii potrivit propriilor convingeri, iar, potrivit art. 487 din Codul civil, tot părinții au îndatorirea de a se îngriji de dezvoltarea psihică a copiilor potrivit propriilor lor convingeri.

Încălcarea acestor drepturi constituţionale, organizarea de dezbateri şi de „psihodrame” cu tematică homosexuală având ca participanţi minori, fără consimţământul informat al părinţilor, constituie acţiuni nelegale cu impact major asupra psihicului minorilor, pentru care trebuie să existe răspundere penală.

Campania dusă în prezent de activiştii (n.r. progresisto-soroșiști) care au încălcat legea şi de presa (n.r. progresisto-soroșiștă) care îi favorizează împotriva asociaţiilor de părinţi şi a persoanelor care au sesizat toate aceste ilegalităţi constituie o acţiune de manipulare şi dezinformare grosolană, desfăşurată în dispreţul demnităţii părinţilor şi a copiilor.

Demararea în ţară, peste voința clar exprimată a zeci de mii de părinţi, a unor activități „educative” cu minori, ținute de activiști LGBT şi de propagandişti din mediul academic, reflectă pe deplin caracterul organizat al implementării în România a unui program de promovare a homosexualităţii pentru minori în şcoli, concomitent cu anihilarea oricărei încercări a părintilor de a se opune confiscării dreptului lor constituţional de a decide cu privire la copiii lor.

Vom sesiza, în consecinţă, comisiile de specialitate ale Parlamentului României, pentru a opri toate aceste derapaje legale şi constituţionale, pentru a cere ministerelor de resort clarificarea tuturor acestor aspecte.

Stigmatizarea cetăţenilor români ca fiind extremiști pentru faptul că invocă drepturi părintesti si pentru faptul că inteleg să apere valori fundamentale precum libertatea, familia şi educaţia, arată măsura clară a dictaturii ideologice instaurate în România şi a urii impotriva poporului român care nu are dreptul decât la sărăcie si emigrare.

Denunțăm şi condamnăm stigmatizările colective aplicate asupra a milioane de cetăţeni români, demne de practicile PCR şi ale Securităţii anilor ’50, precum şi dubla măsură a respectării drepturilor omului care nu sunt recunoscute pentru milioanele de persoane care compun națiunea română, ci exclusiv pentru anumite grupuri de interese ideologice radicale care sunt susținute şi promovate.

Vom solicita sprijin internațional, în Europa şi SUA, pentru a a denunţa campania de linşaj public la care suntem supuşi, pentru a face publice în mediul internaţional ameninţările, hărţuirea, inclusiv în mediul profesional, pentru a releva gravele încălcări ale legii în dauna exercitării drepturilor noastre constituţionale. Indiferent de cât de violentă este cenzura pe care instituţii de presă publice sau private o aplică demersului nostru şi oricâtă organizare există în instigarea la dezbinare, în distrugerea valorilor constituţionale şi ale valorilor noastre morale, ori în atacul împotriva persoanelor care apără aceste valori, istoria demonstrează că, mai devreme sau mai târziu, toate aceste acţiuni sunt calificate ca atare şi sancționate potrivit legii.

Dumnezeu să ocrotească România!


Bucuresti,
27 februarie 2018

Președintele "Coaliției Pentru Familie", Mihai Gheorghiu "Noi suntem cei sub asediu. Arhetipul acestei revoluƫii culturale are patru scopuri: să distrugă cele patru lucruri vechi: vechile obiceiuri, vechile credinƫe, vechile tradiƫii şi religia

Mihai Gheorghiu:
"Noi suntem cei sub asediu, civilizaƫia noastră este cea care se află sub asediu, întelegerea noastră a umanului se află sub asediu, sub un asediu ideologic de o magnitudine fără precedent în istoria civilizaƫiei europene, este o revoluƫie culturală cu mijloace paşnice.
Arhetipul acestei revoluƫii culturale este revoluƫia culturală chineză care avea patru scopuri fundamentale, să distrugă cele patru lucruri vechi: vechile obiceiuri, vechile credinƫe, vechile tradiƫii şi religia."

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei: În ultimul timp constatăm că în societatea românească apar diverse atacuri mai mult sau mai puțin subtile asupra normalității, cuvânt care are multe fețe orientate în multe direcții ale vieții noastre publice și personale. Asaltul la care mă gândesc este unul ideologic, este unul ramificat, este unul care a căpătat contururi mai ales în ultimii câțiva ani în Europa și chiar și în România. Probabil intuiți că putem face referire la evenimente recente petrecute în București la Muzeul Național al Țăranului Român o instituție despre care nu putem vorbi decât făcând o reverență inclusiv la adresa, sau în direcția ctitorului său întemeietorului său vrednicului de pomenire pictor și artist creștin de mare anvergură, Horia Bernea.

Vom vorbi astăzi, despre ce s-a întâmplat la Muzeul Național al Țăranului Român mai precis la o sală de cinematograf care aparține muzeului, dar pornind de la acest eveniment punctual vom încerca să deslușim în ce măsură astăzi normalitatea devine din ce în ce mai vulnerabilă în fața unor atacuri insidioase perfide și desigur otrăvite, ale unor mesaje care de care mai blânde, mai incitante la toleranță și așa mai departe. Vom putea desluși de aici, multe alte teme legate de subminarea unor valori precum familia, școala, biserica și multe alte lucruri care vertebrează societatea și care ar trebui să perpetueze în continuare orice societate.

Invitatul meu de astăzi este un distins om de cultură, un om angajat în actul public al Apărării Normalității în România, un om care în ultimul timp s-a identificat cu demersul absolut respectabil al "Coaliției pentru Familie", despre care am mai avut ocazia să vorbim. El este însă un redutabil om de cultură, filolog ca formație, scriitor, un om care are publicate studii foarte importante inclusiv de antropologie și etnologie în reviste atât din țară cât și din străinătate. Este vorba vorba de domnul Mihai Gheorghiu, căruia mă grăbesc să îi spun "Bun venit" în emisiune.

Mihai Gheorghe, președintele "Coaliției pentru Familie" : Vă mulțumesc pentru invitație.

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei : Vreau să explic că ne întâlnim totuși în marginea tristă a unor evenimente recente la care am fost martori și care s-au repercutat în presă ca un eveniment descris inexact, incomplet și de aceea e firesc să stăm de vorbă pentru a scoate la lumină, pur și simplu, fața reală a adevărului legat de aceste evenimente punctuale dar și de a vorbi despre o situație mai generală care ne preocupă pe toți cei care credem că trecutul nu e de aruncat la gunoi trecutul nu trebuie devalorizat, fără trecut și fără fertilitatea tradiției pe care o putem transfera în viața noastră prezentă, nu putem avea nici măcar acces la un viitor respectabil. Despre asta este vorba.

Așadar asaltul ideologiei la adresa normalității s-a petrecut punctual, în zilele nu prea îndepărtate, în contextul în care în sala de cinematograf a Muzeului Național al Țăranului Român a fost ales, ca eveniment, care să se poată desfășura acolo, proiectarea unui film (n.r. homosexual) al cărui conținut este unul foarte vizibil de propagandă pentru o minoritate sexuală deși s-a spus că el ține doar un mesaj legat de vulnerabilitatea acestei minorități în anii 90. Până la urmă văzând și filmul am constatat că e vorba de mult mai mult. Practic o să explicați dumneavoastră ce încearcă să facă acești oameni prin promovarea unor asemenea filme, însă dincolo de asta nu noi nu analizăm în nici un fel, filmul din punct de vedere critic, nu e treaba noastră, nu suntem critici de film. Problema pe care a reperat-o societatea creștină din România, a fost aceea a inadecvarii a unui asemenea eveniment, a unei asemenea proiecții de film LGBT, ca să spun așa, la un spațiu care aparține Muzeul Național al Țăranului Român. Despre această inadecvare aș vrea să vorbim domnului Mihai Gheorghe despre această inadecvare.

Mihai Gheorghiu: Da, acesta este fenomenul esențial care asupra căruia trebuie punctat nu calitatea filmului nu legalitatea proiecției, care există, nu altceva, ci această intempestivă dorință ca în luna istoriei comunității LGBT să existe proiecții de gen, în cadrul unui cinematograf care aparține Muzeul Național al Țăranului Român. Aicea trebuie spus că totul este controversat, în sensul în care, filmul și acest gen de filme care pot apărea, sau pot fi proiectate în oricare alte spații, în spații așa-zis neutre, și nimeni nu are nimic a comenta și în general, nu se comentează. În momentul care apar asemenea evenimente, în momentul în care aceste proiecții (care nu sunt inocente, nu sunt ingenue, sunt evenimente pentru agenda care propagă o anumită ideologie, care își propune să atace simboluri și să atace o albie a normalității și a identității unei culturi), se petrec în spații care nu sunt neutre, nu sunt neutre în mod simbolic în primul rând, și de aici și inadecvarea...

Vasile Bănsecu: Să explicăm de ce nu este neutru acest spațiu care aparține muzeului național al Țăranului Român?

Mihai Gheorghiu: Pentru că Muzeul Țăranului Român este un spațiu care propune valori, care are un demers și care care vizează identitatea acestei civilizații, care propune un discurs nu numai au discurs muzeografic dar sunt discurs culturală care Propune o anumită înălțime acestui discurs și care nu își propune să fie un spațiu al avangardei revoluției sexuale Globale, aici este problema. Expresia revoluției sexuale globală se poate petrece oriunde, expresia ei mai mult sau puțin artistică, bineînțeles, se poate petrece oriunde. Dar în momentul în care vi să propui această agendă alternativă într-un spațiu care este dedicat, nu numai cultural dar și dacă vreți administrativ unei anumite direcții, unui anumit lanț al valorilor, creezi această inadecvare și mai ales creezi această nemulțumire.

Vasile Bănescu: Mai apare o problemă. Acest muzeu a apărut sub onorabilele auspicii ale ministerului Culturii din România în anii '90, sub fericitele auspicii ale implicării domnului Andrei Pleșu, un prieten apropiat al preafericitului de pomenire artist creștin de anvergură Europeană care a fost Horia Bernea, fiul lui Ernest Bernea, o altă mare personalitate a culturii române. Ei bine, Ministerul Culturii când a decis că este necesar, că este firesc să întemeiem un asemenea muzeu a acceptat ca această instituție își asumă un scop. Acest scop l-ați descris: este promovarea sau aducerea la lumină și promovarea deloc ofensivă, dar prin simpla ei înfățișare, a culturii tradiționale românești și a spiritualității țărănești, românești, acesta e scopul neschimbat. Dacă cumva se schimbă scopul acestei instituții, atunci ar fi bine să fim anunțați, pentru că nu am mai fi contrariați, dacă altul ar fi scopul acestei instituții.

Deci aici apare inadecvarea, aproape contondentă aș spune, între ceea ce se prezintă (muzeul) și între ce s-a proiectat într-un spațiu al Muzeului Țăranului Român. Între ce s-a proiectat într-un spațiu al Muzeului Țăranului Român și conținutul scopului aceste onorabile instituții. Mă gândeam că ar fi cu totul nepotrivit ca într-o sală a Palatului Patriarhiei Române să ruleze filme care să promoveze teoria evoluționistă a lui Darwin, în răspăr cu creaționismul biblic.

Mihai Gheorghiu: Mai există un argument al celor care sprijină acest tip de expresie în acest spațiu care spune că muzeul modern devine un centru de dezbatere publică, un centru în care noile tendințe sociale culturale, trebuie discutate, trebuie să se întâlnească. E un argument valabil, așa se întâmplă, numai că eu nu văd unde este dezbaterea. Pentru că dezbaterea trebuie să preceadă un eveniment, mă rog îl poate și urma, dar nu e vorba de dezbatere. E vorba de decizia ca anumite lucruri să se întâmple și de faptul că ele se întâmplă pur și simplu. Este evident că și acum (ca și în urmă cu 5 ani), aceste lucruri deranjează și cred că o dezbatere publică ar fi și este profund necesară, cu privire la aceste lucruri.

Din păcate, acolo unde dezbaterea e fie ocolită, fie amânată sine die, apar genul acesta de manifestări, apare confruntarea acolo unde dispare dialogul, sigur că poate apărea confruntarea. Protestul în sine (nu vorbesc de cazul în speță, că nu aș vrea să intrăm în amănunte), protestul este în sine un lucru, un bun câștigat.

De altfel, sesizez aici, o ipocrizie profundă a celor care au fost și sunt deranjați de un anumit tip de proteste. Turneul meu de conferințe făcut împreună cu un invitat din afara din afara Țării, de anul trecut, din primăvara anului trecut, a fost permanent sabotat, boicotat, de reprezentanții celor care astăzi contestă dreptul unora de a protesta.

Vasile Bănescu: Un protest pașnic...

Mihai Gheorghiu: Da, un protest pașnic

Vasile Bănescu: Un protest pașnic... și îmi fac mea culpa, pentru că nu l-am apreciat de la început ca fiind așa, dar dezinformat și în necunoștință de cauză, am apucat să mă pronunț la un moment dat spunând că acest protest a fost excesiv ofensiv. A fost de fapt un protest pașnic, care sigur, nu ar fi fost ideal să se consume neapărat, în sală, putea fi mult mai eficace și mai benefic dacă s-ar fi consumat în fața instituției respective, acesta este reproșul pe care l-au formulat unii sau alții. Dar dreptul de a protesta împotriva imixtiunii în sfera în care tu te simți acasă, împotriva unor asemenea evenimente care transmit un mesaj total contrar conținutului instituții în care te afli, e o altă problemă

Mihai Gheorghiu: De altfel trebuie să ne amintim că în urmă cu cinci ani de zile, urmare a întreruperii proiecției de atunci, acești activiști, prezenți și astăzi, mă refer la cei care susțin proiectarea și această agenda alternativă, și-au permis să vină în incinta muzeului Țăranului Român cu bannere, cu pancarte, pe care scria nici mai mult și mai puțin decât "Muzeul Fascistului Român".

Deci iată care este ipocrizia de substanță a celor care astăzi se arată mai mult sau mai puțin deranjați de un tip sau altul de proiecte. Dar ceea ce trebuie să sesizăm este în primul rând, inadecvarea profundă a acestor lucruri, alăturarea absolut de nesusținut prin nimic, dar trebuie să surprindem și să accentuăm și extrema intoleranță față de orice discurs creștin în societatea românească.

Vasile Bănescu: Despre asta e vorba...și trecând dincolo de evenimentul în sine, care probabil nici nu mai e cazul să ocupe atenția noastră acum, deși contează ce se va întâmpla și mai departe, sunt niște instituții importante care trebuie să ofere un răspuns la întrebări precum "De ce se alege, în mod foarte clar, o asemenea sală"?

Mihai Gheorghiu:

Se alege într-un mod manifest și într-un mod calculat. E o strategie pe care o cunoaștem, se desfășoară de treizeci patruzeci de ani și anume de a cuceri instituțiile culturale pentru agenda alternativă, de a arăta că nimic nu este, ferit de cucerirea acestei agende alternative.

Vasile Bănescu: Întrebarea e de ce să provocăm niște reacții când putem să nu le provocăm?

Mihai Gheorghiu: Pentru că ține de esența agendei să provoace, ține de esența acestei agendă să creeze victimizare. Auto-victimizare. Ține de esența acestei agende, să implice instituții de cultură într-un adevărat ritual al împingerii lor, într-un soi de mecanism al auto-autodistrugerii simbolice.

Și aș vrea să ne referim, să ne mai oprim, doar o secundă asupra acestei chestiuni, la pur și simplu, la clasicul și la naturalul bun simț. Nu e nevoie (sigur o putem gândi și din perspectiva topologiei politice și din orice altă perspectivă, ceea ce se întâmplă) dar bunul simț îți spune că în studioul Horia Bernea nu faci propagandă pentru o minoritate radicală ideologizată.

Da? Bunul simț. Sigur dacă studioul ar fi primit un alt nume, poate... Dar cred că, e, pur și simplu, bunul bimț care trebuie să ne comande o anumită reținere, o anumită decență, evitarea provocării, evitare confruntării și toată lumea ar fi liniștită.

Vasile Bănescu: Dar pentru asta îți trebuie o cultură a bunului simț, d-l Gheorghiu, care să includă o cultură religioasă, care să includă respectul față de niște tradiții importante care nu sunt muzeificate...

Muzeul Țăranului Român nu expune acolo, fosila Țăranului Român. El e un discurs public gândit de Horia Bernea într-un mod inegalabil care a tulburat frumos pe orice vizitator din străinătate. E un discurs imagistic care scoate la lumină o gândire coerentă a Țăranului Român, frumusețea profundă a unei vieți fondată pe niște valori...

De-asta este anormal ca într-un astfel de muzeu să proiectezi filme Pro-gay, ca să fim foarte clari, este total inadecvat, este nefiresc în condițiile în care cum spuneți, există atâtea alte țări în București în care pot fi proiectate asemenea filme.

Bun. Să trecem mai departe, îmi amintesc de o întrebarea a lui Horia Bernea care se orienta spre intelectual, întrebându-se: Ce fel de intelectual este acela care își poate imagina că putem trăi fără memorie? Și cred că e una dintre întrebările care au stat la baza acestui proiect, întrucât acest muzeu extraordinar, unic în Europa din câte știu, conservă ca într-o capsula timpului, memoria culturală a unei lungi părți din istoria românească. Este o istorie antropologică și o istorie culturală.

Așadar atacul, despre care vorbim, asaltul ideologic, e și unul îndreptat împotriva memoriei?

Mihai Gheorghiu: Este în principal îndreptat împotriva memoriei, împotriva identității, împotriva tradiției, împotriva a tot ceea ce poate susține o existență care își găsește seva în trecut, care își recunoaște acest trecut, și care, sigur, în cadrul proceselor firești naturale din societatea, a dezbaterilor, a cântăririi unora sau altora dintre direcții, merge mai departe, se îndreaptă către viitor.

Ștergerea identității și ștergerea memoriei este un exercițiu ideologic prin excelență și un exercițiu totalitar prin excelență. Cei care se auto-victimizează zilnic și folosesc (ca un paravan, pur și simplu, litera seacă a legii, "e legal să facem asta", "e legal să spunem acest lucru"), atentează practic asupra acestei memorii permanent pentru că cum să reușesc să distrugi identitatea dacă nu mai întâi distrugi simbolistica aceste identități, dacă nu arunci în ridicol instituțiile care servesc expresia publică ale acestei identități, dacă nu declari identitatea ca o afacere sfârșită Și dacă nu creezi permanenta confuzie între identitate și naționalism, între discursul asupra identității și discursul naționalist, între discursul creștin și un discurs al urii.

De altfel, ne aflăm în fața acestor comandamente ideologice care cuceresc întreaga viață culturală, întreaga viață politică și administrativă.

Vasile Bănescu: Ceea ce a deranjat și a întristat pe cei care sigur vă cunosc și sunt la curent cu demersurile dumneavoastră civice în care v-ați implicat, în particular, pentru că sunteți onorabilul director general adjunct al instituției despre care vorbim, dar din timpul și din viața dumneavoastră personală ați sacrificat enorm, în ultimii doi ani, mai mult de 2 ani, 3 ani, pentru un demers Civic fără precedent în România.

"Coaliția pentru familie" care a adunat în jurul axului central (care e unul curat identitar, acela de apărare și protejarea a familiei normale), foarte foarte multă lume. Peste trei milioane de oameni, au semnat din toata inima pentru modificarea unui articol din Constituție, modificare menită să ne protejeze în viitorul apropiat sau îndepărtat de o posibilă victorie a acestui asalt diabolic, ideologic, împotriva familiei, care se consumă în Europa. Și ar vrea să vă întreb de fapt, nu e nici măcar o întrebare, vroiam să scot în evidență, nedreptatea care vi s-a făcut în zilele precedente, când ați fost asociat în mod direct, total nejustificat și nedrept, cu protestul punctual care a avut loc la Muzeul Național al Țăranului Român, încercându-se în mod pervers, nu doar perfid, alăturarea Coaliției pentru Familie de grupul care a protestat la Muzeul Național al Țăranului Român. Ce răspuns le dați celor care încă nu știu despre poziția dvs.

Mihai Gheorghiu: Poziția mea, poziția mea personală este foarte clară: nu sunt de acord cu acest tip de proiecții, nu sunt de acord cu toată această argumentație falacioasă, care spune că "dacă e legal, totul este în regulă", pentru că îndepărtăm bunul simț îndepărtăm contextul, îndepărtăm foarte multe alte, foarte multe alte lucruri (Vasile Băran: și marijuana e legală în anumite locuri din lume...), dar vedeți că există o enormă timorare au oamenilor de a se exprima. În aceste zile, s-a făcut aproape locul gol, în jurul celor care au apărat un punct de vedere al bunului simț și al decenței. În schimb, tipul acesta de Acțiune Socială de tip Rețea, folosit de cei care sprijină și promovează această propagandă, a fost foarte prezent, foarte agresiv. Au fost zile succesive în care sute, mii de postări, încercau să creeze din fals, din minciună, un așa zis eveniment real al implicării Coaliției, pentru că asta însemna, 1. autovictimizare și 2. un discurs sau o acțiune a Coaliției bazată pe pe ură, pe un instinct antidemocratic și așa mai departe

Pentru că totul totul trebuie încastrat în această matrice ideologică "a binelui și a răului", a ceea ce este "legal și ilegal" și din această Matrice trebuie să se nască cucerirea nu numai simbolică și administrativă a foarte multe lucruri în societatea românească.

Vasile Băran Perversitatea este la nivel, inclusiv European, a demersului subtil de legalizare a unor lucruri care în mod firesc sunt profund nelegalizabile. Despre asta vorbim. Argumentul acesta că "a devenit legal", nu poate impresiona pe un om de bun simț.

Mihai Gheorghiu: Da. Pentru că în societate există mult mai mult decât "legal, ilegal", Există lucruri legate de tradiție, de bun simț, de morală, de decență, sunt foarte multe, foarte multe lucruri de care trebuie să ținem cont.

Dar revenind la această încercare, care a fost demontată de comunicatul pe care Coaliția și Comitetul Național de Coordonare a Inițiativei pentru Revizuirea Constituției l-a dat, atestă tipul de demers care el însuși este violent agresiv, antidemocratic gregar și pus din prima instanță pe distrugerea imaginii publice a preopinentului. Faptul că niște oameni, într-un mod mai fericit sau mai nefericit, mai plăcut sau mai neplăcut pentru unii sau pentru pentru alții, și-au expus crezul într-o sală, au făcut o trimitere substanțială la o credință, i-a scos dintr-o dată "în afara legii", i-a făcut dintr-o dată "teroriști".

Am fost uluit să remarc tonul de la unele televiziuni, tonul celor care transmiteau din studio sau comentau anumite imagini, parcă ar fi transmis o scenă de teorism din cine știe ce capitală. O ură profundă, un dispreț profund față de valorile fundamentale ale acestui popor se naște crește și devine discurs public.

Vasile Băran: Ceea ce e total îngrijorător, domnului Gheorghiu și dezgustător până la un punct, este faptul că mass media românească massmedia din România, preia aceste lucruri și le oferă ulterior ca "știri, din păcate exclusiv în cheia pe care o descrieți. E o solidaritate cu răul, de fapt, să prezinți un fals sub masca toleranței a legalității, pentru că conținutul e cel care contează

Mihai Gheorghiu: Este extrem de grav, această situare a acestui tip de discurs al presei sau de comentariu al presei în această tonalitate Deci, minima obiectivitate, minima neutralitate a dispărut. Imaginile care se vehiculează sunt tratate în acest modalitate perfect ideologică. Reporterii care au venit luni la muzeu au avut o singură întrebare îi măcina: "Care este implicarea lui Mihai Gheorghiu în acel eveniment" (Băran: și a Coaliției).. și a Coaliției. Nu există niciun lucru concret. Dar întrebarea trebuia să creeze evenimentul. E o întoarcere a lucrurilor o perversiune a lor extraordinară. Cred că acest tip de discurs, care pornește în principal și a pornit de ani buni de la tonul disprețuitor, de la aruncarea în ridicol a orice, bazându-se pe mai mult sau mai puțin nefericite expresii publice ale unora sau altora, împingerea în marginalitate a identității a tradiției, impingerea în marginalitate a valorilor fundamentale ale civilizației creștine europene, împingerea în marginalitate a tuturor celor care public și-ar permite să exprime vederi conservatoare, este un proces social și cultural, dacă vreți în curs...

Vasile Băran: E un proces sinucigaș, domnule Gheorghiu, cred că este un proces sinucigaș, în măsura în care, Europei i se impune ca discurs public o ură față de rădăcinile ei, inclusiv creștine, în care societății românești i se impune, ca discurs mediatic asumat din păcate de oameni din media, o totală suspiciune față de biserică, încercându-se discreditarea ei doar pentru că sprijină în mod firesc (ca toate cultele religioase din România), demersul dumneavoastră atât de onorabil de apărare a familiei și a valorilor creștine pe care se construiește orice familie, pe care se bazează educația unui copil și așa mai departe, totul pentru protejarea unei minorități care nu este atacată de nimeni, care a fost dezincriminată peste tot în Europa civilizată, care nu suferă practic de nimic concret, dar care se dorește a fi promovată ca vârf de lance al societăților, care ne duc într-o direcție în care nu cred că putem supraviețui moral.

Horia Bernea, Regele Mihai I făceau apel, că la faptul că fără memorie, fără morală, fără credință, orice societate se surpă. Ori ne întrebăm care e credința acestor oameni care promovează valori total anti-crestine. Vedeam recent niște imagini scabroase oameni dezbrăcați și tatuaj pe spate cu inscripția "In Gay We Trust". În aceleași zile, aud că o mare companie germană comercializează pijamale cu inscripția "Refuză Normalitatea".

Aceste mesaje care încep să ne împresoară în magazine, în media, peste tot pe unde călătorim sunt totuși imposibil de trecut cu vederea. Nu putem să nu ne îngrijorăm în calitate de creștini, fiind asaltați în societățile noastre, care nu ar fi existat dacă nu ar fi existat creștinismul, de asemenea de un asemenea asalt absolut diabolic.

Mihai Gheorghiu: Domnule Bănescu, mai discutam cu dvs., și în întâlnirile noastre de acum câteva luni, de anul trecut, despre acest asalt ideologic care este, un asalt ideologic totalitar și îndreptat dacă vreți la nivel celular, celular social dar și celular cognitiv în ceea ce privește persoană umană.

Pentru că mecanismul acestei perversiuni și acestei revărsări, nu mai este susținut de violență fizică, de violență militară, dar este însoțit de această violență ideologică a "corectitudinii politice" și vă spuneam și atunci, și trebuie să insistăm și acum, asupra principalului țel de a ajunge la copii și la tineri.

Filmul care a creat nemulțumire în acea zi și a generat acel protest, a avut premiera în 19 ianuarie la cinematograful Elvira Popescu, urmat de o dezbatere ... la care au fost invitați, târâți, chemați, 100 de tineri liceeni din București

Vasile Bănescu: Cu voia părinților, oare?

Mihai Gheorghiu: Aici e întrebarea la care instituțiile trebuie să răspundă. Nu cred că părinții au fost informați. Nu cred că a existat acordul părinților și acestui film (n.r. cu homosexuali) i s-a dat această ratificare de "15+", deci este vizionabil de copiii de la 15 ani în sus

Vasile Bănescu: Ne intrebăm atunci ce ar putea conține un film marcat "de la 18+"...

Mihai Gheorghiu: Exact. Deci dacă acesta este sistemul, căci vedeți lucrurile sunt putrede în mai multe locuri, această permanentă coborîre a nivelului de vârstă, dar este un semnal extrem de important
Pe urmă aceste chemări de tineri liceeni pentru a li se explica, ce?
Sigur, permanent este introdusă această chestiune umanitară, pericolele SIDA și așa și mai departe. E perfect. Dar cred că sunt cadre specializate medicale, sau de altă natură, care pot oferi acest lucru

Vasile Bănescu: Dar această educație, iertați-mă nu presupune o filozofie atât de complicată încât să predai asemenea noțiuni de la clasele primare până la absolvirea liceului.

Mihai Gheorghiu: Ducerea a 100 de copii și îndoctrinarea lor pentru această dezbatere, nu a stârnit niciun comentariu, nu a stârnit nici o revoltă de partea nimănui, Nu s-a pus problema: "Este legal"? Nu este legal fără acordul părinților.
Inundarea liceelor Bucureștiului, cu broșuri și cu materiale ale acestui tip de asociații, este enormă, este enormă.
Reprezentanții acestora asociații vin la întrunirile pe sector al Inspectoratelor generale, ale consilierilor psihologici, ale altor profesori care predau materii care ar putea fi considerate conexe ca "Educația civică" de exemplu

Această literatură este abundent oferită, încă nu este obligatorie predarea lor încă nu este obligatorie (n.r. se luptă să le facă obligatorii), nu este obligatori discuția, dar ele există, dar asta se dorește.

Vasile Bănescu:
Așadar avem un asalt ideologic împotriva memoriei și mă gândesc de asemenea că în anii 50, marxismul sub forma lui total agresivă, contondentă, criminală, s-a ocupat în mod special de elitele acestui popor pe care le-a aruncat în închisori, pentru că ei erau purtătorii unei memorii culturale a acestui popor.
În zona stângii comuniste, e vorba de o ură patologică împotriva memoriei oricărui popor, pentru că această memorie presupune niște tradiții și niște elemente care coagulează și vertebrează moral o societate
(Georghiu : Presupune un continuum istoric..) Acum asistăm la acest continuum istoric despre care vorbiți, e o altă formă de luptă împotriva memoriei, mult mai subtilă mult mai perversă, care din păcate face foarte multe victime, întrucât educația în România, nu mai e una cu adevărat elitistă în sensul bun al termenului si e una care dizolvă încrederea exact în valorile despre care vorbim, valori catalogate de unii drept "Fasciste".

A fi creștin, a fi mărturisitor creștin, a vorbi despre Petrea Țuțea , a vorbi despre Mircea Vulcănescu, a vorbi despre oameni care au murit în închisori, a devenit e un act de "Fascism", în ochii unora.

(restul discuției în video...)

VIDEO - cu întreaga emisiune

(Fluierul)