Preferințele în materie de animale de companie nu diferă cu mult de achiziția unor mașini (studiu)

Preferințele bucureștenilor în materie de animale de companie nu diferă cu mult de achiziția unor mașini sau haine, arată datele unuir studiu. Deși majoritatea declară că adopția este importantă, în realitate alegerea unui cățel este de multe ori bazată pe criterii estetice sau pe mituri.

Studiu comandat de Asociația Red Panda în cadrul proiectului „Suflete, nu etichete”, derulat cu sprijin de la bugetul local al Municipiului Bucureşti, dezvăluie că preferințele bucureștenilor în materie de animale de companie nu diferă cu mult de achiziția unor mașini sau haine. Cercetarea arată că, deși majoritatea declară că adopția este importantă, în realitate, alegerea unui cățel este de multe ori bazată pe criterii estetice sau pe mituri.

„Studiul a fost realizat pentru a înțelege mai bine deciziile bucureștenilor legate de cumpărare versus adopție și pentru a identifica principalele bariere. Rezultatele arată că multe dintre miturile asociate animalelor din adăposturi sunt nefondate. Animalele salvate pot fi iubitoare, sănătoase și pot aduce bucurie familiilor lor, exact ca cele cumpărate. Este crucial să continuăm educația și să încurajăm adopția responsabilă”, arată Raluca Simion, coordonatorul proiectului din partea Asociației Red Panda, citată de Mediafax.

Potrivit studiului, pisicile sunt cele mai comune animale de companie în rândul bucureștenilor (63%), urmate îndeaproape de câini, cu 59%. Mai puțin de 1 din 10 bucureșteni au ca animale de companie pești, papagali sau hamsteri.

În ce privește proveniența animalelor de companie, statisticile arată că dacă pentru pisici predomină adopția (81%), când vine vorba de câini, cei mai mulți sunt primiți (62%) sau cumpărați (59%). Aceasta, în principal, deoarece bucureștenii își doresc în primul rând un animal iubitor și sănătos, care să placă membrilor familiei, apoi iau în considerare comportamentul, temperamentul și dimensiunea.

Reprezentanții asociației arată că, influențați de reclame, filme sau apariții publice, oamenii iau în considerare în primul rând aspectul fizic al animalului decât nevoile lui reale. Mulți proprietari nu fac cercetări prealabile despre cerințele specifice ale unei rase, precum necesarul crescut de mișcare și activitate mentală sau predispozițiile genetice la afecțiuni medicale, cum ar fi displazia de șold, problemele cardiovasculare sau respiratorii, ori herniile de disc.

Un alt aspect important este percepția greșită asupra raselor, care face ca mulți stăpâni de animale să sprijine în mod neintenționat o industrie aflată la marginea legii. Mulți proprietari cred că un câine este „de rasă pură” doar pe baza aspectului sau a unei presupuneri făcute de medicul veterinar. Certificarea oficială a unei rase pure se face însă doar prin certificatul de origine (pedigree) înregistrat la o asociație chinologică.

De partea cealaltă, adopția din adăposturi vine cu un avantaj semnificativ pentru viitorii proprietari: animalele sunt complet vaccinate, deparazitate, microcipate și sterilizate (dacă au vârsta necesară). În contrast, animalele cumpărate din surse neautorizate ajung frecvent la noul proprietar fără aceste proceduri esențiale, ceea ce implică un efort financiar și logistic suplimentar în primele săptămâni, prin vizite repetate la veterinar.

Totodată, dacă în cazul adopției, viitorii stăpâni sunt dispuși să își asume eventuale probleme de sănătate pe care animalele ar putea să le aibă, pentru cei care decid să cumpere un cățel, starea de sănătate a animalului la momentul cumpărării și claritatea informațiilor par a fi punctele forte, împreună cu transparența costurilor și posibilitatea de a returna companionul. Sursa principală pentru animalele de companie cumpărate o reprezintă magazinele specializate, urmate de familie/prieteni, crescători autorizați și platforme de anunțuri, iar prețurile medii plătite variază de la 60 de lei pentru broaște țestoase, până la 800 pentru căței.

Studiul a identificat principalele bariere care limitează adopția: preferința pentru o anumită rasă, lipsa informațiilor clare despre istoricul medical al animalului, reticența față de animalele adulte sau percepute ca având probleme de comportament, teama că animalele din adăposturi se adaptează greu sau percepția că procesul de adopție este complicat.

„Deși adopția unui animal este văzută declarativ ca un gest nobil, adăposturile din București și Ilfov rămân pline de câini adorabili care așteaptă să fie luați acasă. La centrul de adopție Red Panda, de exemplu, sute de pui au crescut sub ochii echipei, unii dintre ei petrecând ani de zile în padocuri, în așteptarea unei familii. Am aflat că mulți oameni evită să meargă la adăposturi de teamă că vor fi copleșiți de milă pentru cei pe care nu îi pot adopta. Evitarea adopției în favoarea achiziției online contribuie, însă, la susținerea unei industrii care exploatează animalele pentru profit, în loc să sprijine eforturile de salvare ale organizațiilor”, a adăugat Raluca Simion.

Studiul comandat de Asociația Red Panda în cadrul proiectului Suflete, nu etichete, realizat de iSense Solutions, s-a desfășurat online, în perioada 6-11 noiembrie 2024, pe un eșantion reprezentativ de 319 bucureșteni cu animale de companie sau interesați să adopte/cumpere unul în următoarele 12 luni. Eroarea maximă de eșantionare este de 5,49%.

(Fluierul)