Ce s-ar întâmpla de fapt dacă Ucraina ar intra în Uniunea Europeană?

Afectată de probleme structurale profunde – ca să nu mai vorbim de războiul încă în desfășurare cu Rusia – ar putea trece mulți ani până când Ucraina să fie pregătită să devină "europeană", în ciuda eforturilor și voinței sale.

Cu toate acestea, aderarea Ucrainei este un subiect fierbinte, care suscită dezbateri aprinse în rândul analiștilor și politicienilor, relatează Euronews preluat de Rador.

Cu aproximativ 40 de milioane de locuitori, Ucraina ar deveni al cincilea stat membru al Uniunii Europene ca mărime și cel mai mare ca suprafață.

Acest lucru ar avea implicații geopolitice semnificative, deschizând calea unei noi axe Varșovia-Kiev, care ar putea rivaliza cu cea tradițională Paris-Berlin, cel puțin în opinia profesorului Michael Keating, de la Universitatea din Aberdeen (Scoția).

Având în vedere că "vechiul motor franco-german nu mai este cel de odinioară, cu siguranță că s-ar putea observa o schimbare majoră a echilibrului de putere în cadrul UE", a declarat profesorul Keating pentru Euronews, chiar dacă Ucraina nu va fi "foarte puternică".

"Cu cât Uniunea Europeană devine mai mare, cu-atât mai greu va deveni pentru ţările membre să ia decizii și să se angajeze în acțiuni colective", a spus Keating.

În cadrul UE, au loc deja ciocniri majore între statele de vest și de sud, de est și de nord, asupra naturii Uniunii în sine și a obiectivelor acesteia.

Membrii relativ noi Ungaria și Polonia – ambele s-au alăturat în 2004 – au fost chiar de la început un ghimpe un spatele pentru Bruxelles-ului, care i-a sancționat pentru subminarea statului de drept și a democrației.

Chiar înainte ca războiul să-i facă praf economia, Ucraina era una dintre cele mai sărace țări din Europa, PIB-ul său pe cap de locuitor fiind în 2021 4.800 de dolari (4.451 de euro), de peste zece ori mai mic decât cel al economiilor europene avansate, precum Regatul Unit, Franța și Germania.

Potrivit lui Jolyon Howorth, profesor de politică europeană, integrarea într-o țară atât de lovită și rănită ar costa "o sumă îngrozitoare". În plus, ar pune presiune pe finanțele UE, deturnând foarte probabil fonduri de la statele membre mai sărace, cum ar fi Polonia, Grecia, Ungaria și România, toate acestea fiind beneficiari neți în 2022.

În ciuda "câtorva nemulțumiri", profesorul Keating susține că finanțarea UE s-a schimbat istoric, deplasându-se spre est și spre sud, odată cu extinderea UE în 2004 și în 2007.

"Face parte din procesul normal de ajustare", a declarat Keating pentru Euronews. "Ei pierd fonduri pentru că se dezvoltă. Nu e mare lucru". "Este cam greu să te plângi că devii mai bogat", adaugă profesorul Keating.

Pe termen lung, Ucraina ar putea beneficia de câștiguri economice, mai ales prin atragerea de investiții străine, desigur, în cazul în care va fi admisă în Uniunea Europeană, cel mai bogat bloc comercial de pe planetă.

În plus, necesitatea de a îndeplini criteriile de eligibilitate ale UE poate stimula țara să abordeze probleme structurale profund înrădăcinate, cum ar fi corupția, un rău endemic în Ucraina.

Cu tote acestea, Keating a avertizat că în multe state, apartenența la UE a crescut disparitățile regionale.

Cei care locuiesc în zona din jurul capitalei Lituaniei Vilnius, de exemplu, au un PIB pe cap de locuitor de aproape trei ori mai mare decât cel al celei mai sărace regiuni a Lituaniei, situaţie care s-ar putea verifica şi în Ucraina, potrivit lui Keating. Cu investițiile concentrate în jurul Kievului, profesorul Keating observă că regiunile estice – unde "sunt cele mai mari tensiuni politice" – ar putea deveni și mai "marginalizate din punct de vedere economic"

"Ceea ce ar putea fi o problemă", a spus el. "Ar trebui puse în aplicare politici pentru a se asigura că nu există prea multe diviziuni în țară când vine vorba de economie și bogăție".

Profesorul Howorth spune că pe termen scurt este "aproape inevitabil" ca fluxurile migratoare din Ucraina să crească.

Orice aflux masiv de muncitori ucraineni riscă să creeze o posibilă reacție politică în statele membre existente, indiferent de contribuția lor economică.

Trecând, la acea vreme printr-un boom economic, Regatul Unit a fost una dintre puținele economii majore care nu a limitat numărul de lucrători din Europa de Est, imigrația devenind ulterior o problemă foarte controversată în cadrul votului Brexit.

Asta în ciuda impactului economic pozitiv al imigranților europeni asupra țării.

Însă Keating a spus: "S-a mai întâmplat. Polonia era plină de ucraineni, chiar înainte de război".

"Piețele muncii din țările occidentale au nevoie de acești lucrători", adaugă Keating, recunoscând în același timp că "economia și politica nu se aliniază întotdeauna".

Scriind în New Statesman, o revistă politică britanică, eseistul Jeremy Cliffe a spus că lăsarea Ucrainei în... frig, ar fi un lucru periculos, care ar putea duce la noi conflicte.

"Imaginați-vă o Ucraina uzată structural și industrial de ani de război; o economie învechită și subinvestită; un stat eșuat care se mişcă lent şi ai cărui lideri şi constituenți sunt supărați pe o Uniune Europeană care nu și-a îndeplinit promisiunile. În acest context, obiectivul extinderii rapide a UE nu pare atât de imposibil", a adăugat Cliffe.

Invazia Rusiei a accelerat, desigur, sprijinul ucrainean pentru aderarea la UE.

Potrivit unui sondaj al "Institutului Internațional de Sociologie de la Kiev", 92% dintre ucraineni doresc să adere la UE până în 2030. Înainte de război, doar 67% au declarat că vor vota "Da" la un referendum privind aderarea la UE.

Dezbaterile privind aderarea Ucrainei la UE ridică întrebări existențiale profunde despre Uniunea Europeană însăși.

"Extinderile pun constant în discuţie motivul pentru care se fac", explică Howorth. "Care este scopul extinderii ulterioare? O facem de dragul de a o face? Putem continua să ne extindem până la infinit?

"Dacă ne bazăm pe logica conform căreia Uniunea Europeană se poate extinde în continuare, din ce în ce mai departe, atunci situaţia riscă să scape rapid de sub control".

'Nu ne-am stabilit niciodată destinația cu exactitate. Pur şi simplu am spus unde ne îndreptăm. Și cred că, odată cu potențiala aderare a Ucrainei, va trebui să găsim un răspuns mult mai clar la această întrebare: ce rost are tot acest expansionism?

(Fluierul)