ANALIZĂ Ce puteri are, de fapt, președintele României în politica internă și externă

Campania electorală e un bun prilej ca mulți din candidații la alegerile prezidențiale să facă promisiuni electorale fără acoperire. În analiza de mai jos puteți afla ce atribuţii are Preşedintele României? Ce putere are în realitate şi ce nu intră în competenţa sa.

Preşedintele României este ales prin vot direct pentru un mandat de cinci ani

Preşedintele deţine cea mai importantă funcţie în stat şi are, prin altele, rolul de mediator atât între puterile statului, cât şi între stat şi societate.

Totodată, România fiind o republică semi-prezidenţială, preşedintele face parte din puterea executivă a ţării, pe care o împarte cu Guvernul.

Alegeri prezidenţiale 2024: Ce face Preşedintele României. Ce nu intră în atribuţiile sale

În data de 24 noiembrie şi 8 decembrie 2024, românii îşi aleg viitorul preşedinte al ţării. Acesta este ales prin vot direct pentru un mandat de cinci ani din momentul în care îşi depune jurământul.

Printre altele, rolurile preşedintelui ţării sunt diverse şi asigură un echilibru la nivelul statului. Conform Constituţiei, preşedintele este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii naţionale a ţării.

Fiind persoana care deţine cea mai importantă funcţie în stat, preşedintele României îndeplineşte mai multe atribuţii, prevăzute de Constituţie. Şeful statului are atribuţii atât în politica internă şi externă a ţării, cât şi în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

POLITICA INTERNĂ

Pe plan intern, preşedintele României îndeplineşte mai multe atribuţii:

Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru;

Numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament – puterea legislativă

Revocă şi numeşte unii membri ai Guvernului

Promulgă legile venite din partea Parlamentului

Este comandantul suprem al forţelor armate şi preşedintele Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT)

Propune şi numeşte în funcţii publice: 3 judecători CCR, o parte din şefii serviciilor secrete, STS, SPP

Poate consulta Guvernul în cazul unor probleme urgente sau de importanţă deosebită

Poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, şi în alte situaţii

Poate dizolva Parlamentul, însă doar în situaţia în care acesta a respins două propuneri de premier făcute de Preşedinte

POLITICĂ EXTERNĂ

În plan extern, preşedintele României reprezintă ţara în relaţiile diplomatice cu celelalte state. În aceste condiţii, atribuţiile sale sunt:

Încheie tratate internaţionale în numele României, care sunt negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului

la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

Ce alte atribuţii mai îndeplineşte preşedintele României

Pe lângă atribuţiile sale privind politica internă, externă şi cele din domeniul apărării ţării, preşedintele mai are şi alte îndatoriri, potrivit Constituţiei:

conferă decoraţii şi titluri de onoare;

acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;

numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

acordă graţierea individuală.

Ce nu intră în atribuţiile Preşedintelui

Chiar dacă el este un reprezentant al puterii executive în ţară, preşedintele nu are în atribuţiile sale anumite lucruri. Şeful statului:

nu iniţiază legi

nu demite premierul sau membri ai Guvernului

nu se ocupă de bugetul ţării

nu poate să crească sau să scadă taxele

nu poate să aibă iniţiative de a construi spitale, şcoli, biserici, străzi, autostrăzi

Toate aceste lucruri revin Guvernului sau Parlamentului.

(Fluierul)