06:13 2023-03-31
crimes - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
_ Scenariul de coșmar pentru Ucraina al revenirii lui Trump la Casa Albă. Analist: `Ar putea retrage orice sprijin în 24 de ore`
Scenariul de coșmar pentru Ucraina al revenirii lui Trump la Casa Albă. Analist: `Ar putea retrage orice sprijin în 24 de ore`
Vezi si: Polonia s-a ‘săturat’ de Ucraina și pune piciorul în prag: UE să utilizeze toate instrumentele avute la dispoziţie spre a limita cantitatea de cereale ucrainene care intră pe piaţă
Pe 27 martie, Donald Trump a scris pe rețeaua sa socială un avertisment privind folosirea armei nucleare de către ruși ca reacție la armele nucleare tactice mutate de ruși în Belarus. El i-a îndemnat pe americani să se roage și a acuzat administrația Biden de incompetență. Trump s-a exprimat de mai multe ori împotriva ajutorului pe care SUA îl acordă Ucrainei.
În 2024, SUA va fi din nou pusă să-și aleagă președintele. O revenire la putere a lui Trump ar putea avea consecințe nefaste pentru războiul din Ucraina și pentru securitatea europeană, spune Iulia Joja, care predă Securitate europeană la două universităţi din Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA. Joja susține însă că Ucraina poate să obțină victorii decisive până la o eventuală schimbare a administrației de la Casa Albă.
Pe 27 martie, Trump a scris pe rețeaua sa socială un avertisment privind folosirea armei nucleare de către Rusia ca reacție la armele nucleare tactice mutate de ruși în Belarus. Există motive de îngrijorare?
Iulia Joja: E interesantă diferența dintre reacția lui Trump, care știm că nu prea are cunoștințe în ceea ce privește relațiile internaționale, și reacția opusă a fostului consilier al său pe probleme de securitate, John Bolton. Acesta a susținut că chiar dacă se confirmă că Belarusul va găzdui arme nucleare ale Rusiei acest lucru nu reprezintă un pericol la adresa securității regionale sau transatlantice. Dovezile nepublicate ale serviciilor secrete americane sugerează că în Kaliningrad (o enclavă rusă la Marea Baltică-nr ) sunt de foarte mult timp arme nucleare, un arsenal destul de amplu. Faptul că rușii amplasează încă câteva arme nucleare în Belarus, spune Bolton, nu schimbă situația strategică în vreun fel sau altul.
În plus, nu avem o confirmare a acestui lucru. Discuții pe acest subiect sunt mai vechi. Știm că Aleksandr Lukașenko și-ar dori arme nucleare pe teritoriul Belarusului, pentru că asta ar face mai dificilă o eventuală înlăturare a lui de la putere. E posibil să fie o retorică rusească cu intenția să descurajeze ajutorul militar al Vestului pentru Ucraina.
Cum se poziționează republicanii față de ajutorul SUA în Ucraina?
Sunt împărțiți în două. Noi îi percepem doar pe cei din tabăra izolaționistă, din care fac parte Trump și contra-candidatul său la prezidențiale, Ron DeSantis, pentru că sunt mai vocali. Mai e mult, până la prezidențiale totuși, e posibil să apară alți candidați. Deși există nuanțe și diferențe importante în ceea ce privește viziunea cu privire la relațiile internaționale între Trump și DeSantis, dacă e să-i punem în aceeași categorie, aceștia ar fi neoizolaționiștii, care spun că SUA trebuie să se concentreze în special pe China, trebuie să lase securitatea europeană pe mâna europenilor, să nu mai cotizeze SUA pentru securitatea Europei. În același timp, nu pune foarte mare accent pe alianțe, pe parteneriate, ci se concentrează pe o strategie de apărare extrem de limitată, concentrată pe granițele SUA, fără să profileze ca o mare putere în exterior.
Cealaltă facțiune cum se poziționează?
Cealaltă facțiune, formată din republicani mai puțin vizibili în acest moment – dar cel puțin la fel de importanți, domină ambele camere parlamentare din Congresul SUA și sunt cei care, în spatele ușilor închise, au împins ajutorul din ce în ce mai semnificativ al SUA pentru Ucraina. Nu democrații sunt autorii unei politici de susținere și ajutor amplu pentru Ucraina, ci republicanii din această facțiune, facțiunea internațională să spunem. Aceștia doresc o apărare mult mai amplă și ajutor mai amplu pentru securitatea europeană și care, în general, pun accent mare pe alianțe, pe parteneriate și care spun SUA trebuie să poată să facă două lucruri în același timp, nu e fie Asia, fie Europa, ci ambele regiuni sunt importante strategic în relațiile internaționale. În final, aceștia susțin că cele două regiuni nu sunt separate, am văzut pe parcursul ultimelor săptămâni cât de legate sunt Rusia și China și nu putem să le separăm din punct de vedere strategic.
În acest context, dacă ar exista un conflict între republicanii din această din urmă facțiune și Donald Trump, președinte în al doilea mandat, cum s-ar gestiona problema Ucrainei?
Depinde foarte mult de cine câștigă candidatura din partea Partidului Republican. Pe o scară de la zero la 10, în care 0 înseamnă doar apărarea teritorială și garda de coastă, și 10 ar fi intervenționism oriunde și oricând, Trump s-ar situa la 1, DeSantis – 3, 4, iar Biden – 5. Biden a câștigat alegerile cu o platformă care spune „nu” războiului. El a reușit să organizeze această retragere până la urmă catastrofală din Afganistan. Faptul că a ajuns să acorde atât de mult ajutor Ucrainei are legătură cu munca dificilă atât a facțiunii republicane internaționale, cât și din partea partenerilor și aliaților europeni și în mod special a Ucrainei.
Biden nu are o platformă politică care să susțină foarte mult ajutorul militar sau intervenționismul în zone de conflict.
Care sunt șansele să se întâmple ceva decisiv în Ucraina până la alegerile prezidențiale din 2024?
Cred că sunt șanse substanțiale să se schimbe ceva semnificativ în această primăvară și în această vară. Ajutorul militar promis de Occident a ajuns în Ucraina și ucrainenii finalizează în aceste momente antrenamentele pentru echipamentele noi, moderne pe care le-au primit, așa au anunțat, organizează contraofensiva. Știm că ucrainenii vor face tot posibilul să organizeze o contraofensivă cât mai de succes. Nu depinde numai de ei, ci și de ajutorul miliar acordat, și știm că nu e nici pe departe în măsura solicitată de ei. De exemplu, ei au cerut 500 de tancuri sau minimum 300 și au primit 100 și ceva. Aceeași situație este și la celelalte capabilități militare.
Credeți vă vor primi ucrainenii avioane?
Dacă contraofensivele vor avea succes, cu acest ajutor limitat, vom putea vedea o creștere a ajutorului militar furnizat de administrația Biden, chiar cu avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune.
Depinde de cât de mare e reușita contraofensivei. Dacă decizia ținea de calcule strategice, ar fi avut avioane demult. Cred că sunt șanse să primească avioane F 16 – donate sau cumpărate – dacă reușesc să facă progres substanțial.
Până acum, am văzut că ucrainenii cu capabilități limitate, așteptând ajutorul militar, au reușit să anuleze orice fel de succes al rușilor. Nici măcar Bahmut nu au putut să-l cucerească.
Dacă luăm în considerare o victorie a lui Trump, ar putea el să schimbe rapid politica SUA privind ajutorul Ucrainei?
Trump ar putea să aibă foarte multă putere de decizie în ceea ce privește Ucraina și securitatea europeană, pentru că SUA sunt un sistem prezidențial și, în general, politica externă și de apărare ține de prerogativele Casei Albe. Sigur, Congresul are o putere semnificativă în a acorda ajutor militar. Decizia politica e la Casa Albă, decizia financiară e la Congres. Decizia finală va depinde de cât de amplă e majoritatea unuia dintre cele două partide în cele două camere ale Congresului.
Teoretic, dacă vine Trump la putere, el ar putea pe parcursul a 24 de ore să oprească ajutorul financiar, economic, umanitar și militar pentru Ucraina. Și, teoretic, are capacitatea să scoată SUA din NATO.
E un scenariu destul de îngrijorător. Este adevărat că în primul mandat Trump nu a reușit să impună anumite proiecte, dar acest lucru a fost cauzat de faptul că Congresul are un cuvânt mai important de spus în politica internă și republicanii nu au avut o majoritate puternică în congres. În ceea ce privește politica externă și apărarea, Casa Albă are foarte multă putere.
Carte de vizită
Iulia Joja predă Securitate Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown - ambele din Washington. De asemenea, Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutului Diplomatic al SUA (Foreign Service Institute), care pregăteşte diplomaţii americani care urmează să activeze în Europa. În plus, experta lucrează şi coordonează Frontier Europe Initiative (Iniţiativa pentru Frontiera Europei), singurul program de la Washington DC dedicat securităţii în regiunea Mării Negre.
Comentarii:
Adauga Comentariu