00:19
Comentarii Adauga Comentariu

MIHAI GOȚIU: URIAȘA MIZĂ A REDEVENȚELOR: MINIM UN MILIARD DE EURO ANUAL!

URIAȘA MIZĂ A REDEVENȚELOR: MINIM UN MILIARD DE EURO ANUAL! Ce spun Academia Română, ASE și laureatul Nobel pentru economie Joseph E. Stiglitz

Informația făcută publică de către Hotnews, legată sumele la care are dreptul statul român de pe urma exploatării resurselor miniere și, îndeosebi, a celor petroliere, a redeschis subiectul amânat de premierul Victor Ponta în campania electorală. Conform surselor Hotnews, Guvernul ar urma să reglemeteze această problemă printr-o ordonanță de urgență (așadar, fără dezbatere publică), soluția aleasă fiind și cea mai proastă posibilă: renunțarea la redevențe și înlocuirea lor cu o taxă pe profitul companiilor din domeniu. Miza este una uriașă, în joc fiind minim un miliard de euro anual, pe care statul îi poate încasa începând cu 2015, sau la care poate renunța în favoarea companiilor din domeniu, cum a făcut în ultimii zece ani.

De ce e riscantă ideea taxării profitului

Practica, la nivel național și internațional, arată că taxarea profitului (indiferent de cât de mare este, teoretic, taxa) este perdantă, companiile preferând să plătească milioane și chiar zeci de milioane de euro sau dolari unor avocați sau experți financiari pentru a face ca profitul de sute de milioane și de miliarde de euro ori dolari să se evapore în acte, suma taxată fiind minoră în raport cu profitul real al companiei. E o problemă cu care se confruntă atât state democratice cu instituții consolidate și cu experiență în urmărirea traseului banilor, și cu atât mai mult statele în curs de dezvoltare, cu sisteme democratice fragile și cu instituții aflate în stadii incipiente de modernizare.

În ciuda tăcerii păstrate de guvernanți, subiectul redevențelor din industria extractivă nu este, totuși, nou în dezbaterea publică. Datorită, în principal, Afacerii Roșia Montană, și, în ultima perioadă, și a controversei legate de exploatarea gazelor de șist, problema a fost abordată în rapoarte și luări de poziție al Academiei Române și ale unor cadre didactice la Academia de Studii Economice (ASE). De asemenea, problema este analizată în studii internaționale, publicate și în România, cum e cel al lui Joseph E. Stiglitz, fost vicepreședinte și economist șef al Băncii Monidale, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 2001. Astfel, la ora actuală, există două mari abordări la nivel mondial, atât în teorie, cât și în practică, ambele considerate a fi mai avantajoase decât taxarea unui profit greu de evaluat în realitate.

Împărțirea producției

Împărțirea producției presupune un contract asemănător până la un punct celui existent în agricultură, când proprietarul unui teren îl arendează ”în parte”, nu pentru o sumă fixă de bani. Astfel, arendașul își asumă toate costurile exploatării și valorificării producției, în schimbul unei cote fixe din producție (de la 30-50%) care i se cuvine de drept proprietarului terenului, indiferent de faptul că arendașul face sau nu profit de pe urma cotei care îi rămâne. Diferența majoră constă în faptul că în cazul arendei din agricultură, la finalul contractului, terenul rămâne proprietarului. În cazul industriilor extractive, la finalul contractului resursa este epuizată drastic ori, de cele mai multe ori, epuizată definitiv. Ulterior, proprietarul de drept (statul) nu mai poate obține alte beneficii de pe urma ei (asta dacă nu rămâne și cu costuri sociale și de mediu dacă acestea nu au fost incluse just în costurile de exploatare și suportate de către companii). Din acest motiv, specialiștii (inclusiv cei din Academia Română) susțin că partea (cota) statului (proprietarului) trebuie să fie mult mai mare, ajungând până la 80%.

”În lume (mai ales în Orientul Mijlociu și Asia Centrală) în loc de concesionare se practică așa numitul production sharing agreement (acord de împărtire a producției). Potrivit acestui tip de relații între un stat și o companie de extracție a unor resurse minerale (de obicei petrol), după ce compania își acoperă costurile de capital și operaționale, producția este împărțită între stat și companie, de obicei 80% pentru statul respectiv și 20 % pentru companie.”

Poziția Academiei Române privind proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană, octombrie 2013.

Afrodita Iorgulescu, cadru didactic la ASE și membru în Grupul de Lucru pentru Roșia Montană în cadrul acestei universități, arată (vezi aici) că împărțirea producției a fost aplicată în România în primii ani după 1990, reunțându-se în mod inexplicabil la soluție.

”Contractul de împărţire a producţiei (Production Sharing Agreement, PSA pe scurt) a fost introdus în Indonezia în 1966 pentru petrol. În PSA, după modelul arendei din agricultură, contractorul “operează pe riscul şi cheltuiala sa, şi primeşte o cotă specificată din producţie ca recompensă. Astfel, diferenţa principală faţă de concesiune este proprietatea resursei minerale. Dacă sub concesiune tot petrolul brut produs aparţine contractorului, sub PSA el este în proprietatea guvernului gazdă, şi cota din producţie alocată contractorului poate fi privită ca plată sau compensaţie pentru riscul asumat şi pentru serviciile oferite.”

Să observăm că în perioada 1990-1995, în România, regimul juridic de punere în valoare a petrolului a fost împărţirea producţiei, nu concesionarea (a se vedea de exemplu “Contractul de explorare şi împărţire a producţiei” (87 pagini) încheiat la 6 august 1992 (H.G. 570/1992) între Rompetrol S.A. (‘COMPANIA’) şi companiile Enterprise Oil Exploration Limited şi Canadianoxy (Romania) Ltd. (‘CONTRACTORUL’) – actualmente între ANRM. şi Sterling Resources Ltd. – contract desecretizat în 2009 şi aflat pe site-ul ANRM ( www.namr.ro ). Din acest contract, vedem că la împărţirea producţiei de ţiţei brut statul avea 45% şi companiile străine aveau 55 % (Art. XII, pag. 28).

După 1995, legile petrolului (din 1995, 2004) şi minelor (din 1998, 2003) au înlocuit împărţirea producţiei cu concesionarea, şi au fost concepute în spiritul politicii “porţilor deschise” (deplină egalitate de tratament între capitalurile străine şi cel naţional), fiind din ce în ce mai defavorabile statului român: legea petrolului nr. 134/1995 prevedea concesionarea, cu redevenţă variabilă, în natură, pentru ca în legea petrolului nr. 238/2004, redevenţa petrolieră să devină fixă, în bani, nu în natură, de maximum 13,5 % pentru zăcăminte care produc peste 100.000 tone/trimestru la ţiţei/condensat şi de maximum 13% pentru zăcăminte care produc peste 200 milioane m.c./trimestru la gaze naturale.

De ce oare a fost legiferat regimul unic al concesiunilor, excluzându-se astfel împărţirea producţiei încă în Constituţia din 1991? Se ştie doar că pentru o ţară săracă (cum este şi România) este avantajoasă împărţirea producţiei, nu concesionarea. Cineva de la ANRM a spus că din cauză că în ţările Uniunii Europene se foloseşte concesionarea; dar Malta şi Cipru sunt în Uniunea Europeană (din 2004) şi folosesc împărţirea producţiei.”

În analiza făcută, Afrodita Iorgulescu susține că ar fi necesară amendarea Constituției, pentru eliminarea prevederii conform căreia resursele minerale ar putea fi exploatate doar prin concesionare.

Statul, proprietarul resursei și beneficiar al întregului profit

O a doua abordare, și mai radicală decât împărțirea producției, este cea care pornește tot de la faptul că statul este proprietarul de drept al resurselor minerale. Conform acestui drept, compania de exploatare are dreptul doar la acoperirea costurilor de producție și la remunerarea serviciilor de exploatare și marketing, întregul profit urmând să revină statului. Adeptul acestei abordări este cunoscutul economist Joseph E. Stiglitz, laureat al Premiului Nobel. Studiile sale se bazează pe o vastă experiență în domeniu, din perioada în care a fost vicepreședinte și economist șef al Băncii Mondiale.

”Mita, înşelăciunea şi negocierile lipsite de fairplay – toate acestea diminuează profiturile care le revin de drept ţărilor în curs de dezvoltare. Acestea obţin mai puţin decât ar trebui, iar companiile obţin mai mult. În cadrul unei pieţe competitive, companiile miniere şi petroliere ar trebui doar să-şi recupereze capitalul, iar profitul să revină ţării care deţine resursele. Economiştii numesc valoarea resursei care depăşeşte costul exploatării drept ”renta” resursei naturale. În cadrul unei pieţe competitive, companiile petroliere ar trebui să fie remunerate pentru serviciile lor de exploatare şi marketing şi nimic mai mult; întreaga ”rentă” a resursei naturale aparţine ţării respective.”

Joseph E. Stiglitz (”Mecanismele globalizării”, editura Polirom, 2008, capitolul ”Cum scăpăm de blestemul resurselor”, subcapitolul ”Însușirea avutului public”, pag. 127)

În cadrul aceluiași capitol al lucrării citate, Stiglitz mai evidențiază două lucruri esențiale: faptul că marile companii ”ajută” guvernele să găsească explicații pentru că încasează extrem de puțin, respectiv faptul că încasările mai mici au ca efect mai puține investiții publice în infrastructură, educație, sănătate, dezvoltare.

”Companiile petroliere, de gaze şi cele miniere urmăresc prin strategiile lor ca guvernul să obţină cât mai puţin posibil – în timp ce, concomitent, ajută guvernul să găsească argumente care să explice de ce este bine sau chiar necesar să primească atât de puţin.

Companiile pot susţine că dezvoltarea regiunii aduce mari avantaje sociale, astfel că ea ar trebui încurajată. Cedarea resurselor, afirmă ele, face posibil acest lucru.

De fapt, cedarea resurselor înseamnă pur şi simplu că guvernul dispune de mai puţini bani pentru a susţine financiar infrastructura, şcolile şi alte facilităţi absolut necesare pentru dezvoltarea regiunii.

Înfiinţarea unei mine poate fi costisitoare, însă aceasta înseamnă doar că guvernul va primi mai puţini bani prin licitaţia competitivă decât în cazul în care mina ar fi fost mai puţin costisitoare.

De prea multe ori, pentru ţara respectivă, singurul avantaj legat de mină constă în puţinele locuri de muncă pe care le crează, iar daunele ecologice create prin exploatare pot duce la dispariţia unor locuri de muncă în alte locuri şi, uneori, în viitor, pot cauza costuri bugetare imense, guvernul fiind silit să suporte cheltuielile de ecologizare”.

În fine, Stiglitz mai arată că eficiența companiilor private de exploatare a resurselor în raport cu cele de stat este un mit. În realitate, din Malaysia și până în Chile, există companii miniere de stat foarte eficiente și competitive la nivel național și internațional, în timp ce corporațiile multinaționale ”sunt tentate să înșele – să plăteacă mai puțin decât trebuie – pentru că astfel pot obține profituri extrem de mari”. La aceasta se ajunge fie pentru că guvernele nu au experiență în negocierea contractelor de exploatare, fie din cauza corupției, fie ca efect cumulat al ambelor situații.

Situația actuală în România (până la 31 decembrie 2014)

La ora actuală, companiile care produc petrol și gaze naturale (cu precădere OMV-Petrom și Romgaz, cu 95% din cota de piață) plătesc redevențe cuprinse 3,5% si 13,5% din producție, în funcție de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Actualele cote sunt valabile până la sfârșitul acestui an, regăsindu-se și în contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

Legea 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Petrom, art. 15:

“(1) Pe o perioada de 10 ani de la data finalizării vor fi menținute nivelul procentual, baza și modalitatea de calcul al redevențelor datorate de societate conform contractelor individuale de concesiune încheiate de aceasta, aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Până la data de 31 decembrie 2014, prevederile alin. (1) se aplică, la cerere, tuturor titularilor de acorduri individuale de concesiune în domeniul explorării și exploatării zăcămintelor de petrol și gaze naturale, încheiate cu ANRM”.

Chiar și în cazul acestor prevederi extrem de perdante pentru România, statul încasează anual, din redevențe, aproximativ 200-250 milioane de euro. O sumă de 4 până la 6-7 ori mai mică decât ar avea dreptul conform abordărilor prezentate mai sus și care se practică în alte țări din lume. Cu siguranță, soarta a mai bine de un miliard de euro anual în plus sau în minus la bugetul statului reprezintă o miză care nu poate fi expediată și ”rezolvată” printr-o ordonanță de urgență, la întoarcerea din concediul de relaxare din Dubai a premierului Victor Ponta.

(preluare Mihai Goțiu (România Curată) : URIAȘA MIZĂ A REDEVENȚELOR: MINIM UN MILIARD DE EURO ANUAL! Ce spun Academia Română, ASE și laureatul Nobel pentru economie Joseph E. Stiglitz)


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

SUA: Liderii Partidului Democrat califică drept ''o rușine'' acordul negociat de SUA cu Turcia

Reprezentantul SUA pentru Siria: Turcia a dat asigurări că intervenția din Siria nu va fi de lungă durată

SUA: Casa Albă neagă condiționarea acordării ajutorului militar Ucrainei de investigarea alegerilor din 2016

Autoritățile franceze au reușit să prevină un atentat inspirat de cel de pe 11 septembrie | VIDEO

Tenis: Sorana Cîrstea s-a oprit în optimile turneului WTA de la Luxemburg

Liderii celor 27 de state UE au adoptat în mod oficial noul Acord Brexit

Reacții kurde la anunțul convenirii de către SUA și Turcia a unui acord de încetare a focului în nordul Siriei

Siria: Un consilier al președintelui Assad a calificat drept vag acordul de încetare a focului anunțat de SUA și Turcia

Procedura demiterii lui Donald Trump: Legături cu oligarhi, relațiile cu Ucraina și Rusia

Oficial american: Donald Trump a cerut investigarea lui Biden în schimbul ajutorului pentru Kiev

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Bărbatul care sfidează toate problemele. A suferit un implant de penis, dar visează: "Vreau să am copii"

Marilena Rotaru despre scandalul Oana Stănciulescu: "Urmaşii bolşevicilor din ’46-’50 vor din nou să aresteze gândirea! Obiectul muncii lor sunt listele pe care se află cine are voie şi cine nu are voie să facă parte din această lume!"

Bancul zilei: Examen auto

Gabriela Firea susține că a fost ofertată de alte partide pentru a candida la Primăria Capitalei: "Am avut de multe ori tentația de a pleca"

Kurzii sunt ''incredibil de fericiți cu această soluție'', spune Trump după încetarea focului negociată de Pence cu Erdogan

Prezidențiabilul ADN: Interesul lui Iohannis, un guvern și un comisar agreat de Germania. Mureșan va ajunge premier | VIDEO

Cătălin Ivan: Alegerile nu sunt libere.Voturile, numărate de STS, înțelegere între Iohannis și Dăncilă | VIDEO

Avertizare de călătorie pentru Spania: Circulația rutieră, feroviară și aeriană, afectată vineri

Ivan: Nu mă tem de niciun candidat, ei fug de dezbateri. L-aș întreba pe Iohannis ce îl recomandă | VIDEO

Gabriela Firea, despre o posibilă susținere a Guvernului Orban: Tot PSD să fie salvatorul?

MAE/Atenționare de călătorie: Spania, Barcelona - Grevă generală vineri, 18 octombrie

Nathaniel Buzolic, Kol Mikaelson din The Vampire Diaries, vine la East European Comic Con

Dorina Lascăr - Curentul - Oamenii din presă ai lui Vântu - Episodul I - Dan Turturică, Ion M. Ioniță, Adrian Ursu, Ruxandra Săraru, Grigore Cartianu, Corina Drăgotescu, Nicolae Ulieru, Cornel Nistorescu, Oana Stancu, Alex Stoenescu

Ozana Barabancea slăbește văzând cu ochii. Cum a apărut în Oradea. "Bucurie și recunoștință"

IZOLAȚI ÎN ROMÂNIA? Ei sau noi? Maria Zăican - Bătrâna din pădure - VIDEO

Marile erori judiciare din România. Cazuri teribile cu oameni arestați, condamnați și torturați ca să recunoască crime și jafuri pe care nu le-au făcut

Pavel Bartoș a vrut să-l cunune pe Smiley, la Românii au talent. În glumă, desigur

Summitul G7 din 2020 va avea loc într-unul dintre domeniile de golf ale lui Donald Trump

Cehia: Președintele Milos Zeman este în spital pentru ''odihnă''

Boris Johnson, ''foarte încrezător'' că Parlamentul britanic va vota acordul său de Brexit

Un tânăr fără permis a lovit mașina unui pădurar, iar apoi a fugit

Bacău: Un mort și un rănit într-un accident produs în localitatea Coțofănești

Actorii i-au adus ultimele omagii Tamarei Buciuceanu: "Oamenii plecau cu lacrimi în ochi de la spectacolele ei"

Negocierile de aderare cu Turcia ar trebui suspendate din cauza invaziei în nordul Siriei, afirmă președintele PE

Mircea Geoană este oficial noul secretar general adjunct al NATO

Fotbal: Rennes a vândut deja 25.000 de bilete pentru meciul de acasă cu CFR Cluj

Întâlnire Iohannis - Macron la Bruxelles

Tăriceanu: Orice prelungire a negocierilor prelungește agonia Guvernului Dăncilă

BREAKING Vicepreședintele SUA Mike Pence anunță: Turcia suspendă operațiunile militare din Siria

MAE anunță că a transmis către AEP o listă suplimentară de 55 de secții de votare în străinătate pentru prezidențiale

Justiția scoțiană se va pronunța asupra legalității noului acord privind Brexitul

Compania aeriană din România cu cele mai multe zboruri întârziate sau anulate

Michel Barnier, însărcinat să se ocupe și cu negocierea noii relații cu Londra după Brexit

Un bărbat a murit în urma unui incendiu produs în județul Neamț

Banca Națională a României și Ambasada Irlandei în România, conferință despre impactul Brexitului

Bianca Drăguşanu, primele declaraţii despre NUNTA cu IUBITUL MILIONAR

ALDE impune 12 condiții pentru susținerea Guvernului Orban: PNL să formeze un guvern monocolor

Fotbal: Dusan Uhrin Jr (Dinamo) - Gaz Metan are un joc ofensiv, trebuie să jucăm foarte bine

Alegeri locale duminică în Republica Moldova: Secțiile de votare vor beneficia de un sistem de supraveghere video

Fotbal-FIFA: Infantino vrea ca suporterii vinovați de rasism să nu mai aibă acces pe niciun stadion din lume

Accident mortal în Bacău: Un șofer a murit, după ce a intrat pe contrasens și s-a izbit de un TIR

Viteza i-a fost fatală: Un bărbat de 63 de ani a murit, după ce s-a răsturnat cu ATV-ul

SUA și Turcia au ajuns la un acord privind o încetare a focului în Siria, a anunțat Mike Pence

Cum a devenit un fost alcoolic și dependent de narcotice campion mondial la box tailandez

A început montarea iluminatului festiv pentru Crăciun în Sibiu

SUA avertizează că ar putea introduce sancțiuni suplimentare împotriva Turciei

Tăriceanu, despre o guvernare cu PMP : Nu mi se pare normal să avem prezenți turnătorii Securității

Liderii europeni aprobă printr-o declarație noul acord privind Brexitul

Vaslui: Pictură murală de mari dimensiuni pe clădirea DGASPC


Pag.1 Pag.2

Nr. de articole la aceasta sectiune: 105, afisate in 2 pagini.



ieri 05:17 CITATUL ZILEI