23:59
Comentarii Adauga Comentariu

Aruncarea taxelor pe spinarea SALARIAȚILOR va duce la o SCĂDERE a salariilor cu 16% dacă patronii nu le vor mări. Măsura produce și O GAURĂ ÎN BUGET de 5,4 miliarde de lei. Mai grav sistemul social se dezintegrează. De ce face Dragnea asta?

Nota redacției - De ce face Dragnea Porcăria asta ?

Asta au vrut să facă anul trecut Biriș-Dragu-Cioloș din Guvernul SOROS. Acuma o face Dragnea. Dacă nu am fost de acord cu Cioloș-Soros cum să fim de acord cu Dragnea când face ACELAȘI LUCRU (ba a mai și mințit ascunzându-și mizeria în minciuna "măririlor de salarii"? Problema de fond e daca firmele trebuie sa plateasca si ele pentru sistemul de sanatate si pentru cel de pensii (pentru ca si ele "uzează" forța de muncă) .În toată lumea plătesc și firmele o parte ....Dar aici nici măcar despre firme nu e vorba ci despre PRIVATIZAREA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE

Ca să aflați adevărul e simplu : trebuie să vă întrebați "CUI FOLOSEȘTE de fapt INDIVIDUALIZAREA COMPLETĂ pe persoană fizică a tuturor banilor pentru asigurările de sănătate și pensii?", individualizare pe care Dragnea se screme de 12 luni s-o facă bătându-și joc și mințindu-i pe români cu gogoașa "că le mărește salariile". Iar răspunsul e doar unul singur:

Dragnea a avut "grijă" prin această măsură ca pe viitor Statul să nu mai REȚINĂ NIMIC ÎN MOD DIRECT PENTRU SĂNĂTATE ȘI PENSII - căci e evident că toate sumele plătite azi de firme pentru sănătate și pentru pensii nu puteau merge la asiguratorii privați nefiind individualizate pe o anumită persoană fizică. Deci toate aceste sume pentru asigurările de sănătate și de pensii, plătite neindividualizat de firme ar fi putut merge și în viitor DOAR la asigurările de stat, lucru nesigur nedorit de asiguratorii privați internaționali care s-au asigurat prin Dragnea ca toate aceste sume să poată merge la ei.

De ce-i doare așa tare și de ce se grăbesc s-o facă cu orice preț la comanda externă? Pentru că dacă priviți procentele (cat platesc firmele la sănătate și pensii și cat plătesc salariații) vedeți că firmele plătesc MAI MULT și că prin urmare BANII NEINDIVIDUALIZAȚI sunt MAI MULȚI decât BANII INDIVIDUALIZAȚI. Așa cum am spus BANII NEINDIVIDUALIZAȚI nu pot să meargă nicăieri altundeva decat LA STAT. Ori ei vor ca TOTI BANII sa poată merge la viitorii asiguratorii privati ...

SCOPUL FINAL: ESTE PRIVATIZAREA SĂNĂTĂȚII ȘI A ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE, Ce vedeți e doar implementarea unui pas necesar pentru maximizarea profiturile viitorilor asiguratorilor privați internaționali, cei care vor prelua Sistemul de Sănătate Românesc.

Asta se-ntâmplă de fapt. Restul e bâză și manipulare...



Nota Redacției - Dragnea aruncă taxele și contribuțiile pentru asigurări pe spinarea salariaților scutindu-i de ele pe patroni și pe multinaționale.

1. Măsura de trecere a taxelor pe spinarea angajaților E UNICĂ la noi și nu se mai întâlnește NICĂIERI în statele europene. De ce face Dragnea EXPERIMENTE pe spinarea românilor? Dragnea declanșează pe spinarea românilor un experiment pe care nu-l mai face și nu-l mai are NICI o țară europeană. Modelul Social e aruncat la gunoi de cei care-și spun "social-democrați".

2. Dragnea a ASCUNS și A ÎNVELIT ÎN MOD MINCINOS trecerea taxelor de la patroni pe spinarea angajaților prin MINCIUNA că vor crește salariile cu 25%. În realitatea acest 25%-26% reprezintă exact procentul suplimentar de taxe și contribuții pe care Dragnea vrea să-l arunce pe spinarea salariaților

3. Promisiunea majorării salariilor cu 25% de la 1 ianuarie 2018, E O GOGOAȘĂ MINCINOASĂ a PSD+ALDE...Creșterea e făcută de PSD pentru ca oamenii de la stat să plătească din ea noile taxe aruncate pe spinarea lor. Ce bagă într-un buzunar îi ia omului din celălalt. Dar pe cei care lucrează la privați îi pun să plătească TAXE MAI MARI cu 16% și îi lasă pe oameni la MILA PATRONILOR.

Taxarea salariaților români e mărită ca să se jupoaie 10 piei de pe ei

32.5% sunt taxele și contribuțiile plătite de salariați AZI în România

1. CAS angajat 16,50%

2. Impozit pe venit 16%

Total contribuții taxe și impozite pe salariat: 32.5% !!!

45% sunt taxele și contribuțiile care vor fi plătite de salariați de la 1 ianuarie 2018 în România la dorința lui Dragnea și a PSD+ALDE

1. CAS angajat 35% !!!

2. Impozit pe venit 10%

Total contribuții taxe și impozite pe salariat: 45% !!!

În schimb firmele (multinaționalele) SUNT SCUTITE masiv de Taxe și contribuții

22.75% sunt taxele și contribuțiile pe salarii plătite de firme AZI în România

2.75% sunt taxele și contribuțiile care vor fi plătite de firme (de multinaționale) de la 1 ianuarie 2018 în România la dorința lui Dragnea și a PSD+ALDE

Un avantaj fiscal MASIV făcut firmelor.

Ce a făcut șmecherul de Dragnea pentru ca oamenii să nu URLE de MÂNIE văzând o asemenea hoție făcută pe spinarea lor

1. La bugetari, pentru ca bugetarii să nu piardă la salariu, Dragnea le-a mărit bugetarilor salariile cu 25% de la 1-ianuarie 2018, ca să acopere pe moment POVARA pe care o aruncă pe spinarea lor. Dar nici măcar mărirea de 25% nu a fost suficientă ca să acopere pierderea salariaților și atunci Dragnea a acoperit-o din banii statului reducând impozitul pe salarii de la 16% la 10%. Banii din impozitele pe salariu se duc în principal la bugetele localele dar ca să-i iasă șmecheria Dragnea a spus "dă-le dracului de comunități locale luăm banii lipsă de acolo".

2. La privați însă, Dragnea cu PSD+ALDE i-a lăsat la mila nimănui pe românii care lucrează la patroni și la multinaționale spunându-le "că le vor crește patronii salariile" ca să le compenseze pierderile ce le vor suferi cu noile taxe pe care le aplică Dragnea pe spinarea lor. Adică "lasă că îți va da altul, ce îți iau eu". Statul nu poate interveni în contractele de orice fel între 2 privați: salariatul și patronul. Prin urmare PSD-ul după ce-i jupoaie pe români cu noile taxe mărite draconic, Dragnea și PSD-ul aruncă doar abureli pe gură, spunându-le românilor că "vor avea grijă patronii de voi"

Un lucru e cert: creșterea salariilor nete la bugetari de la 1 ianuarie 2018 NU EXISTĂ (sau e nesemnificativă). Dragnea și PSD-ul și-au MINȚIT CU NERUȘINARE ALEGĂTORII vorbindu-le "de o mărire de 25%". Creșterea salariilor cu 25% e o GOGOAȘĂ MINCINOASĂ. Iar la cei care lucrează la privați situația e și mai gravă. Ei sunt în pericol să le scadă salariile dacă patronii nu compensează banii luați de Dragnea. De la "vă mărim salariile cu 25% de la 1 ianurie 2018" și de la "vi le vom dubla în 4 ani", PSD-ul urlă acum prin toate canalele "salariile nu vor scădea la nimeni" vrând să-și acopere nemernicia pe care o face.



Nota Redacției - De ce face Dragnea Porcăria asta?

De ce face Dragnea și PSD+ALDE toată această ȚOPĂIALĂ FISCALĂ și toată această VÂNZOLEALĂ și de ce aruncă taxele pentru asigurările sociale EXCLUSIV pe spinarea salariaților, adică de ce fac exact ceea ce au vrut să facă cu un an înainte echipa progresistă Biriș-Dragu-Cioloș din Guvernul SOROS?

Dragnea și PSD ascund din motive evidente adevăratul scop pentru care fac porcăria asta. Dragnea a mințit pe față spunând textual "că vor merge mai mulți bani pe viitor în contul de pensii" al fiecărui om. Dragnea a mințit cu nerușinare pentru că LA STAT, NU EXISTĂ nici un cont de pensii individual. Punctul de pensie se calculează împărțind (salariu-mediu-brut) la (salariu-omului-brut). La bugetari cresc ambele "bruturi" de la 1-ianuarie (deși netul rămâne pe loc), prin urmare la pensie nu crește nimic. La privați , Dumnezeu cu mila. Dacă patronii nu le vor da salariaților, ceea ce le ia Dragnea, punctul de pensie le va scădea în urma compensării în creștere a bruturilor de la bugetari. Sau poate, vorbind de "contul de pensii" al fiecăruia, Dragnea s-a scăpat și a spus cum va fi în viitor când oamenii vor fi obligați de o nouă lege să-și facă "un cont la un asigurator privat". Gura păcătosului adevăr grăiește, nu?

Prin urmare, putem deduce doar o singură LOGICĂ, pentru care Dragnea face acest lucru: Dragnea și PSD+ALDE vor să PRIVATIZEZE MASIV, în viitorul apropiat, asigurările sociale de sănătate (și cele de pensii) căci despre banii pentru plata lor vorbim aici

Prin această MĂSURĂ dureroasă pentru salariați DRAGNEA și PSD+ALDE fac jocul unor asiguratori privați internaționali care acționează pe piața asigurărilor de sănătate și pe cea a asigurărilor pentru pensii

Ce Serviciu MAJOR le face Dragnea viitorilor Asiguratori internaționali care vor prelua asigurările medicale din Romînia prin această aruncare completă a contribuțiilor care trebuie plătite pe spinarea angajaților?

Dragnea "Individualizează pe persoană fizică întreaga sumă a asigurărilor de pensii și sănătate" - pentru ca salariatul să se poată duce în viitor CU TOATĂ SUMA la asiguratorul privat internațional.

Ca să aflați adevărul e simplu : trebuie să vă întrebați "CUI FOLOSEȘTE de fapt INDIVIDUALIZAREA COMPLETĂ pe persoană fizică a tuturor banilor pentru asigurărilor de sănătate și pensii?", individualizare pe care Dragnea se screme de 12 luni s-o facă bătându-și joc și mințindu-i pe români cu gogoașa "că le mărește salariile". Iar răspunsul e doar unul singur

Dragnea a avut "grijă" prin această măsură ca pe viitor Statul să nu mai REȚINĂ NIMIC ÎN MOD DIRECT PENTRU SĂNĂTATE ȘI PENSII - căci e evident că toate sumele plătite azi de firme pentru sănătate și pentru pensii nu puteau merge la asiguratorii privați nefiind individualizate pe o anumită persoană fizică. Deci toate aceste sume pentru asigurările de sănătate și de pensii, plătite neindividualizat de firme ar fi putut merge și în viitor DOAR la asigurările de stat, lucru nesigur nedorit de asiguratorii privați internaționali care s-au asigurat prin Dragnea ca toate aceste sume să poată merge la ei.

SCOPUL FINAL: ESTE PRIVATIZAREA SĂNĂTĂȚII ȘI A ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE, Ce vedeți e doar implementarea unui pas necesar pentru maximizarea profiturile viitorilor asiguratorilor privați internaționali, cei care vor prelua Sistemul de Sănătate Românesc.

Asta se-ntâmplă de fapt. Restul e bâză și manipulare...

Interesele străine pentru care Dragnea face toate aceste lucruri nu par a fi unele progresiste (deși guvenul progresist Biriș - Cioloș - SOROS a vrut să introducă același lucru dovadă că interesele se întrepătrund) - dovadă stau reacțiile negative a președintelui progresist Iohannis , a amabasadorului progresist Klemm și uimirea comisarului progresist al UE-ului pentru muncă, care a recunoscut că așa ceva nu se mai întîmplă nicăieri în UE.

Prin urmare interesele străine pe care le deservește Dragnea prin această măsură, sunt interesele unor asiguratori privați americani care acționează în domeniul asigurărilor medicale (sau poate americano-israelieni căci în Israel sunt singurele contacte politice internaționale ale lui Dragnea).

Cert este că SUNT ACELEAȘI grupuri de interese străine care vor să pună mâna pe cele 7,5 miliarde de euro care se strâng an de an de la români pentru Asigurările Medicale.

SUNT ACELEAȘI grupuri de interese străine pentru care s-a zbătut și Băsescu, atunci când a vrut și el cu mâna lui Boc să privatizeze asigurările de sănătate, spitalele și inclusiv medicina de urgență, de s-a opus Arafat și au ieșit oamenii să facă RĂZMMERIȚE pe străzi.

SUNT ACELEAȘI grupuri de interese străine pentru care s-a zbătut și Biriș-Dragu-Cioloș din Guvernul Soroș atunci când au vrut să arunce taxele pentru asigurări ale patronilor pe spinarea angajaților adică care au vrut să facă EXACT ceeea ce face Dragnea cu PSD și ALDE azi

Care e dovada acestei continuități? Faptul că guvernul PSD-ALDE (deși pe hârtie are cu totul alt program), are ca prima grijă să ducă la bun sfârșit ceea ce Guvernul Cioloș-Dragu-Biriș-SOROS a lăsat neterminat. Căci fără a presupune o comandă externă care trebuie dusă la îndeplinire de indiferent cine vine la putere: cum ați putea explica, cum i-o fi venit lui Dragnea să aplice exact ideea lui Biriș-Cioloș (pe care atunci i-a înjurat atunci o țară întreagă pentru asta) și s-o îmbrace cu tupeu pervers în minciuna și în manipularea "creșterilor salariale" care nu există?

După cum vedeți indiferent de cine ajunge la putere, toți lucrează în interesul altora și împotriva intereselor cetățenilor acestei țări.

Dacă adăugați continuarea JAFULUI NAȚIONAL pe care-l va produce și noua lege a redevențelor, dacă adăugați liberalizarea prețurilor la energie și gaze adică creșterea galopantă a prețurilor la energie și gaze, făcută cu 4 ani mai devreme decât s-a convenit cu UE-ul, dacă adăugați vaccinarea cu forța prin încălcarea Constituției, dacă adăugați continuarea sifonării profiturilor de către multinaționale, etc, etc, etc, atunci veți avea o imagine mult mai clară asupra modului în care politicienii ajunși la putere sunt în reaitate slugoi ai străinătății și cum spoliază ei această țară și pe cetățenii ei, prin măsurile pe care le iau.



Știrea

Opinia Consiliului fiscal asupra proiectului de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În data de 27.10.2017, Consiliului fiscal i-a fost transmisă adresa Ministerului Finanțelor Publice nr. 714901 din 26.10.2017, prin care i se solicită avizul asupra proiectului de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Pentru speța în cauză este relevant art. 21 al Legii Responsabilității Fiscal-Bugetare nr. 69/2010 republicată (LRFB), potrivit căruia „în cazurile în care se fac propuneri de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, se va elabora fișa financiară potrivit prevederilor art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, care trebuie să îndeplinească cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) să aibă avizul Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și al Consiliului fiscal, conform căruia impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare și nu afectează țintele bugetare anuale și pe termen mediu;

b) să fie însoțită de propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare.” Scurtă descriere a propunerii legislative și a impactului bugetar al acesteia Modificările cu impact bugetar relevant introduse de proiectul de ordonanță de urgență sunt următoarele:

1. Contribuții sociale:

a. Numărul contribuțiilor sociale este redus de la 6 la 3, din care două sunt trecute exclusiv în sarcina angajatului (contribuția de asigurări sociale - CAS și cea de asigurări sociale de sănătate - CASS, de 25% și, respectiv, 10%), în sarcina angajatorului rămânând doar nou creata contribuție asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%. Comparativ cu situația curentă, în care nivelul agregat al contribuțiilor sociale pentru condiții normale de muncă este de 39,25% (din care 16,5% în sarcina angajatului și 22,75% în sarcina angajatorului), nivelul agregat al contribuțiilor sociale propus în actul normativ este de 37,25%.

b. Modificarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale pentru persoanele fizice care obțin venituri din activități independente și extinderea excepțiilor de la obligativitatea plății acestora: i. În cazul CAS:

• Dispare obligativitatea plății CAS pentru persoanele care realizează venituri lunare din activități independente inferioare nivelului salariului minim și, de asemenea, pentru cele care realizează deja venituri din salarii ori asimilate salariului pentru care sunt asigurate în sistemul public;

• Noua cotă a CAS de 25% se stabilește la un venit ales de contribuabil, cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, independent de nivelul venitului realizat, comparativ cu situația curentă în care nivelul minim era reprezentat de 35% din salariul mediul brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale (BASS).

ii. În cazul CASS:

• Dispare obligativitatea plății CASS pentru persoanele care realizează venituri lunare din activități independente inferioare nivelului salariului minim și, de asemenea, pentru cele care realizează deja venituri din salarii ori asimilate salariului pentru care sunt asigurate în sistemul public;

• Baza de calcul a noii CASS de 10% este limitată la salariul minim pe economie.

2. Impozitul pe venit:

a. Cota de impozitare scade de la 16% la 10%;

b. Crește substanțial cuantumul deducerilor personale acordate în sumă fixă (de la un interval de 300-800 de lei în prezent, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere, la unul de 510-1.310 de lei; nivelul salariul brut în funcție de care acestea se acordă este rescalat: nivelul salarial până la care deducerile personale se acordă în sumă fixă crește de la 1.500 la 1.950 lei (în linie cu creșterea salariului minim de la 1.450 la 1.900 lei), iar nivelul salarial până la care acestea se acordă în mod degresiv crește de la 3.000 la 3.600 de lei (în linie cu creșterea de 20% a salariului brut necesară pentru a fi evitată reducerea salariului net în condițiile trecerii contribuțiilor din sarcina angajatului în sarcina angajatorului);

3. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:

a. Majorarea limitei de încadrare în sistemul de impunere al microîntreprinderilor (care implică un impozit de 1% asupra cifrei de afaceri pentru firmele cu unul sau mai mulți salariați, respectiv de 3% pentru firmele fără angajați) de la 500.000 la 1.000.000 euro cifră de afaceri anuală, concomitent cu eliminarea posibilității de a opta între acest sistem și impozitarea profitului pentru firmele cu un capital social mai mare de 45.000 de lei;

b. Eliminarea excepției cu privire la impozitarea cifrei de afaceri a firmelor care realizează venituri din consultanță și management. Impactul bugetar prezentat de MFP are ca bază de comparație o proiecție de venituri fundamentată pe un scenariu macroeconomic ce apare în linie cu proiecția de toamnă a Comisiei Naționale de Prognoză. Din perspectiva acestui scenariu macroeconomic, aspectele relevante pentru calculul de impact privesc în principal comportamentul salariilor brute ca răspuns la modificările legislative propuse (în speță trecerea aproape în întregime a contribuțiilor sociale în sarcina angajatului) și nivelul transferurilor către pilonul II de pensii:

• Ipoteza MFP este că salariul mediu brut se va majora suplimentar comparativ cu scenariul de bază cu 21,8% (până la un nivel de 4.162 lei) sub efectul combinat al majorării salariului minim (de la 1.550 în scenariul de bază la 1.900 de lei), creșterii cu 25% a salariilor în sectorul public de la 1 ianuarie 2018 și a transferării către angajați de către angajatorii din sectorul privat, sub forma majorării salariului brut, a întregii economii de cheltuieli care survine din reducerea contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului. Calculele Consiliului fiscal (vezi Anexa 1) indică faptul că o creștere a salariului brut cu 19,9% este suficientă pentru a preveni o reducere nominală a salariului net, fără ca această creștere să antreneze o majorare a costurilor salariului mediu brut ale angajatorului1

• Transferurile către pilonul II sunt presupuse a crește, atât în scenariul de bază, cât și în cel ce încorporează modificările Codului fiscal, de la 5,1% la 6%, rezultând o medie ponderată anuală a cuantumului transferurilor de 5,85%, în ipoteza în care transferurile efective la noua cotă ar deveni operabile din luna martie 2018. Modificarea acestui parametru (probabil în sensul reducerii cotei transferate la 3,75% conform declarațiilor publice) este menționată însă în nota de fundamentare în calitate de posibilă sursă de acoperire a impactului pachetului legislativ.

Date fiind ipotezele mai sus descrise, impactul măsurilor bugetare mai sus menționate relativ la scenariul de bază la nivelul anului 2018 este :

1. Contribuții sociale:

a. La nivelul contribuțiilor aferente veniturilor din salarii (așadar exclusiv cele ce revin veniturilor din activități independente), modificarea nivelului agregat al contribuțiilor sociale de la 39,25% (16,5% în sarcina angajatului și 22,75% în cea a angajatorului) la 37,25% (35% în sarcina angajatului și 2,25% în sarcina angajatorului) este mai mult decât compensată de creșterea suplimentară de 21,8% presupusă la nivelul salariului brut (în ipoteza în care angajatorii din sectorul privat vor mări salariile brute astfel încât salariile nete să nu scadă relativ la scenariul de bază). Sub aceste ipoteze, veniturile din contribuții sociale ar fi mai mari cu circa 9 miliarde de lei comparativ cu cele din scenariul de bază.

b. La nivelul contribuțiilor sociale aferente veniturilor din activități independente, prin eliminarea obligativității plății CAS și CASS pentru cei ce obțin venituri inferioare salariului minim și pentru cei ce obțin venituri salariale ori asimilate salariilor pentru care sunt asigurați în sistemul public, numărul de contribuabili este presupus a se reduce drastic, cu circa 213,6 mii în cazul CAS (până la un număr de doar 27,6 mii de contribuabili) respectiv cu circa 305 mii în cazul CASS

1 Calculul ignoră impactul eventualelor deduceri personale, precum și situația în care angajatul activează într-un sector scutit de impozit pe venit (precum cel de IT). (până la un număr de doar 154 de mii de contribuabili).

Împreună cu această reducere a numărului de contribuabili, modificarea cotelor aplicabile de CAS și CASS (de la 10,5% la 25%, respectiv de la 5,5% la 10%), concomitent cu redefinirea bazelor de calcul ale contribuțiilor (de la un nivel minim de 35% din salariul mediu folosit la fundamentarea BASS la salariul minim pe economie în cazul CAS, respectiv de la nivelul venitului realizat la salariul minim în cazul CASS), conduc la o pierdere de venituri din contribuții sociale de circa 640 milioane de lei (din care 170 de milioane de lei la nivelul CAS și 470 milioane de lei la nivelul CASS).

2. Impozitul pe venit:

a. Reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% este estimată a genera venituri inferioare celor din scenariul de bază cu circa 12,7 miliarde de lei, pierderile de venituri la nivelul altor venituri decât cele din salarii fiind de circa 1,4 miliarde lei.

b. Creșterea nivelului deducerilor personale este estimată a genera pierderi de venituri de circa 867 milioane de lei relativ la scenariul de bază.

3. Impozitul pe venitul întreprinderilor

a. Majorarea limitei de încadrare în sistemul de impunere a microîntreprinderilor de la o cifră de afaceri de 500 de mii de euro la 1 milion de euro este evaluată a genera pierderi de venituri (relativ la scenariul de bază) de 214 milioane de lei pentru 3 trimestre de aplicare în 2018 (anualizat 285 milioane lei).

Consiliul fiscal validează în principiu evaluările de impact ale MFP ca fiind drept concordante cu ipotezele macroeconomice luate în calcul. Luate împreună, modificările propuse ale Codului fiscal ar genera în 2018 o pierdere de venituri la nivelul bugetului consolidat de 5,2 miliarde lei (0,6% din PIB) comparativ cu scenariul de bază.

În Nota de fundamentare a proiectului de act normativ, sunt enunțate drept surse de compensare impactul pozitiv al măsurilor privind plata defalcată a TVA, majorarea vărsămintelor de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate (OUG nr. 60/2017) și promovarea unui act normativ de modificare a sistemului de contribuție la fondurile de pensii administrate privat. În opinia Consiliului fiscal, este dificil de făcut ex-ante o evaluare a eventualului plus de venituri pe care l-ar genera plata defalcată a TVA. Plusul de venituri bugetare pe care l-ar aduce prevederile OUG nr. 60/2017, conform Notei de fundamentare a acesteia, este deja destinat acoperirii creșterii prestațiilor sociale destinate persoanelor adulte cu handicap și familiilor copiilor cu handicap, cu un efect net relevant exclusiv la nivelul anului 2018 (158 milioane de lei) în condițiile în care unele dintre majorările de prestații survin la jumătatea anului 2018. Cu toate acestea, creșterea salariului minim brut de la 1.550 lei în scenariul de bază la 1.900 lei în condițiile modificărilor Codului fiscal ar genera venituri suplimentare comparativ cu cele identificate în Nota de fundamentare a OUG nr. 60/2017 de circa 240 milioane lei.

În fine, o eventuală limitare a transferurilor către pilonul II la 3,75 pp din contribuția de asigurări sociale (comparativ cu ipoteza din scenariul de bază a unui nivel efectiv de 5,85 pp în 2018) ar avea însă un impact major la nivelul pierderii de venituri calculate aferente măsurilor de modificare a Codului fiscal (generând circa 4,1 miliarde venituri suplimentare), având desigur un cost asociat pe termen lung prin diminuarea substanțială a sumelor acumulate în conturile de pensii administrate privat concomitent cu creșterea obligațiilor de plată viitoare ale sistemului public de pensii (pilonul I) prin creșterea cotei de participare la pilonul I de la un nivel de 77,6% (care ar corespunde unei cote de transfer de 6% raportate la nivelul actual al CAS de 26,3%) la 85% (ce corespunde unei cote de transfer de 3,75% raportate la nivelul propus al CAS de 25%). Măsurile mai sus menționate lasă însă neacoperit un minus de circa 800 de milioane de lei la nivelul veniturilor bugetului consolidat.

Riscuri

În opinia Consiliului fiscal, riscurile aferente evaluării de impact a măsurilor sunt neobișnuit de mari – ipoteza de lucru este că angajatorii din sectorul privat vor majora salariile cu cel puțin 20% peste nivelul care ar fi prevalat în lipsa promovării pachetului legislativ și care ar fi consemnat oricum o creștere semnificativă a salariului brut relativ la anul curent. Este lesne de imaginat o situație în care, în lipsa unei obligații explicite în acest sens, angajatorul alege să nu majoreze salariul brut al angajatului într-un cuantum suficient pentru a evita un impact la nivelul salariului net avut în vedere pentru anul viitor înainte de promovarea actului normativ în chestiune – el poate de exemplu alege să majoreze salariul brut în 2018 cu doar 19,9%, asigurând astfel neutralitatea măsurilor propuse la nivelul salariului net în raport cu anul 2017, fără însă a mai opera creșterile salariale pe care le-ar fi implicat scenariul de bază, ori, chiar dacă improbabil, poate majora salariul brut într-un cuantum insuficient pentru a evita o reducere a salariului net. Ultima evoluție apare drept improbabilă în condițiile unei piețe a muncii tensionate, însă nu este în nici un caz imposibilă, mai ales în condițiile în care gradul de tensionare a pieței muncii este diferit atât la nivel de ramuri, cât și în profil teritorial. În esență, o creștere a salariului brut inferioară cu un punct procentual celei presupuse de ipoteza calculului de impact al MFP ar genera o pierdere de venituri mai mare cu circa 0,1% din PIB decât cea estimată.

Mai mult, un calcul simplu relevă faptul că reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% concomitent cu mutarea contribuțiilor sociale în sarcina angajatului (cu un rest de 2,25% la angajator sub forma contribuției asiguratorii pentru muncă) și reducerea nivelului agregat al acestora cu 2 pp nu contribuie decât de o manieră absolut marginală la reducerea poverii fiscale asupra muncii salariate, cel puțin la nivelul salariului mediu (neafectat de majorările de deduceri fiscale), în condițiile în care salariul brut ar crește cu 19,9% astfel încât salariul net să rămână nemodificat față de scenariul de bază (ori față de nivelul inițial); modificarea survine însă în ceea ce privește compoziția veniturilor din impozitarea muncii, crescând puternic ponderea celor din contribuții sociale în defavoarea celor din impozitul pe venit. Calculul prezentat în Anexa 1 indică faptul că pentru a plăti un anumit salariu net, costul salarial la nivelul angajatorului scade marginal (cu 0,12%) comparativ cu varianta inițială, iar povara fiscală, definită ca suma contribuțiilor sociale și impozitului pe venit datorate raportate la costul salarial al angajatorului, rămâne virtual nemodificată (aceasta se reduce de la 42,86% la 42,79%).

Având în vedere cele de mai sus, pierderea de venituri la nivelul bugetului consolidat comparativ cu scenariul de bază provine practic în întregime din efectul combinat al reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru celelalte venituri decât cele de natură salarială (pensii, activități agricole, dobânzi, câștiguri de capital etc.), cu un impact de circa - 1,4 miliarde lei, majorarea deducerilor personale, cu un impact de -866 milioane lei, modificările ce survin la nivelul contribuțiilor sociale datorate de persoanele cu venituri independente (-642 milioane lei), modificările regimului de impunere a microîntreprinderilor (-214 milioane lei) și , în fine, din transferurile mai mari către pilonul II pe care majorarea salariului brut le generează (în condițiile în care cota transferată este presupusă a rămâne la un nivel efectiv de 5,85% în 2018, aceste transferuri ar crește cu circa 2 miliarde lei).

Elementele menționate mai sus sunt relevante și din perspectiva unei alte surse de risc care apare ca urmare a modificărilor propuse ale Codului fiscal. Astfel, în opinia Consiliului fiscal, exceptarea de la obligativitatea plății CAS și CASS a persoanelor ce obțin venituri din activități independente în condițiile în care acestea obțin și venituri salariale ori de natură salarială pentru care sunt asigurate în sistemul public creează o oportunitate de arbitraj fiscal cu potențiale consecințe semnificative. În condițiile în care povara fiscală la nivelul muncii salariate rămâne practic nemodificată, un regim fiscal mult mai favorabil la nivelul activităților independente și microîntreprinderilor (concret, în acest din urmă caz, este relevantă eliminarea restricțiilor referitoare la aplicabilitatea acestui regim entităților care realizează venituri din consultanță și management), încurajează sub-declararea veniturilor salariale.

În plus, Consiliul fiscal apreciază ca fiind inechitabil ca salariații să plătească CAS si CASS la tot venitul realizat, în timp ce în cazul veniturilor exclusiv din activități independente baza de impozitare să fie limitată la nivelul salariului minim indiferent de nivelul venitului (impozitarea fiind astfel profund regresivă – la venituri mari impozitarea fiind mult mai mică decât la venituri mici), mai ales în condițiile în care pachetul de servicii publice de sănătate este același indiferent de sursa de venit. Consiliul fiscal consideră că abordarea corectă și echitabilă ar fi fost una de reducere a diferenței de tratament fiscal între veniturile din salarii și cele din activități independente ca premisă a îmbunătățirii colectării prin închiderea „portițelor” de optimizare fiscală, și nicidecum cea propusă care presupune o reducere masivă a poverii fiscale în cazul activităților independente, în timp ce cea aferentă veniturilor din salarii rămâne practic aceeași.

În plus, reducerea masivă a veniturilor din impozitul pe venit va vulnerabiliza foarte mult poziția financiară a autorităților locale, foarte multe dintre acestea având un grad mare de dependență de sumele defalcate din impozitul pe venit. Nu în ultimul rând, schimbarea majoră de filozofie fiscală prin mutarea contribuțiilor sociale aproape exclusiv în sarcina angajatului, caz unic cel puțin la nivelul statelor membre UE, nu este însoțită de o justificare care să facă acest demers unul credibil și acceptabil pentru partenerii sociali.

Concluzii

Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia. Cu toate acestea, o asemenea abordare nu este potrivită – impactul identificat este condiționat de ipotezele cu privire la creșterea salariilor brute care au drept sursă de proveniență inclusiv creșterea masivă a remunerării salariaților din sectorul public în baza legii salarizării unitare, cu consecințe majore asupra dimensiunii cheltuielilor bugetare. Art. 21 al LRFB republicate condiționează avizul pozitiv al Consiliului fiscal de faptul că impactul măsurilor propuse a fost luat în calcul în prognoză și nu afectează atingerea țintelor bugetare anuale și pe termen mediu. Având în vedere cele de mai sus, Consiliul fiscal nu poate certifica, în lipsa unei construcții bugetare complete, respectarea țintelor bugetare asumate prin Strategia Fiscal-Bugetară și, în esență, nedepășirea nivelului de 3% din PIB al deficitului bugetului general consolidat în 2018 (în fapt, deficitul bugetar efectiv ar trebui sa scadă semnificativ în anii următori pentru a respecta angajamentele asumate de România la nivel european, în special cele legate de Compactul fiscal). Mai mult, Consiliul fiscal își reiterează obiecțiile cu privire la abordarea conform căreia plasarea persistentă în vecinătatea imediată a nivelul de referință de 3% ar fi un fenomen benign – nu doar că o astfel de abordare intră în flagrantă contradicție cu regulile fiscale instituite de legislația națională și cea europeană (Brațul preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere, Compactul fiscal), dar o asemenea conduită vulnerabilizează poziția finanțelor publice, privând-o de spațiu fiscal în eventualitatea manifestării unor șocuri adverse. În acest sens, Consiliul fiscal consideră că propunerea de modificare a Codului fiscal este de natură să contribuie la lărgirea deficitului bugetar efectiv și a celui structural. Având în vedere cele de mai sus, cât și riscurile identificate, ce apar înclinate în direcția unor pierderi de venituri mai mari decât cele evaluate, Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de modificarea a Codului fiscal, neputând certifica, în lipsa unei construcții bugetare complete, faptul că țintele bugetare anuale și pe termen mediu asumate prin Strategia Fiscal-Bugetara 2017-2019 nu vor fi depășite, în condițiile în care acestea din urmă sunt oricum incompatibile cu regulile fiscale interne și cu tratatele europene. Opiniile și recomandările formulate mai sus de Consiliul fiscal au fost aprobate de Președintele Consiliului fiscal, conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010 republicată, în urma însușirii acestora de către membrii Consiliului, prin vot, în ședința din data de 3 noiembrie 2017.

Sursa: ConsiliulFiscal.ro






(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Paranoia Progresistă continuă. Clip publicitar interzis în Marea Britanie, pentru că în el o mamă îşi îngrijeşte bebeluşul "Îngrijirea copiilor a fost un rol care a fost asociat stereotip cu femeile” spune ASA în hotărârea sa de a interzice clipul.

Cum au propagat Pedofilia, în grup, cu proprii lor copii, progresiștii "Revoluției de la 1968". Spiegel Online "Revoluția sexuală și copiii, cum stânga progresistă a dus lucrurile mult prea departe". Copii mici jucau dezbrăcați jocuri sexuale cu adulți

Întrebare pentru autoritățile române: Câți migranți ați relocat ÎN REALITATE în România, încâlcând cu bună știință Constituția României?

Sorin Roșca Stănescu "Klaus Iohannis cu peșcheșul la Casa Albă". Azi 20 august, are loc vizita lui Iohannis la Casa Albă.

MOSTENIREA nestiuta a lui Ceausescu! America e SOCATA de ce a descoperit in Romania
ULTIMA ORA: Dusmanii tarii vor sa ascunda adevarul

Progresiştii marxişti şi neomarxişti sunt marii ideologi pro-pedofilie. Azi, Simone de Beauvoir, țiitoarea lui Sartre: susținătoarea pedofiliei care a pus bazele ideologiei de gen

Caru' cu vedete: Violată în grup și abuzată sexual de bonă. Copilăria și adolescența de coșmar a bombei sexy Pamela Anderson; Fiul lui Ștefan Bănică și-a prezentat iubita. Cum a reacționat Andreea Marin când a văzut-o

O fostă majoretă a făcut SEX cu un elev de 15 ani! Filmul XXX a ajuns pe INTERNET. VIDEO

Un tânăr s-a ales cu dosar penal după ce a folosit o dronă în timpul unei nunți. Ce documente sunt necesare pentru utilizarea dronelor

Subiectele zilei: Soția fostului ministru al Justiției, acuzată de avansări neetice, va preda Etica, pe bani, studenților; România, pe locul patru în UE la ponderea deceselor prin violență; Zeci de copii, scoși la cerșit de părinți în Costinești

Faze tari: Turist britanic, în stare critică după o partidă de amor în public; Un robot slujește într-un templu budist din Japonia

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Începuturile unei ere controversate: Statele Unite comemorează 400 de ani de la primul transport de sclavi ajuns pe tărâm american

Consecințele probabile ale unui Brexit fără acord (presă)

Jarosław Kaczynski, peședintele partidului polonez de guvernământ cere măsuri împotriva marșurilor homosexualilor: "Acest teatru ambulant" al marşurilor homosexualilor de pe străzile noastre trebuie "demascat şi înlăturat"

Twitter și Facebook acuză China că încearcă să submineze protestele din Hong Kong utilizând conturi false

În timp ce milioane de români nu au un loc de muncă, Creşte numărul de migranți asiatici angajaţi în România. România a adus 11.000 de străini din state non-UE în prima jumătate a lui 2019, mai mulţi decât în tot anul 2018

Digi Sport: Simona Halep: "Acestea sunt jigniri directe și nu pot să le accept!"

Boris Johnson își prezintă propunerile privind modificarea acordului Brexit într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European

Utile: Cum ne protejăm de un eventual dezastru nuclear. Măsurile imediate care se iau dacă ai fost expus la radiații; Ochelari sau lentile de contact? Ce să alegi

AVIZ AMATORILOR: Obiectul furat de pe plaje de MII DE TURIȘTI care ar putea însemna ANI GREI de închisoare și AMENZI usturătoare/ Turiștii nici nu își dau seama că este o INFRACȚIUNE

SUA au comunicat Greciei poziția lor fermă referitoare la orice sprijin acordat petrolierului Adrian Darya 1

#euprimar Bucureștiul "invizibil". 5000 de oameni care trăiesc pe străzi și în canale. Mărturii șocante: "În canal este moartea. E grea viața de boschetar. Vreau viața mea înapoi" | FOTO, VIDEO

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește, la Washington, cu omologul american

SUA - Jeffrey Epstein a semnat un testament cu două zile înainte de a se sinucide în închisoare

CITATUL ZILEI

Vladimir Putin, replică dură la adresa lui Macron: Nu vreau ca proteste similare cu "vestele galbene" să izbucnească și la Moscova

Discuție telefonică între Boris Johnson și Donald Trump pe tema Brexit

România-Republica Moldova, pe axa contradictorie Washington-Berlin-Paris-Moscova

Dăncilă se va întâlni, marți, cu președintele ales al CE pentru a discuta despre comisarul european

Detaliile întâlnirii lui Klaus Iohannis cu Donald Trump. Președintele României ajunge astăzi la Casa Albă/ Discuții despre securitatea Mării Negre

Washington Post: Nouă țări importante ale lumii se află în pragul recesiunii. Cum ar putea SUA să ajungă în aceeași situație

Accident GRAV: Cinci răniți, între care un copil, după ce un șofer a pătruns pe contrasens

Migranții aflați la bordul navei Open Arms ar putea debarca în Mallorca

Premierul Viorica Dăncilă se întâlnește la Bruxelles cu viitorul președinte al Comisiei Europene

HOROSCOP 20 august 2019: Zodiile care vor realiza astăzi absolut tot ce își propun

METEO #azi 20 august 2019: Caniculă în vest și sud-vest/ Disconfort termic ridicat

The New York Times: SUA trebuie să modifice abordarea mondială, încurajând diplomația și reducând acțiunile militare

Discuție telefonică între Boris Johnson și Donald Trump pe tema Brexit

Veste șocantă în lumea tenisului: Jucătoarea Amanda Anisimova și-a anunțat retragerea de la US Open, după ce tatăl său a fost găsit mort

Business report: Sub 100.000 de români muncesc, cu normă întreagă, pe salarii de 1.000 de euro "în mână". Peste un sfert dintre ei, la stat; România, a șaptea lună consecutivă cu cea mai mare creștere a prețurilor din UE

Tenis: Mihaela Buzărnescu s-a calificat în optimi la Bronx Open (WTA)

Din culisele filmului porno pe care l-a făcut Sexy Brăileanca. "Am filmat cu 3 bărbaţi, am avut nişte ...mari"

Deputatul PNL Florin Roman va depune, joi, un proiect de lege prin care corupții să piardă pensiile speciale

Dan Stevens se alătură actorilor Pierce Brosnan și Rachel McAdams în filmul ''Eurovision''

Fotbal: Manchester United, ținută în șah de Wolverhampton (1-1) în Premier League

Președintele Trump insistă asupra urgenței calmării tensiunilor indo-pakistaneze

Jeffrey Epstein și-a făcut testamentul cu doar două zile înainte să se sinucidă. Cine este unicul său moștenitor

Spania, locul patru din coadă în UE la ajutoarele familiale. Statele UE au cheltuit 352,725 de miliarde de euro pentru prestațiile familiale

Președintele Donald Trump a promis, în glumă, că nu va construi zgârie nori în Groenlanda

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 august

FCSB va renunța la 5 jucători. Cine este pe lista neagră a patronului vicecampioanei

România, invitat de onoare la Beijing: Țara noastră este prezentă cu peste 600 de titluri la Târgul Internațional de Carte din capitala Chinei

Codrin Ștefănescu, despre vizita "inutilă" a lui Klaus Iohannis în SUA: O plimbare scumpă și fără rost. Nu îl însoțește nimeni

Președintele Trump insistă asupra urgenței calmării tensiunilor indo-pakistaneze

Harghita: O ursoaică cu un pui a fost îndepărtată de jandarmi din zona gării din Băile Tușnad

Migranții aflați la bordul navei Open Arms ar putea debarca în Mallorca

Piesa ''Old Town Road'' pierde recordul de longevitate în fruntea vânzărilor de discuri din SUA

Bloomberg: De ce a eșuat superarma cu propulsie nucleară a lui Vladimir Putin

Daniel Constantin, atac dur la Tăriceanu: Este un rebut politic. Nu o să fiu niciodată de acord ca Pro România să facă vreo combinație politică cu el


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11 Pag.12 Pag.13 Pag.14

Nr. de articole la aceasta sectiune: 805, afisate in 14 pagini.



ieri 05:08 CITATUL ZILEI