'Filmul' anarhiei care a cuprins Franța: magazine vandalizate, polițiști răniți, violențe duse la extrem

Poliţia a tras cu gaze lacrimogene şi s-a luptat cu anarhişti violenţi îmbrăcaţi în negru la Paris şi în întreaga Franţă, joi, în a noua zi în care sute de mii de protestatari au demonstrat împotriva planului preşedintelui Emmanuel Macron de a creşte vârsta de pensionare.

Cea de-a noua zi de proteste la nivel naţional a perturbat circulaţia feroviară şi aeriană. Profesorii s-au numărat printre numeroasele categorii profesionale care au ieşit în stradă, la câteva zile după ce guvernul a impus o lege care prevede creşterea vârstei de pensionare cu doi ani, până la 64 de ani.

Ministerul francez de Interne a declarat că 1,089 milioane de persoane au protestat în întreaga ţară, inclusiv 119.000 în capitală, ceea ce reprezintă un record de la începutul protestelor, în ianuarie. Sindicatul CGT a declarat că 3,5 milioane de persoane au ieşit la proteste în întreaga ţară, egalând un record anterior, înregistrat la 7 martie.

Demonstraţiile din centrul Parisului au fost, în general, paşnice, dar în cursul serii, grupuri de anarhişti "Black Bloc" au spart vitrine, au demolat mobilierul stradal şi au jefuit un restaurant McDonald's. Au urmat ciocniri cu forţele de ordine, iar poliţia antirevoltă i-a respins pe anarhişti cu gaze lacrimogene şi grenade paralizante.

Ministrul de interne Gerald Darmanin a declarat că 149 de poliţişti au fost răniţi şi 172 de persoane au fost arestate în întreaga ţară. Zeci de protestatari au fost, de asemenea, răniţi, inclusiv o femeie care şi-a pierdut un deget în oraşul Rouen din Normandia, relatează Reuters.

"Există huligani, adesea de extremă stânga, care vor să dărâme statul şi să ucidă poliţişti", a declarat Darmanin după ce a vizitat joi seară sediul poliţiei din Paris.

Grupuri mici de anarhişti au continuat să se confrunte cu poliţia din Paris până târziu în noapte, aprinzând incendii în centrul oraşului şi hărţuind forţele de securitate.

De asemenea, poliţia a tras cu gaze lacrimogene asupra protestatarilor şi în alte câteva oraşe, inclusiv Nantes şi Lorient, în vest, şi Lille în nord, şi a folosit tunuri cu apă împotriva altora în Rennes, în nord-vestul ţării.

"Acesta este un răspuns la minciunile spuse de preşedinte şi la încăpăţânarea sa de neînţeles", a declarat Marylise Leon, secretar general adjunct al sindicatului CFDT. "Responsabilitatea pentru această situaţie explozivă nu aparţine sindicatelor, ci guvernului", a adăugat ea.

Sindicatele au făcut apel la acţiuni regionale în weekend şi la noi greve şi proteste la nivel naţional în data de 28 martie, ziua în care Regele Charles al Marii Britanii urmează să călătorească de la Paris la Bordeaux cu trenul.

Intrarea principală a Primăriei din Bordeaux a fost incendiată joi, cu câteva zile înainte ca monarhul britanic să păşească în această clădire în vizita sa în oraşul din sud-vestul ţării.

În ultimele şapte nopţi au avut loc demonstraţii la Paris şi în alte oraşe, cu coşuri de gunoi incendiate şi ciocniri cu poliţia. Este cea mai serioasă provocare la adresa autorităţii lui Macron de la revolta "vestelor galbene" a persoanelor nemulţumite, cu venituri mici, de acum patru ani.

Având în vedere inflaţia ridicată, muncitorii nu-şi permit să piardă multe zile de plată atunci când sunt în grevă, ceea ce alimentează speranţele guvernului că grevele ar putea slăbi în intensitate.

Ministrul Muncii, Olivier Dussopt, a declarat că guvernul nu a negat problemele, dar că doreşte să meargă mai departe. Nu este clar cum s-ar putea întâmpla acest lucru.

Laurent Berger, şeful sindicatului moderat CFDT, a lăsat deschisă posibilitatea unor discuţii, dar a declarat că guvernul trebuie să facă mai întâi un gest.

140 de incendii au fost stinse la Paris, dar 50 erau încă în curs de lichidare, a anunţat ministrul de interne Gérald Darmanin care s-a dus personal, joi seara, la sediul Poliţiei din Paris

Situaţia pare să se fi calmat la Paris joi seară, dar nu este exclus să apară noi violenţe. În schimb, situaţia de la Lyon devenea din ce în ce mai violentă, cu bănci vizate de manfestanţii violenţi şi sticle incendiare aruncate în forţele de ordine.

Indivizi înarmaţi cu bare de fier au fost ostili faţă de poliţie, care a răspuns cu gaze lacrimogene, relatează Le Figaro.

Premierul Elisabeth Borne a condamnat joi seara violenţele "inacceptabile" care au avut loc după demonstraţiile împotriva reformei pensiilor. "A manifesta şi a-ţi exprima dezacordul reprezintă un drept. Violenţele şi pagubele la care am asistat astăzi sunt inacceptabile. Sunt recunoscătoare poliţiei şi serviciilor de urgenţă care s-au mobilizat”, a scris ea pe Twitter.

Confruntată cu violenţele sălbatice de joi seară, poliţia a încercat să-i disperseze pe protestatari inclusiv cu ajutorul câinilor, potrivit imaginilor de pe reţelele de socializare.

Anarhiştii au incendiat numeroase pubele în cartierul Saint-Lazare din Paris. Administratorul unei cafenele în care au fost incendiate pubele a fost lovit de huligani, care au aruncat cu scaune în ferestrele localului, relatează Le Figaro. În apropiere, locuitorii au ieşit cu găleţi de apă pentru a stinge incendiile.

Huliganii s-au adunat în zona gării Saint-Lazare (arondismentul 8 din Paris), unde incendii violente au fost provocate de partea cealaltă a drumului. Pompierii sunt pe drum, dar au dificultăţi în a avansa, deoarece manifestanţii încearcă să le blocheze calea.

Ministrul de Interne Gérald Darmanin a anunţat că 123 de poliţişti şi jandarmi au fost răniţi joi în toată Franţa, dintre care şapte la Paris, iar 80 de persoane au fost arestate în total, dintre care 58 la Paris.

O sursă din cadrul poliţiei a declarat joi că "mai multe bande sălbatice" se plimbă pe străzile Parisului. Forţele de ordine vor sancţiona persoanele care se află într-un "sector vizat de un ordin de interdicţie", au anunţat acestea, potrivit Le Figaro.

Centrul oraşului Toulouse a fost vandalizat joi seara. Pereţii au fost inscripţionaţi, au fost provocate incendii şi au fost distruse echipamente publice.

O demonstraţie violentă a avut loc joi seara şi la Lyon. Poliţia a fost atacată de indivizi înarmaţi cu bare de fier şi sticle. S-a tras cu gaze lacrimogene, potrivit Le Progrès.

Centrul confruntărilor violente dintre protestatari şi poliţie la Paris a fost, joi seara, Piaţa Operei şi cartierul din împrejurimi, unde au fost declanşate incendii şi vandalizate magazine.

În centrul Parisului, unde o demonstraţie a fost în mare parte paşnică, poliţia a folosit gaze lacrimogene după ce protestatarii au aruncat cu pietre şi au dat foc la pubele de gunoi. Un restaurant McDonald's a fost devastat.

Grupuri de anarhişti "Black Bloc" - denumiţi aşa pentru că sunt îmbrăcaţi în negru, au feţele acoperite cu cagule negre şi poartă ochelari negri - au fost văzute printre protestatari.

Pietre din pavaj, sticle şi artificii au fost aruncate asupra forţelor de ordine, geamuri şi staţii de autobuz au fost sparte, pubelele de gunoi au fost incendiate. Prefectura poliţiei a numărat "aproximativ o mie" de elemente radicale în capitală.

Sindicatele se tem că protestele ar putea deveni şi mai violente dacă nu va exista în continuare un răspuns politic din partea guvernului.

Multe sloganuri şi bannere ale nemulţumiţilor îl vizează pe preşedintele Emmanuel Macron, care joi a evitat reporterii la sosirea la Bruxelles pentru summitul Uniunii Europene.

Estimările iniţiale ale forţelor de poliţie din întreaga ţară au sugerat că prezenţa la proteste ar putea depăşi demonstraţiile în masă de dinaintea adoptării proiectului de lege controversat.

Sindicatul CGT a declarat că aproximativ 800.000 de persoane au mărşăluit joi în capitală. Potrivit Ministerului de Interne, cea de-a noua zi de mobilizare în Franţa împotriva reformei pensiilor a scos în stradă 1,08 milioane de persoane în toată Franţa. Sindicatul CTG susţine însă că au fost 3,5 miioane de demonstranţi în peste 300 de oraşe.

Sindicatele au chemat joi, după a noua zi de proteste naţionale împotriva reformei pensiilor, la o nouă zi de mobilizare în Franţa pentru marţi, 28 martie.

Sindicaliştii spun că Emmanuel Macron a "aruncat gaz pe foc" prin interviul său şi spun că l-au avertizat în scris pe şefului statului asupra "situaţiei explozive" din ţară.

Stânga a subliniat amploarea mobilizării sociale, "cea mai mare din mai 1968 încoace", potrivit liderului extremei stânga, Jean-Luc Mélenchon. Incidentele au fost denunţate, în schimb, imediat de dreapta, preşedintele Republicanilor, Eric Ciotti, taxându-i pe "răsculaţii care vor teroare".

Între timp, grevele au provocat numeroase perturbări, în special în transporturi. La SNCF, doar jumătate din trenurile TGV şi o treime din trenurile TER circulau, în timp ce RATP a raportat un trafic "foarte perturbat".

Confruntat cu riscul de penurie de carburanţi, guvernul a emis un ordin de rechiziţie pentru greviştii de la rafinăria TotalEnergies din Normandia.

Au fost închise, de asemenea, monumente, printre care Turnul Eiffel şi Castelul de Versailles.

În sistemul de educaţie naţională, ministerul a numărat 23,22% grevişti în şcolile primare şi 19,61% în cele secundare. Agitaţia s-a extins şi la o parte a tinerilor. Ministerul a raportat joi după-amiază "148 de incidente în liceele din Franţa", dintre care 38 de blocaje. Universităţile au fost de asemenea blocate. Una dintre ele a fost Facultatea de Drept Assas, unde de obicei sunt rare manifestările de protest.

Înaintea acestei a noua zile, o sursă apropiată guvernului încă spera că mobilizarea "va scădea" după ziua de joi şi că totul va reveni la normal "în acest weekend", notează AFP.

Poliţia a tras cu gaze lacrimogene asupra protestatarilor din oraşul Nantes, în vestul ţării. În Rennes, poliţiştii au folosit tunuri cu apă. Tot în vest, în Lorient, ziarul Ouest-France a relatat că sticlele incendiare au declanşat un scurt incendiu în curtea unui post de poliţie.

Aeroportul Roissy-Charles De Gaulle din afara Parisului a fost afectat de o acţiune radicală a angajaţilor.

În apropiere de Toulouse, în sud-vest, mormane de gunoaie în flăcări au blocat traficul pe o autostradă şi au trimis coloane de fum pe cer.

"Există multă furie, o situaţie explozivă", a declarat liderul sindicatului CGT, Philippe Martinez, la începutul unui miting la Paris. Liderii sindicali au făcut apel la calm, dar s-au arătat furioşi faţă de ceea ce au numit comentariile "provocatoare" ale preşedintelui Emmanuel Macron. În cele din urmă, s-a ajuns din nou la incidente, petarde şi gaze lacrimogene.

După săptămâni de tăcere cu privire la noua sa politică pentru sistemul de pensii, preşedintele Emmanuel Macron a rupt tăcerea şi a apărut la televiziune pentru a spune că va rămâne ferm şi că legea va intra în vigoare până la sfârşitul anului. El a comparat protestele cu asaltul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului american.

Sondajele de opinie arată de mult timp că majoritatea alegătorilor se opun creşterii vârstei de pensionare cu doi ani, până la 64 de ani. Alegătorii au fost înfuriaţi şi mai mult de decizia guvernului de săptămâna trecută de a adopta modificările la pensii fără un vot parlament, prin asumarea răspunderii guvernamentale, dar şi de comentariile lui Macron făcute miercuri.

"El este cel care dă foc la ţară", a declarat Celine Verzeletti de la sindicatul radical CGT pentru postul de radio France Inter.

Producţia de electricitate a fost redusă joi, în a noua zi de proteste şi greve la nivel naţional, în timp ce sindicatele au crescut presiunea asupra guvernului pentru a retrage legea. Serviciile de transport aerian vor continua să fie reduse în weekend, a anunţat autoritatea aviaţiei civile.

Grevele şi protestele au afectat, de asemenea, depozite de petrol şi au blocat un terminal de gaz lichefiat din oraşul Dunkerque din nordul ţării.

Protestele faţă de noua lege, care prevede, de asemenea, o creştere a numărului de ani de muncă pentru a obţine o pensie completă, au atras mulţimi uriaşe la mitingurile organizate de sindicate începând cu luna ianuarie. Cele mai multe au fost paşnice, dar furia a crescut de când guvernul a ocolit votul din camera inferioară a parlamentului, unde nu are o majoritate absolută şi nu era sigur că va obţine suficient sprijin. De atunci, în ultimele şapte nopţi au avut loc demonstraţii la Paris şi în alte oraşe, cu pubele de gunoi incendiate şi ciocniri cu poliţia.

Ultimul val de proteste reprezintă cea mai serioasă provocare la adresa autorităţii preşedintelui Macron de la revolta "vestelor galbene" de acum patru ani.

"Strada are o legitimitate în Franţa. Dacă domnul Macron nu-şi poate aminti această realitate istorică, nu ştiu ce caută aici", a declarat un protestatar în vârstă de 42 de ani.

Pierderea zilelor de salariu, atunci când muncitorii se află în grevă, se va simţi într-o perioadă marcată de inflaţie ridicată, iar guvernul speră că protestele şi grevele îşi vor pierde în cele din urmă din vigoare.

(Fluierul)